StiriZiare.ro

Două maşini s-au ciocnit, joi seară, în Cluj-Napoca, iar o femeie a murit, alte două persoane fiind grav rănite. Una dintre victime – un bărbat – a fost intubată.

ISU Cluj a intervenit, joi seară, la un accident în municipiul Cluj-Napoca, unde două maşini s-au ciocnit.

”Au fost extrase din cele două autoturisme trei persoane, mai exact un bărbat şi două femei. Din păcate, a fost declarat decesul femeii de aproximativ 60 de ani. De asemenea, un bărbat de aproximativ 50 de ani este intubat de către echipajul SMURD”, a transmis ISU Cluj.

Sursa citată a precizat că bărbatul intubat a fost transportat în stare gravă la spital.

De asemenea, a fost transportată la spital o femeie de 28 de ani.

Deocamdată, poliţiştii nu au stabilit exact cauzele accidentului.

Comisia Electorală Centrală (CEC), reprezentată de Angelica Caraman, a prezentat un raport în care a cerut validarea rezultatelor referendumului, confirmând corectitudinea procesului, chiar dacă au fost înregistrate unele nereguli atât în ziua votării, cât și în perioada campaniei electorale. Curtea Constituțională a acceptat raportul CEC, considerând că abaterile nu au influențat semnificativ rezultatele.

Ca urmare a acestei decizii, în preambulul Constituției Republicii Moldova vor fi adăugate prevederi care stabilesc integrarea în Uniunea Europeană drept „obiectiv strategic” al țării și afirmă identitatea „europeană” a poporului moldovean. Aceste modificări subliniază o direcție fermă de apropiere de UE și reprezintă un pas simbolic și juridic esențial pentru viitorul țării în spațiul european.

Referendumul din 20 octombrie a trecut cu o majoritate fragilă după ce 50,38% din alegători a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE.

„În data de 05.05.2022, în jurul orei 09,30, în timp ce se aflau în sala de clasă de la Liceul Tehnologic, pe fondul unei discuţii contradictorii, a lovit în mai multe rânduri cu pumnul în zona feței pe persoana vătămată, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 4 – 5 zile de îngrijiri medicale”, este menționat în hotărârea Judecătoriei Oradea, consultată de EduPedu.ro.

Judecătoria Oradea a decis că este vorba despre : „violență comisă pe fondul îndrăznelii manifestate de către persoana vătămată de a nu-i mai permite inculpatului să își bată joc de el. Nu i se poate tolera încălcarea normelor sociale și o conduită de tip bullying doar ca să se distreze”, mai este precizat în sentința judecătorească

Incidentul s-a petrecut în 2022, între doi elevi de liceu, iar cazul a ajuns în instanță.

Elevul, devenit ulterior inculpat, i-a adresat cuvinte jignitoare unui coleg. Acesta din urmă a ripostat verbal, iar agresorul a devenit violent. A lovit scaunul pe care stătea colegul său, iar când acesta s-a ridicat nervos și s-a îndreptat spre el, l-a lovit cu pumnul în față.

Un alt coleg al celor doi, martor în dosar, afirmă că loviturile au fost repetate și că victima nu a ripostat, conform declarațiilor sale consemnate în documentul amintit:

„În total cred suspectul i-a aplicat vreo şase lovituri directe cu pumnul în zona bărbiei, fără ca persoana vătămată să cadă sau ca acesta să reuşească să-l lovească pe suspect, întrucât tot timpul a ţinut mâinile lăsate în jos, pe lângă corp şi nu a încercat să-l lovească pe suspect, deşi se deplasa înspre el”, a declarat martorul.

Elevul lovit a depus plângere la Poliție, care a deschis dosar penal pentru loviri și alte violențe, iar Judecătoria Oradea a stabilit că acțiunile elevului agresor constituie bullying, acesta având obiceiul de a-și intimida și sâcâi colegii, care nu se apărau de teama consecințelor.

Prima instanță, Judecătoria Oradea, a decis că „de fapt, comportamentul inculpatului reprezintă o formă de bullying, acesta obișnuind să își tachineze colegii care nu erau îndreptățiți să riposteze”, este menționat în sentința judecătoriei Oradea.

Mai mult, aceeași instanță a precizat că este vorba de „violență comisă pe fondul îndrăznelii manifestate de către persoana vătămată de a nu-i mai permite inculpatului să își bată joc de el. Nu i se poate tolera încălcarea normelor sociale și o conduită de tip bullying doar ca să se distreze”, mai este precizat în sentința judecătorească.

