StiriZiare.ro

Simona Sterea este soția șefului departamentului de IT din cadrul DNA, Corneliu Sterea. Din luna mai 2020, chiar din timpul stării de urgență, Simona Sterea a fost angajată în cadrul companiei Asseco See, firma cu care DNA a încheiat contracte de 2 milioane de lei de atunci.

În august 2020, Corneliu Sterea, în calitate de șef IT la DNA, a fost ales membru în comisia de evaluare, iar o lună mai târziu a fost încheiat și primul contract pe bani grei prin intermediul celor doi soți, arată o investigație jurnalistică RISE Project.

DNA a cheltuit aproape 650.000 de lei în toamna anului 2020 pentru dezvoltarea unei platforme online. Aproape toți banii erau din fonduri norvegiene menite să ajute la combaterea corupției. Asseco See SRL, unde era angajată soția șefului din DNA, este singura firmă care a participat la licitație și a ieșit câștigătoare.

Curtea de Conturi a intrat pe fir și a constatat nereguli clare. Achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent. În plus, platforma făcută de departamentul IT pentru procurorii DNA nu ar fi folosită de mai mult de jumătate din angajați. Potrivit jurnaliștilor de investigații, au fost încheiate 12 achiziții, patru au fost făcute prin licitație, iar restul prin achiziție directă.

Corneliu Sterea a semnat în repetate rânduri că nu se află în conflict de interese cu firma IT unde apar contactul și datele soției sale pe platforma de achiziții publice. Contactată de presă, Simona Sterea a spus că totul este „o pură coincidență”. Cu toate astea, DNA nu a încheiat niciun contract cu Asseco See înainte ca soția șefului din IT să se angajeze aici.

De mai bine de 3 ani de când lucrează, Simona Sterea, soția șefului cheie din DNA, s-a ales cu 3 măriri salariale, iar acum câștigă între 7.000 și 8.000 de lei pe lună. 

Potrivit unor surse, actuala conducere a DNA a cerut o anchetă pentru achizițiile suspecte între cei doi soți controversați. 

Firma Asseco See a fost cercetată în trecut și în dosarul Microsoft, una dintre cele mai stufoase anchete declanșate de Parchetul Anticorupție. 

Ce spune DNA 

„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la posibile nereguli în cazul procedurii de achiziție publică derulate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Proiectului „Combaterea criminalității și a corupției”, proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Una din procedurile de achiziție derulate de către Direcția Națională Anticorupție în cadrul Proiectului finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 s-a finalizat prin încheierea unui contract la 26.10.2020 cu SC ASSECO SEE SRL.

La data de 06.07.2023 procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a adresat Curții de Conturi o solicitare de verificare a modalității în care s-au respectat dispozițiile legale în procedurile de achiziție.

La acest moment, procedura de auditare nu a fost finalizată, Direcția Națională Anticorupție având obligația de a păstra confidențialitatea până la finalizarea acesteia.

După definitivarea concluziilor cu privire la constatările misiunii de audit vizând legalitatea procedurii și eventualele responsabilități, Direcția Națională Anticorupție va informa cu privire la măsurile stabilite la nivel intern.

Conducerea Direcției Naționale Anticorupție subliniază încă odată că asigurarea respectării legalității, transparenței și tratamentului egal în procedurile de achiziție pe care le-a derulat sau le derulează sunt principii fundamentale în desfășurarea activității”, a anunțat Direcția, joi, într-un comunicat.

Magistraţii bucureșteni s-au alăturat protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete, în urma prevederilor Ordonanței „trenuleț”. Sunt contestate prevederile din Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, aflat pe masa Executivului, ca și proiectele bugetului pe 2024, în ședința de joi, care s-a amânat de două ori.

Tribunalul București a anunțat că toate procesele sunt amânate din cauză că nu sunt plătite anumite drepturi salariale, potrivit Ordonanței de Urgență pregătite de Guvern. Protestul grefierilor și parchetelor a fost declanșat de nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive prin care  instanțele de judecată române au constatat existența unor inechități ca urmare a aplicării sau  neaplicării unitare a vechilor legi succesive de salarizare, în ceea ce privește personalul din sistemul judiciar, a anunțat joi sindicatul Dicasterial.

Judecătoarea Gabriela-Mihaela Rîșnoveanu, președintele Tribunalului București, a anunțat joi, într-un comunicat de presă, că Ordonanța Guvernului încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale.

Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea Președintelui Tribunalului București, în prezența unui număr de 197 judecători:

– a hotărât, în unanimitate, că art.VIII din proiectul Ordonanței de Urgenta privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicat de Ministerul Finanțelor, este de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor, nesocotind art.124 alin. 3 și art.133 alin.1 din Constituția României, republicată, precum și stabilitatea financiară și statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art. 44 din Constituție și art.1 din Protocolul nr. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Totodată, s-a apreciat că acest proiect creează o situație discriminatorie, cu încălcarea art.16 din Constituția României și art.14 CEDO, puterea executivă nesocotind în mod nepermis efectele hotărârilor judecătorești definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separației puterilor în stat garantat de art.1 alin. 4 din Constituția României, republicată.

– a hotărât, cu majoritate, ca până la alocarea de către puterea executivă a fondurilor necesare plății integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative și prin hotărâri judecătorești definitive, adoptarea unei forme de protest constând în amânarea tuturor cauzelor, începând cu data de 14 decembrie 2023, cu excepția următoarelor cauze urgente:

– în materie penală: măsuri preventive, cauzele prevăzute la art.138 Cod procedură penală, perchezițiile domiciliare

– în materie civilă lato sensu: ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).

– a hotărât, cu majoritate, ca pe durata protestului să se efectueze procedura prealabilă doar în cauzele urgente civile lato sensu enunţate mai sus.

– a hotărât, în unanimitate, să exprime susținerea față de obiectivele comune urmărite de personalul auxiliar de specialitate prin demersurile întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite.

– a hotărât, în unanimitate, transmiterea către publicul larg a unui comunicat cu privire la forma de protest adoptată, a transmis Tribunalul București.

Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a contestat structurarea proiectului de buget pe anul 2024, precum și prevederile proiectului Ordonanței „trenuleț” se află „în contradicţie flagrantă” cu Constituţia şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe motiv că este „profund discriminatoriu”. Bugetul instanţelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanţe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispoziţiilor legale, a atenționat CSM. 

CSM, avertisment legat de bugetul 2024 – Anunț despre un posibil conflict constituțional cu Guvernul și sesizarea CCR

Caz șocant, în sectorul 6 al Capitalei! Un elev de doar 11 ani, care învăța la o școală privată, s-a aruncat de la etajul 3 al unității de învățământ. 

Potrivit unor surse citate de Realitatea PLUS, copilul este conștient și va fi transportat la Spitalul Grigore Alexandrescu. Acesta acuză dureri la un umăr și la cap.

Elevul ar fi expus drept cauză pentru gestul săvârșit presiunea pe care o simte ca urmare a volumului ridicat de activitățile școlare.

Părinții plătesc 30.000 de lei ca elevii să-și desfășoare studiile în siguranță, potrivit site-ului oficial al unității de învățământ. 

„Este aceeaşi variantă, 20% în medie, creştere salarială pentru 2024. Împreună cu Ministerul Educaţiei vom transmite toate elementele clarificatoare către Guvern. În ordonanţa „trenuleţ” care a intrat în transparenţă decizională nu mai figurau funcţiile de conducere. Figura personalul didactic de predare, figura personalul didactic auxiliar, nedidactic şi atât. Şi atunci lucrurile acestea trebuiau corectate. Şi asta facem în momentul de faţă. Lucrurile vor fi rezolvate foarte rapid”, a declarat Marius Nistor, preşedintele Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

Și liderul FSLI, Simion Hăncescu, a precizat, la rândul său, că pentru aceste creşteri salariale din Educaţie se va emite o ordonanţă de urgenţă separată, potrivit Agerpres.

„Concluzia este că se va emite act normativ separat, ordonanţă separată. (..) Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie va fi prima majorare, dar nu discutăm de procente deocamdată. Încă se lucrează, pentru că noi nu avem un procent fix, este o medie”, a explicat Hăncescu.

Şi liderul Federaţiei „Alma Mater”, Anton Hadăr, a afirmat că vor fi date creşterile salariale, dar trebuie găsită posibilitatea de a le realiza „în mod favorabil”.

„Vor fi două tranşe de creştere, una la 1 ianuarie, alta la 1 iunie, 13 plus 7 pe medie, 20%. Pe medie, pentru că nu este la toată lumea la fel, pentru că a fost o sumă fixă dată anul trecut, care nu mai permite acum să le dai la toţi acelaşi procentaj”, a declarat Hadăr.

Sindicaliştii din Educaţie au precizat că şi personalul nedidactic şi cel auxiliar vor beneficia de acelaşi procent de creştere de 20%.

„Foarte bucuros de întâlnirea cu prim-ministrul Donald Tusk şi de a-i ura bun venit înapoi la Consiliul European. Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a aprofunda Parteneriatul Strategic puternic şi vibrant între România şi Polonia, pentru a consolida în continuare Uniunea Europeană, pentru a consolida flancul estic al NATO şi pentru a sprijini Ucraina şi Moldova”, a scris Klaus Iohannis, joi pe reţeaua X.

Preşedintele Klaus Iohannis află la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea Consiliului European.