Ştiri & ziare de ultimă oră
Re-liberalizarea pieţei de energie ar putea să aducă românilor cu un consum de energie mai mare de 300 de kilowatt-oră (kWh) o reducere a facturilor de 20-30% sau chiar 40%, a afirmat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. mai mult …
Știri & ArticoleHoroscop 20 noiembrie 2024, prezentat de Neti Sandu la Știrile PRO TV. Provocări azi. O să facem față situațiilor apărute din senin și lucrurile or să aibă firescul lor, o să ne descurcăm frumos. mai mult …
Știri & ArticoleRomânia a ajuns cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, cu o cantitate exportată mult mai mare decât cea a Franței- tradițional, cel mai mare exportator de grâu din UE- și Germaniei la un loc. mai mult …
Știri & ArticolePeste 400 de presupuse victime au contactat până acum echipa de avocaţi care lucrează la dosarul împotriva fostului patron al magazinului Harrods, miliardarul egiptean Mohamed al-Fayed. mai mult …
Știri & ArticolePeste 400 de presupuse victime au contactat până acum echipa de avocaţi care lucrează la dosarul împotriva fostului patron al magazinului Harrods, miliardarul egiptean Mohamed al-Fayed.
mai mult …
Echipajul pirotehnic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita a fost alertat, joi seară, după ce un bărbat din Tușnad a găsit la el în curte un proiectil rămas neexplodat, relatează Agerpres. Bărbatul făcea lucrări agricole când a găsit elementul de muniție. „Echipajul pirotehnic al […]
ActualitateEchipajul pirotehnic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita a fost alertat, joi seară, după ce un bărbat din Tușnad a găsit la el în curte un proiectil rămas neexplodat, relatează Agerpres.
Bărbatul făcea lucrări agricole când a găsit elementul de muniție.
„Echipajul pirotehnic al ISU Harghita s-a deplasat la faţa locului pentru asanarea zonei. Cu acest prilej, a constatat că era vorba despre un proiectil exploziv calibrul 76 mm, provenit, cel mai probabil, din al Doilea Război Mondial”, a ISU Harghita, citat de Agrepres.
Proiectilul a fost ridicat, transportat şi depozitat în siguranţă, pentru a fi, ulterior, distrus.
În Harghita, se descoperă frecvent elemente de muniţie, cele mai multe atunci când se efectuează lucrări agricole sau de construcţii.
Specialiştii ISU atrag atenţia cetăţenilor ca atunci când descoperă elemente de muniţie să nu le atingă, să nu le mişte, să nu le lovească, să nu facă focul deschis în apropierea acestora sau să le folosească pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente şi să sune imediat la 112.
Sute de protestatari au ieşit în stradă în Bulgaria în această săptămână pentru a protesta faţă de acuzaţiile de cumpărare de voturi la alegerile parlamentare din ţară, desfăşurate duminică, 27 octombrie, relatează POLITICO. mai mult …
Știri & ArticoleSute de protestatari au ieşit în stradă în Bulgaria în această săptămână pentru a protesta faţă de acuzaţiile de cumpărare de voturi la alegerile parlamentare din ţară, desfăşurate duminică, 27 octombrie, relatează POLITICO.
mai mult …
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a estimat joi că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea încheia „meci nul”, ilustrând acest conflict ca o partidă de fotbal, scrie agenția germană de presă DPA. „Ucraina nu va câştiga pe câmpul de luptă. Ucrainenii şi Occidentul îşi dau […]
ActualitatePreşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a estimat joi că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea încheia „meci nul”, ilustrând acest conflict ca o partidă de fotbal, scrie agenția germană de presă DPA.
„Ucraina nu va câştiga pe câmpul de luptă. Ucrainenii şi Occidentul îşi dau seama de acest lucru. Aşadar, trebuie să te mişti, trebuie să ajungi la un acord”, a spus Lukaşenko, în cadrul unei conferințe de securitate desfăşurate în capitala belarusă Minsk, potrivit Agerpres.
„Şi trebuie făcut imediat, pentru că ar putea fi meci nul. Folosesc limbajul sportiv aici”, a completat el, amintind de ocazia irosită a semnării unui acord între Kiev şi Moscova în martie 2022, după ce Rusia lansase invazia în Ucraina pe 24 februarie acel an.
