StiriZiare.ro

Nașterea și perioada de lăuzie reprezintă o etapă importantă în viața fiecărei femei, iar o afecțiune destul de frecventă care apare adesea în această perioadă, de multe ori fără să fie luată în seamă, este tiroidita postpartum, care se instalează la anumite categorii de femei în primul an după naștere și este legată de autoimunitatea tiroidiană, atrage atenția conf. dr. Diana Loreta Păun, medic primar endocrinolog la Institutul C. I. Parhon din București. citeste mai mult …

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a emis un document prin care propune reducerea concediului de creștere a copilului, actul conținând de asemenea referințe la vârsta de pensionare a femeilor și noua lege a pensiilor care prevede perioade reduse în funcție de numărul de copii.

Reprezentanții Ministerului Muncii au argumentat că există deja mecanisme pentru încurajarea întoarcerii mai rapide a femeilor la locul de muncă prin stimulente de inserție, însă recomandarea OCDE a stârnit un val de reacții negative în discursul public.

Potrivit comentariilor venite de la Ministerul Muncii, România acordă stimulente de inserţie pentru încurajarea celor care se întorc mai devreme la lucru. Valoarea stimulentului pentru cei care se întorc până când bebeluşul împlineşte 6 luni este de 1.500 de lei, iar după 6 luni, 650 de le, a declarant săptămâna aceasta Raul Giuglea, purtător de cuvânt în Ministerul Muncii.

Potrivit mai multor surse din presă, documentul emis de OCDE conține și precizări legate şi de noua lege a pensiilor, mai exact faptul că ar trebui de asemenea eliminată măsura care face referire la reducerea vârstei de pensionare pentru femei în funcţie de numărul de copii. Mai exact, noua lege a pensiilor prevede că femeile care au copii pot primi o reducere a vârstei de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil, într-o marjă maximă de trei ani și jumătate.

Măsura, spun reprezentanți ai Guvernului, este justificată prin eforturi de stimulare a natalității în condițiile în care țara noastră se confruntă de foarte mult timp cu un spor natural negativ și natalitate scăzută, iar o modificare a prevederilor din noua lege în stadiul actual al redactării acesteia ar fi dificilă.

Pe ce se bazează recomandările OCDE

În prezent, 34 de țări membre OCDE oferă concedii și indemnizații pentru maternitate și creșterea copiilor. Dintre aceste țări, 28 garantează cel puțin 14 săptămâni de concediu maternal plătit mamelor, perioada fiind, de asemenea, recomandată de Convenția de Protecție a Maternității a Organizației Internaționale a Muncii din 2000. Primele 14 săptămâni sunt considerate importante deoarece, în această perioadă, copiii încep să formeze conexiuni neuronale și recunosc vocea, mirosul și fața îngrijitorului lor.

Angajații pot folosi concediul în timpul nașterii, adopției sau plasamentului unui copil. De asemenea, poate fi utilizat pentru afecțiuni grave de sănătate care îl fac pe angajat incapabil să-și îndeplinească munca și, în mod similar, poate fi folosit pentru a îngriji soțul, copilul sau părintele angajatului care are o afecțiune gravă de sănătate, arată un studiu realizat de Department of Public Administration & Policy al American University din SUA. Nuanța importantă aici este că recomandarea OCDE nu are legătură cu concediul maternal, ci cu cel de creștere a copilului.

Principiul este urmat și în Uniunea Europeană, Directiva 92/85 asigurând un minim de 14 săptămâni de concediu de maternitate, din care cel puțin 2 săptămâni sunt obligatorii, și o compensație cel puțin la nivelul indemnizației naționale de boală. Directiva 2019/1158 a introdus concediul de paternitate, oferind taților sau celui de-al doilea părinte dreptul de a lua cel puțin 10 zile lucrătoare în jurul momentului nașterii copilului, de asemenea compensat cel puțin la nivelul indemnizației de boală. În plus, această directivă stabilește un minim de 4 luni de concediu de creștere a copilului, din care cel puțin 2 luni nu sunt transferabile între părinți și o prevedere pentru aranjamente flexibile, cum ar fi concediul cu jumătate de normă