Conform hotărârii, judecătorii au decis că agresorul trebuie: să plătească daune morale în valoare de 25.000 de lei; de asemenea, trebuie să-i fie aplicată măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 5 luni, cu următoarele obligații: să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională;  să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bihor, la datele fixate de acesta; să urmeze un program de consiliere psihologică cu o frecvenşă minimă de o dată/săptămână timp de 5 luni la Cabinetul şcolar, conform planului de intervenţie stabilit de către psihologul şcolar din cadrul Liceului Tehnologic, sau şcoala pe care o frecventează în prezent.

Călătorii mai rapide cu trenul, de la Cluj-Napoca la Oradea, din 2026! Tronsonul dintre cele două orașe transilvănene și continuarea lui până la granița cu Ungaria reprezintă prima linie de cale ferată…

citeste mai mult …

Mii de produse purtând însemnele unor mărci de lux, susceptibile a fi contrafăcute, au fost descoperite de polițiștii de frontieră, într-un autovehicul condus de un ucrainean. Conform comunicatului transmis…

citeste mai mult …

Curtea Constituțională a decis că majorarea pedepsei pentru fugari este constituțională. CCR a respins cu unanimitate de voturi, în ședința de marți, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte…

citeste mai mult …

Comisia Europeană a apreciat miercuri, în raportul anual privind extinderea blocului comunitar, că Ucraina ar trebui să treacă la următoarea etapă de negociere a aderării la UE „cât mai curând posibil” în 2025, informează agenția germană de presă DPA.

Tratativele ar urma să avanseze în domenii cum ar fi justiţia, reglementările financiare şi drepturile fundamentale, potrivit Agerpres.

Cu această ocazie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că Ucraina „a continuat să promoveze reforme-cheie, deşi luptă într-un război brutal de agresiune”.

Aderarea la Uniunea Europeană este o prioritate strategică pentru Ucraina, susţinută puternic de preşedintele Volodimir Zelenski după ce ţara a fost invadată de forţele ruse, în februarie 2022. Negocierile au început în iunie.

Procesul de negociere este îndelungat şi complicat, necesitând ani de schimbări în administraţie, legislaţie şi economie până când statul candidat îndeplineşte standardele UE.

Chiar şi după începerea tratativelor, nu există garanţii. DPA aminteşte situaţia Turciei, cu care negocierile au început în 2005, însă acestea sunt blocate de multă vreme. În raportul prezentat miercuri, Comisia nu a indicat existenţa vreunui progres, deşi a remarcat o „reangajare treptată” a Ankarei.

Aşa cum era de aşteptat, raportul este negativ în privinţa Georgiei, unde recentele alegeri au avut loc, conform observaţiilor Comisiei, într-un „mediu tensionat şi foarte polarizat”.

Negocierile cu Georgia sunt suspendate din iunie, când guvernul de la Tbilisi a impus o lege împotriva organizaţiilor neguvernamentale şi de presă finanţate din străinătate.

Legislaţia respectivă, asemănătoare cu cea din Rusia, obligă structurile din mass-media şi societatea civilă să se înregistreze ca „agenţi străini” dacă primesc din afara ţării mai mult de 20% din fonduri.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care candidează duminică în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, a fost convocat pentru vineri, pentru a fi audiat în instanţă într-unul dintre dosarele penale deschise pe numele său, un demers care o „nedumereşte” pe preşedinta Maia Sandu. Ea consideră că audierea ar fi trebuit să aibă loc în afara campaniei electorale, sugerând că în felul acesta contracandidatul său s-ar putea „victimiza”, scrie miercuri News.ro.

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, în care Maia Sandu candidează împotriva lui Alexandr Stoianoglo, va avea loc duminică, 3 noiembrie.

Într-o postare pe reţelele sociale, Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), şi-a exprimat îngrijorarea faţă de stabilirea unor audieri chiar în această perioadă electorală, susţinând că aceste şedinţe ar putea afecta echilibrul competiţiei electorale.

„Sunt nedumerită că anumiţi judecători stabilesc şedinţe de judecată pe dosarele lui Stoianoglo în timpul campaniei. Au avut timp berechet înainte de alegeri şi au timp după alegeri. Dacă scopul real al judecătorilor este să facă justiţie, şi nu victimizarea unui candidat, aceste şedinţe trebuie făcute după scrutinul din 3 noiembrie”, a scris Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

Nu este pentru prima dată când şefa statului are remarci critice la adresa sistemului judiciar.