Belarusul, cel mai apropiat aliat al Rusiei, căreia i-a permis în această invazie să folosească teritoriul său pentru a pătrunde în nordul Ucrainei, a găzduit în martie 2022 negocieri ruso-ucrainene, continuate apoi la Istanbul, unde aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final, potrivit Moscovei, a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Prezent joi la conferinţa de securitate de la Minsk, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu a împărtăşit însă ideea lui Lukaşenko despre încheierea războiului ruso-ucrainean ca un „meci nul”, în contextul în care trupele ruse înaintează pe frontul din estul Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.
Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de preşedintele ucrainean Voldimir Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din peninsula anexată Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat luna trecută aliaţilor săi, mai întâi SUA, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev.
Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali.
Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident.
Despre o nouă arhitectură de securitate a vorbit joi şi preşedintele belarus, care a acceptat amplasarea de arme nucleare tactice ruseşti pe teritoriul ţării sale.
Lukașenko a cerut acum retragerea armelor nucleare americane din spaţiul euro-asiatic, drept condiţie pentru o destindere internaţională, consemnează agenţia spaniolă de presă EFE.
Liderul de la Minsk a cerut de asemenea crearea „unui nou mecanism pentru stabilirea unui regim de control transparent şi înţeles de toţi asupra noilor tehnologii letale capabile să distrugă umanitatea, inclusiv a armelor nucleare”.
El a precizat că se referă astfel la noile arme care folosesc tehnologii laser, rachete hipersonice, sisteme cuantice şi electromagnetice şi la „alte dezvoltări înalt tehnologizate care au proprietăţi insuficient studiate până în prezent”.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro
Horoscop 1 noiembrie 2024 prezentat de Neti Sandu la Știrile PRO TV. Lună Nouă, cu decizii. O să ne străduim să fim sinceri cu noi și să luăm hotărâri ferme, după ce ne consultăm și cu ai noștri, ca să nu le creăm frustrări, nemulțumiri. […]
Știri & ArticoleHoroscop 1 noiembrie 2024 prezentat de Neti Sandu la Știrile PRO TV. Lună Nouă, cu decizii. O să ne străduim să fim sinceri cu noi și să luăm hotărâri ferme, după ce ne consultăm și cu ai noștri, ca să nu le creăm frustrări, nemulțumiri. mai mult …
După ce a fost acuzat, în luna septembrie, de 20 de femei, că le-a abuzat sexual, fostul patron al magazinului Harrods, miliardarul egiptean Mohamed Al Fayed se confruntă acum cu alte peste 400 de noi acuzații împotriva sa, conform Agerpres, care citează Reuters. Scandalul de […]
ActualitateDupă ce a fost acuzat, în luna septembrie, de 20 de femei, că le-a abuzat sexual, fostul patron al magazinului Harrods, miliardarul egiptean Mohamed Al Fayed se confruntă acum cu alte peste 400 de noi acuzații împotriva sa, conform Agerpres, care citează Reuters.
Scandalul de abuz sexual a pornit după ce un documentar realizat de BBC a arătat, în luna septembrie, că Al Fayed, care a murit anul trecut la 94 de ani, a abuzat sexual personalul feminin de la magazinul Harrods.
Documentarul a prezentat și că Harrods nu a intervenit în aceste cazuri de abuz şi a ajutat la muşamalizarea acuzaţiilor.
„Scara abuzurilor săvârşite de Al Fayed şi facilitate de cei din jurul său continuă, din păcate, să crească”, a declarat avocatul Dean Armstrong într-o conferinţă de presă, la Londra.
Un alt avocat, Bruce Drummond, a declarat că cele peste 400 de reclamaţii au fost făcute de femei din întreaga lume, cele mai multe fiind din Marea Britanie, dar și din SUA, Australia sau Spania.
„Acesta este, în opinia noastră, un abuz la scară industrială”, a declarat Drummond, adăugând că faptele au avut loc „între pereţii Harrods”, dar şi în alte locuri legate de afacerile lui Al Fayed, inclusiv hotelul Ritz din Paris.
Compania a transmis victimelor că le va despăgubi, dacă vor cere asta și a transmis că este „îngrozită” de aceste dezvăluiri.