În România, concediul de maternitate și cel de creștere a copilului sunt reglementate prin mai multe acte normative, OUG nr. 96/2003 și OUG nr. 158/2005 cuprinse în Codul Muncii. Astfel, concediul de maternitate este acordat înainte și după naștere, având o durată totală de 126 de zile (adică 18 săptămâni, deci peste media OCDE), împărțit în 63 de zile concediu prenatal și 63 de zile concediu postnatal. Concediul postnatal este obligatoriu, iar compensarea între perioadele pre și postnatal poate varia în funcție de recomandarea medicului sau alegerea persoanei. Indemnizația de maternitate se calculează ca 85% din media veniturilor nete ale persoanei din ultimele 12 luni și este suportată de statul român prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Pe de altă parte, concediul de creștere a copilului poate fi acordat până când copilul atinge vârsta de 2 ani sau 3 ani în cazul copiilor cu handicap. Indemnizația pentru creșterea copilului se stabilește la 85% din media veniturilor nete realizate de părinte în ultimele 12 luni consecutive din ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului, cu o limită minimă și maximă stabilită prin lege. În 2023, limita minimă era de 1.250 de lei lunar, iar cea maximă de 8.500 de lei. Această indemnizație este de suportată integral de statul român.

Diferența majoră între cele două tipuri de concedii este perioada și scopul pentru care sunt acordate. Concediul de maternitate este specific perioadei de sarcină și naștere, menit să protejeze sănătatea mamei și a copilului nou-născut, în timp ce concediul de creștere a copilului are scopul de a permite părinților să se dedice creșterii și îngrijirii copilului în primii ani de viață.

După cum au menționat și reprezentanții Ministerului Muncii, legislația românească prevede și un stimulent de inserție pentru părinții care aleg să se întoarcă în câmpul muncii înainte de încheierea perioadei de 2 ani de concediu pentru creșterea copilului, oferindu-le o sumă suplimentară de la stat.

România, printre cele mai generoase state

Într-adevăr, România se află pe primele locuri în Europa și nu numai în ceea ce privește perioada de care mamele și apoi părinții pot face uz de concediu de creștere a copilului, deși cel maternal este în mediana țărilor europene.

Un exemplu recunoscut ca fiind la polul opus la nivel global, în ceea ce privește țările dezvoltate, este SUA, unde se limitează concediul parental comun la doar 12 săptămâni, o durată considerată insuficientă de către mulți, fiind vast reclamată de comunitățile de părinți americane și de către Partidul Democrat. În contrast, Canada extinde această perioadă până la 12 sau 18 luni, cu compensații de 80% din salariul angajaților. În Europa, Norvegia impune un minim de 15 săptămâni de concediu maternal pentru mame și două săptămâni pentru tați, în timp ce Slovacia oferă mamei posibilitatea de a lua până la 3 ani de concediu de creștere a copilului, tații având dreptul la 6 luni de concediu plătit cu 75% din salariu.

O altă țară cu politici similare este Irlanda, care permite până la 42 de săptămâni de concediu de maternitate și creștere a copilului, cu 26 de săptămâni plătite și 16 săptămâni neplătite. Plata depinde de contribuțiile la asigurările sociale, iar tații au dreptul la două săptămâni de concediu. Bulgaria oferă aproximativ un an de concediu de creștere a copilului, Ungaria jumătate de an, iar Irlanda permite până la 42 de săptămâni de concediu de maternitate și creștere a copilului, cu 26 de săptămâni plătite și 16 săptămâni neplătite, plata depinzând de contribuțiile la asigurările sociale, iar tații au dreptul la două săptămâni de concediu.

Portugalia și Belgia au sisteme diferite, prima oferind 4 sau 5 luni de concediu de maternitate, cu compensații financiare variabile, dar în rest, cele mai multe țări se mulează pe directiva minimă europeană oferind 14 săptămâni minim de concediu maternal, alături de cele 4 luni de concediu de creștere a copilului, cu legislații diferite cu privire la procentele din venitul părintelui care primește indemnizația, în cazul în care aceasta se oferă.

Practic, cu excepția Slovaciei, România este într-adevăr un caz relativ izolat, însă o astfel de recomandare merită privită în ansamblul procesului mai amplu de aderare a României la OCDE.