Imediat după turul întâi, când autorităţile au acuzat o fraudă masivă pusă la cale de forţe criminale sprijinite de „state ostile”, Maia Sandu a spus că astfel de acţiuni ar fi putut fi împiedicate, dacă justiţia şi-ar fi făcut treaba şi a promis că vor exista schimbări şi reforme în acest sens.

Precizările instanței

Judecătoria Chişinău a justificat faptul că termenele în dosarul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo au fost stabilite încă din 1 aprilie 2024, cu mult înainte de campania prezidenţială, scrie portalul NewsMaker.

Conform instanţei, datele şedinţelor – inclusiv cea din 1 noiembrie 2024 – au fost stabilite iniţial pentru 24 mai, 7 iunie, 9 septembrie, 24 septembrie şi 8 octombrie. La solicitarea avocaţilor lui Stoianoglo, şedinţele din 24 septembrie şi 8 octombrie au fost anulate, având în vedere candidatura acestuia în alegerile din 20 octombrie.

Instanţa a explicat că, în şedinţa din 9 septembrie, avocatul lui Stoianoglo a cerut ca următoarea dată pentru proces să fie stabilită după turul II al alegerilor, însă judecătorii au decis că nu se poate şti dinainte dacă Stoianoglo va avansa în această etapă electorală, astfel stabilind termenul de 1 noiembrie.

„În aceeaşi şedinţă din 09 septembrie 2024, avocatul Gafton Vasile a solicitat stabilirea următoarei şedinţe de judecată după turul II al alegerilor prezidenţiale, însă,completul de judecată, constatînd faptul că nu este cunoscut dinainte dacă candidatul Stoianoglo Alexandru va trece în turul II al alegerilor prezidenţiale, a stabilit următoarele şedinţe de judecată după cum urmează: 01 noiembrie 2024 ora 09:00; 07 noiembrie 2024, ora 15:30; 22 noiembrie 2024 ora 10:00-12:00”, a mai explicat Judecătoria Chișinău.

Acuzațiile care îl vizează pe Stoianoglo

În noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo, care acum candidează din partea socialiştilor, a fost numit de preşedintele socialist de atunci, Igor Dodon, în funcţia de procuror general, cu un mandat de 7 ani.

Apoi, în octombrie 2021, la câteva luni după ce la guvernare venise PAS, partidul Maiei Sandu, între timp ajunsă preşedinte al ţării, Stoianoglo a fost reţinut chiar în biroul său de la Procuratura Generală şi cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în declaraţii. S-a întâmplat după ce, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică.

În sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat şi preşedinte al acestei comisii, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat şi faptul că pe numele soţiei procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparţinut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Carp a susţinut că Stoianoglo „a organizat şi dirijat acţiunile procurorului de caz, care a renunţat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului şi, ulterior, plecarea acestuia din Republica Moldova.

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupţie a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze provenienţa banilor. Ar fi vorba de un apartament, cumpărat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015.

Ulterior, la 26 septembrie 2023, Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor. Stoianoglo s-a adresat CEDO, iar curtea a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcţia de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să-i plătească lui Stoianoglo 3.600 euro drept despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat.

Potrivit site-ului anticoruptie.md, pricipalele acuzaţii aduse lui Stoianoglo au fost abuz în serviciu, corupere pasivă, îmbogăţire ilicită, fals în declaraţii şi publicarea unei discuţii dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi fostul ambasador al UE la Chişinău, Peter Michalko. Alexandr Stoioanoglo respinge toate învinuirile formulate de oamenii legii.

Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia.

Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.

citeste mai mult …

Constructorul român Umbrărescu a mobilizat peste 3.200 de muncitori și 1.000 utilaje pe tronsonul Buzău-Focșani al Autostrăzii Moldovei, autoritățile indicând că este vorba de un record de mobilizare pe șantier înregistrat după 1989.

Antreprenorul se află în faza finală de execuție a lucrărilor, acest tronson Buzău – Focșani al Autostrăzii Moldova #A7 fiind următorul care urmează să fie dat în trafic, începand cu Lotul 4, lângă Focșani.

Citiți articolul integral pe Profit.ro.

citeste mai mult …