Al Fayed a negat întotdeauna acuzaţii similare apărute înainte de moartea sa.
Avocaţii au criticat sistemul de compensare și au afirmat că unele dintre victime nu se simt în largul lor să se adreseze direct Harrods pentru compensaţii, pentru că acesta este locul în care au avut loc abuzurile.
Guvernul a aprobat joi acordarea de ”vouchere (cecuri) de inovare”, în valoare totală de 8 milioane lei, pentru a facilita cumpărarea de către IMM-uri a serviciilor de cercetare, dezvoltare și innovare (CDI) de la organizaţiile de cercetare. Voucherele de inovare se acordă prin schema de […]
ActualitateGuvernul a aprobat joi acordarea de ”vouchere (cecuri) de inovare”, în valoare totală de 8 milioane lei, pentru a facilita cumpărarea de către IMM-uri a serviciilor de cercetare, dezvoltare și innovare (CDI) de la organizaţiile de cercetare.
Voucherele de inovare se acordă prin schema de ajutor de minimis „Ajutor de minimis pentru Vouchere (cecuri) de inovare”, aferentă Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Numărul maxim estimat de beneficiari de ajutor de minimis este de 250, a anunțat Guvernul.
Fondurile aferente schemei de ajutor se alocă din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării pe anul în curs, precum şi în estimările pe anii următori, cuprinse în Legea nr. 421/2023 a bugetului de stat pe anul 2024 şi nu va fi solicitată suplimentarea acestora.
Schema de ajutor de minimis permite finanţarea proiectelor câştigătoare la competiţiile organizate pentru „Vouchere de inovare”, desfăşurate în cadrul Subprogramului 5.7.l. Parteneriate pentru competitivitate din Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027.
Ajutorul de minimis se acordă sub formă de asistenţă financiară nerambursabilă (grant) pentru activităţile eligibile cuprinse în Voucherul (cec) de inovare implementat prin contracte de finanţare.
Beneficiarii sunt IMM-urile care achiziţionează servicii CDI de la furnizorii de servicii, respectiv organizaţiile de cercetare, conform bugetului solicitat prin propunerea de proiect, care reflectă costurile reale ale furnizorului, necesare pentru implementarea proiectului.
Durata schemei de ajutor de minimis este de la data publicării în Monitorul Oficial a ordinului ministrului cercetării, inovării şi digitalizării prin care se aprobă aceasta, până la data de 31 decembrie 2027.
Plăţile se pot efectua până la data de 31 decembrie 2030.
Administratorul schemei de ajutor de minimis (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI) va organiza apeluri de proiecte anuale, în perioada 2024 – 2027, pentru selectarea propunerilor în vederea finanţării prin această schemă de minimis.
Schema de minimis vizează în principal sprijinirea cercetării, dezvoltării, precum și următoarele obiective:
În vederea atingerii obiectivelor CDI, prin acest mecanism de finanțare se reduc disfuncţionalităţile rezultate din subfinanţarea sistemului naţional de CDI, prin asigurarea unui grad mai ridicat de sprijin financiar faţă de cel furnizat în perioadele anterioare.
E haos în Valencia, după inundațiile catastrofale. Rafturile magazinelor s-au golit şi apa este la mare căutare. Mai multe cazuri de furturi din magazine au fost înregistrate în ultimele zile. Situația în orașele spaniole afectate de inundațiile catastrofale din 29 octombrie pare scăpată de sub control. Speriați, […]
ActualitateE haos în Valencia, după inundațiile catastrofale. Rafturile magazinelor s-au golit şi apa este la mare căutare. Mai multe cazuri de furturi din magazine au fost înregistrate în ultimele zile.