SURSA

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ridicat tonul duminică la premierul israelian Benjamin Netanyahu, exprimându-şi din nou „opoziţia fermă” faţă de o ofensivă la Rafah şi avertizând că „transferul forţat de populaţie constituie o crimă de război”, transmite AFP.În cursul unei convorbiri telefonice cu premierul israelian, preşedintele francez a condamnat de asemenea „cu fermitate recentele anunţuri israeliene în materie de colonizare”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei franceze. Vineri, Israelul a anunţat confiscarea a 800 de hectare de teren în Cisiordania.Macron şi-a anunţat totodată intenţia de a prezenta Consiliului de securitate al ONU un proiect de rezoluţie vizând o „încetare a focului imediată şi durabilă” în Gaza, după ce vineri Moscova şi Beijingul s-au opus unui proiect similar al SUA, calificându-l drept „ipocrit”.Preşedintele francez a insistat în acelaşi timp ca Israelul să deschidă „neîntârziat şi necondiţionat toate punctele de trecere existente către Fâşia Gaza”.Emmanuel Macron a discutat duminică la telefon şi cu regele Abdallah al II-lea al Iordaniei, în cursul convorbirii cei doi lideri evocând „bilanţul şi situaţia umanitară nejustificabile din Gaza”, potrivit preşedinţiei franceze.Liderii francez şi iordanian au făcut apel la o „încetare a focului imediată şi durabilă”, „insistând că supunerea civililor la riscul de foamete nu poate fi justificată”, şi s-au pronunţat în favoarea unei soluţii cu două state, „implicând crearea unui stat palestinian care să includă Gaza”.

Ministrul a precizat că mulți au susținut că guvernanții au preluat un mecanism care exista deja în legile anterioare.

„Într-adevăr, am preluat același mecanism care are doi parametri: inflația plus 50% din câștigul salarial mediu brut, dar, partea semnificativă, importantă pentru români pe care noi am adus-o este aceea că am stipulat în textul legii faptul că această majorare se face în luna ianuarie a fiecărui an. Este un câștig important pentru Legea Pensiilor, fiindcă să știți că au fost ani în care nu am avut nicio creștere a punctului de pensie în România sau s-a făcut în septembrie această creștere”, a afirmat ministrul.

Astfel, în noua lege este prevăzută „o garanție” pentru pensionari că vor beneficia de această majorare.

Prin urmare, în ianuarie 2025 va exista o altă majorare.

PNL anunţă, duminică seară, după şedinţa Consiliului Politic Naţional, că au fost luate mai multe decizii.

În primul rînd, a fost aprobat protocolul de fuziune PNL cu ALDE, fiind acordate 876 voturi ”pentru”.

De asemenea, liberalii au aprobat alianţa electorală PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare. Acest punct al ordinii de zi a obţinut mai puţine voturi decât fiziunea cu ALDE; respectiv 838 voturi ”pentru”.

În plus, PNL a decis numirea lui Vlad Nistor drept membru în Biroul Executiv cu rang de vicepreşedinte, fiind acordate 876 voturi ”pentru”.

”De acum înainte nu avem altceva de făcut decât să ne implicăm cât mai mult în activitatea noastră. Există entuziasm, există motivare şi trebuie să avem încredere în forţele noastre să putem duce toate etapele anului electoral 2024”, a declarat Nicolae Ciucă în interiorul şedinţei referitor la constituirea protocolului de fuziune cu ALDE.

Sedinţa PNL a avut loc duminică online.

Rezultatele Loto 6/49 din 24 martie 2024

Loto 6 din 49: 28, 29, 18, 3, 37, 47

Loto 5 din 40: 10, 25, 11, 32, 12, 16

Joker: 28, 3, 26, 45, 10 + 2

Noroc Plus: 5 6 1 4 8 2

SuperNoroc: 2 4 3 5 5 5

Noroc: 4 9 0 9 1 5 7

 Report în valoare de peste 5,45 milioane de lei la tragerea Loto 6/49 din 21 martie 2024 La  Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 5,45 milioane de lei (peste 1,09 milioane de euro), iar la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 8,89 milioane de lei (peste 1,78 milioane de euro).

La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 632.200 de lei (peste 127.000 de euro), la categoria a II-a reportul este de peste 82.600 de lei (peste 16.600 de euro), iar la categoria a III-a este în joc un report în valoare de peste 33.400 de lei.

La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 70.500 de lei (peste 14.000 de euro). La Loto 5/40 este în joc la categoria I un report în valoare de peste 913.900 de lei (peste 183.700 de euro).

La Super Noroc se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 3.000 de lei.