Situația în orașele spaniole afectate de inundațiile catastrofale din 29 octombrie pare scăpată de sub control. Speriați, localnicii au început să-și facă provizii, golind rafturile magazinelor. Deși numărul forțelor de ordine, polițiștilor și salvatorilor a fost mărit, unele persoane profită de situație, furând din magazinele micilor afaceriști. Principalii suspecți sunt migranții. Citește mai mult pe fanatik.ro
Articol susținut de fanatik.ro
Inundațiile dramatice care au lovit sud-estul Spaniei au provocat moartea a cel puţin 158 de persoane, acesta fiind cel mai sumbru bilanţ din această ţară după intemperiile mortale din octombrie 1973. Mai mulți experți, citați joi de AFP, indică factorii care ar putea explica acest […]
ActualitateInundațiile dramatice care au lovit sud-estul Spaniei au provocat moartea a cel puţin 158 de persoane, acesta fiind cel mai sumbru bilanţ din această ţară după intemperiile mortale din octombrie 1973. Mai mulți experți, citați joi de AFP, indică factorii care ar putea explica acest număr mare de victime: violența rară, similară cu a unui uragan, a ploilor, lipsa de reacție a autorităților, solurile aride, momentul când a căzut cea mai mare cantitate de apă.
Agenţia spaniolă de meteorologie (Aemet) a anunţat că, în unele localităţi, în doar câteva ore a plouat în cantităţi echivalente cu „precipitaţiile dintr-un an”. În Chiva, la vest de Valencia, agenţia a înregistrat nu mai puţin de 491 de litri de ploaie pe metru pătrat (49,1 cm), scrie Agerpres.
Acest potop – asociat cu un fenomen cunoscut sub denumirea populară de „gota fria” („picătură rece”), o depresiune izolată la mare altitudine (depresión aislada en niveles altos – DANA), destul de comun în această perioadă a anului – a provocat ieşirea din matcă a mai multor râuri şi a condus la formarea bruscă a unor imenşi torenţi de noroi.
Un cocktail „dramatic”, potrivit lui Jorge Olcina, profesor de climatologie la Universitatea din Alicante, care a asociat acest eveniment cu „încălzirea globală”.
Când ating o asemenea amploare, fenomenele „picătură rece” pot avea efecte „foarte similare” cu cele ale unui „uragan”, a declarat cercetătorul.
Violenţa inundaţiilor se explică, de asemenea, prin solurile aride din zonele afectate, Spania cunoscând secete intense în ultimii doi ani. Acest aspect a favorizat un fenomen de scurgere a apei, deoarece pământul s-a dovedit incapabil să absoarbă toată această cantitate de precipitaţii.
În plus, regiunea Valencia, cea mai afectată de inundaţii, se caracterizează prin numeroase zone artificializate, unde spaţiile naturale au lăsat loc betonului, care este complet impermeabil.
În ultimii ani a existat o „urbanizare necontrolată, prost adaptată la caracteristicile naturale ale teritoriului”, care astăzi „amplifică” riscurile, a subliniat Pablo Aznar, cercetător la Observatorul socioeconomic al inundaţiilor şi secetei (OBSIS).
Precipitaţiile au căzut în zone dens populate şi, prin urmare, au afectat un număr mare de persoane.
Zona metropolitană Valencia (sud-est), unde au fost înregistrate cele mai multe decese, are o populaţie de 1,87 milioane de locuitori. Este al treilea oraş ca mărime din Spania.
Densitatea urbană „este un factor foarte important” care poate explica impactul acestor inundaţii, a subliniat Pablo Aznar, în opinia căruia pregătirea oraşelor pentru catastrofele climatice constituie o „provocare” pentru autorităţi.
Un factor agravant al bilanţului teribil al acestor intemperii a fost momentul la care s-au produs. Cea mai mare cantitate de ploaie a căzut la sfârşitul zilei, când mulţi locuitori se aflau pe drum.
Potrivit autorităţilor, numeroase victime au murit în maşini, surprinse de creşterea nivelului apelor în timp ce se întorceau acasă sau se aflau pe stradă, după ce au încercat să se caţere în copaci sau pe stâlpi de iluminat.
O situaţie care ar fi putut fi evitată dacă aceste persoane ar fi fost avertizate din timp, pentru a se întoarce mai repede acasă, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading, Marea Britanie.
Aemet a emis marţi dimineaţă o alertă cod roşu, valabilă pentru regiunea Valencia, îndemnând la „multă prudenţă” în faţa unui pericol „extrem”.
Însă serviciul de Protecţie Civilă a trimis avertismentul prin mesaje pe telefoane abia după ora 20:00, îndemnându-i pe locuitori să nu-şi părăsească locuinţele.
Unii locuitori nu şi-au luat însă măsuri de precauţie, mulţi recunoscând că au ieşit afară în pofida alertei, explicând că nu şi-au dat seama de gravitatea situaţiei şi invocând avertizările prea frecvente.
„Au fost eşecuri în comunicare”, dar există, fără îndoială, o „responsabilitate comună”, potrivit lui Pablo Aznar, care semnalează o problemă în „cultura riscului” în Spania.
„Mentalitatea colectivă nu este încă suficient de adaptată la noile fenomene extreme”, a insistat specialistul.
Iar această analiză e împărtăşită și profesorul Jorge Olcina, de la Universitatea din Alicante. „Va trebui să facem mult mai multe pentru a îmbunătăţi educaţia în ceea ce priveşte riscurile, atât în şcoli, cât şi pentru întreaga populaţie, astfel încât aceasta să ştie cum să acţioneze în cazul unui risc imediat”, a precizat profesorul de climatologie.
Un personaj aproape necunoscut în lumea politică și cu siguranță puțin știut pentru public a stat în primul rând, printre susținătorii candidatului Marcel Ciolacu. Miercuri seară, Marcel Ciolacu a fost invitatul lui Mihai Gâdea la emisiunea ”Un președinte în fața națiunii”. În sală au fost […]
ActualitateUn personaj aproape necunoscut în lumea politică și cu siguranță puțin știut pentru public a stat în primul rând, printre susținătorii candidatului Marcel Ciolacu.
Miercuri seară, Marcel Ciolacu a fost invitatul lui Mihai Gâdea la emisiunea ”Un președinte în fața națiunii”. În sală au fost Gabriela Firea, Sorin Grindeanu, miniștri și numeroși alți lideri PSD. Chiar pe primul rând, s-a remarcat o prezență neașteptată.
Jurnaliștii siteului independent Snoop au recunoscut personajul, din mai multe investigații. Are și legătură cu sportul, dar și cu afacerile și politica. E prima oară când se afișează, la o adunare publică de o asemenea audiență ca simpatizant frontal al PSD și susținător al candidatului Marcel Ciolacu.
Mâine dimineață, în Snoop și pe HotNews puteți vedea cine este personajul și ce afaceri are el, inclusiv uriașele legături cu statul din pandemia Covid.
În aceeași emisiune, Marcel Ciolacu s-a referit la afacerile nepotului său, investigate de HotNews. Premierul a primit, în timpul dezbaterii de la Antena 3 CNN, o întrebare de la Mircea Geoană, contracandidatul său la alegerile prezidențiale, despre firma nepotului său care a primit finanțare PNNR pentru două proiecte cu valoare de piață de 15 milioane de euro.
„Cum credeți că e posibil ca o firmă din Buzău controlată de nepotul dvs, cu o cifră de afaceri în 2023 de 13 lei poate să câștige un proiect de zeci de milioane de euro din PNNR și să facă de la 13 lei un profit de zeci de milioane de euro?”, a fost întrebarea lui Mircea Geoană pusă în timpul dezbaterii electorale.
„A făcut așa o varză, specifică domniei sale”, a spus Marcel Ciolacu despre Geoană, în aplauzele colegilor de partid aflați în sală. „Nepotul meu a depus un proiect alături de alt partener. În ghidul prevăzut, trebuia să fie o companie nouă, cu un singur obiect de activitate. Nepotul meu nu a luat niciun ban. Este un proiect în derulare, dacă își îndeplinește sarcinile de implementare. E departe de a fi implementat”, a continuat acesta.
Ciolacu a mai precizat că Mihai Cristian Ciolacu nu a luat locul altcuiva și că mai sunt fonduri de accesat: „Încă mai sunt 20 de milioanne de euro. Nu a luat locul altcuiva”
Premierul a dat asigurări că nu a intervenit pentru nepotul său în niciun fel și a promis că iese din politică dacă cineva dovedește asta: „Dacă cineva din statul roman, vreun ministru, vine că eu l-am sunat sa intervin pentru nepotul meu plec a doua zi din politică”.
HotNews a relatat, într-o serie de investigații, despre felul în care firmele nou-înființate ale nepotului premierului au obținut finanțarea PNNR.