Când s-a câştigat ultimul mare premiu la Loto 6/49

La tragerea Loto 6/49 din 25 februarie 2024, s-a câștigat premiul de categoria I în valoare de 36.450.832,24 de lei (peste 7,32 de milioane de euro).

Biletul norocos a fost jucat la agenția 03-029 din Pitești, județul Argeș și a fost completat cu trei variante simple la Loto 6/49, prețul biletului fiind de 24,5 lei. Acesta a fost primul câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49.  

Câștigătorul marelui premiu la Loto 6/49, un bărbat în vârstă de peste 45 de ani din Piteşti, şi-a revendicat câștigul pe 5 martie.

Un număr de 9.251 de firme au fost radiate la nivel naţional, în ianuarie 2024, cu 67,86% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti – respectiv 1.376 (în creştere cu 60,75% faţă de ianuarie 2023) şi în judeţele Dâmboviţa (590, +301,36%), Cluj (469, +84,65%), Constanţa (370, +43,97%), Ilfov (318, +85,96%), Iaşi (314, +46,05%) şi Timiş (314, +20,77%).La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (65, în creştere cu 116,67% faţă de prima lună a anului trecut), Călăraşi (68, +15,25%), Mehedinţi (75, +74,42%), Caraş- Severin (76, +65,22%) şi Giurgiu (76, +105,41%).Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+301,36%), Harghita (+168,97%) şi Dolj (+141,75). În niciun judeţ nu a scăzut numărul de radieri comparativ cu ianuarie 2023.Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.035 (+41,32%, raportat la ianuarie 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (1.178, +226,32%) şi informaţii şi comunicaţii (1.037, +148,68%).

Israelul afirmă că spitalele din enclava palestiniană, unde războiul face ravagii de peste cinci luni, sunt folosite de militanţii Hamas ca baze. Israelul a publicat videoclipuri şi fotografii care susţin această afirmaţie.

Hamas şi personalul medical neagă acuzaţiile.

Semiluna Roşie palestiniană a declarat că unul dintre membrii personalului său a fost ucis când tancurile israeliene au intrat brusc în zonele din jurul spitalelor Al-Amal şi Nasser din oraşul Khan Younis din sudul ţării, pe fondul bombardamentelor intense şi al focurilor de armă.

Forţele israeliene au început să opereze în jurul Al-Amal, a precizat armata, în urma unor „informaţii precise … care au indicat că teroriştii folosesc infrastructura civilă pentru activităţi teroriste în zona Al-Amal”.

Forţele blindate israeliene au închis Spitalul Al-Amal şi au efectuat operaţiuni ample de demolare în apropierea acestuia, a precizat Semiluna Roşie într-un comunicat.

„Toate echipele noastre sunt în pericol extrem în acest moment şi sunt complet imobilizate”, a precizat aceasta.

Semiluna Roşie a menţionat că forţele israeliene au cerut acum evacuarea completă a personalului, a pacienţilor şi a persoanelor strămutate din sediul Al Amal şi au tras cu fumigene în zonă pentru a-i forţa pe oameni să plece.

Un palestinian strămutat a fost ucis în incinta spitalului după ce a fost împuşcat în cap, a precizat Semiluna Roşie într-o actualizare ulterioară.

Ministerul Sănătăţii din Gaza, administrat de Hamas, a declarat că zeci de pacienţi şi membri ai personalului medical au fost reţinuţi de forţele israeliene la Al Shifa din oraşul Gaza, în nordul enclavei, care se află sub control israelian de o săptămână.

Biroul de presă al guvernului condus de Hamas a declarat că forţele israeliene au ucis cinci medici palestinieni în timpul raidului lor de şapte zile asupra Al Shifa.

Al Shifa este una dintre puţinele unităţi sanitare care funcţionează măcar parţial în nordul Fâşiei Gaza şi, la fel ca altele, a găzduit o parte din cei aproape 2 milioane de civili – peste 80% din populaţia Fâşiei – strămutaţi de război.

Cel puţin 32.226 de palestinieni au fost ucişi, dintre care 84 în ultimele 24 de ore, şi 74.518 au fost răniţi în ofensiva aeriană şi terestră a Israelului în teritoriul de coastă dens populat, începând cu 7 octombrie.

Israelul a lansat ofensiva după ce militanţii islamişti conduşi de Hamas au atacat sudul ţării la 7 octombrie, ucigând 1.200 de persoane şi luând 253 de ostatici în Gaza.