StiriZiare.ro

„Un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro pentru aceste cheltuieli, în timp ce 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022). Şi pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuşi, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenţi spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro”, arată studiul Revolut.

Totodată, 28% dintre respondenţi au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro iar 27% chiar mai puţin – 50-100 de euro.

„Moşul are în cont ceva mai mulţi bani pentru daruri în alte ţări. În Franţa, bugetele care se plasează între 200-500 de euro reprezintă 35%, în Spania şi Italia, câte 29%. Pe măsură ce ne apropiem de Estul Europei, şi bugetul Moşului se micşorează. Bugetele de 200-500 euro sunt mai rar întâlnite în Letonia (13%), Ungaria (14%), Polonia şi Lituania (18%)”, susţin autorii studiului.

Conform cercetării, problema cea mai mare cu un cadou apare atunci când, în ciuda preţului mare, acesta nu e pe placul destinatarului. În cadrul sondajului, 5% dintre respondenţii români au recunoscut că returnează darurile pe care le primesc dacă sunt nepotrivite.

„Cadourile sunt returnate cel mai des în Singapore (8%), Spania (6%) şi Australia (5%), în principal printre destinatarii din grupa de vârstă 25-34 de ani (5%)”, mai arată sondajul.

Potrivit studiului, dacă de Crăciun s-ar împlini şi dorinţele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziţii pe lista către Moşul o mărire de salariu (24%) şi dobândirea de cunoştinţe despre cum să-şi sporească resursele financiare (24%).

Rambursarea împrumuturilor este şi ea printre dorinţe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspiraţia de a restitui banii luaţi cu împrumut. Pe listele de dorinţe, românii au mai pus şi o inflaţie mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

„Lituanienii (13%) şi bulgarii (15%) sunt mai puţin interesaţi să-şi ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) şi australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) şi spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creşteri de salariu. Francezii (32%) şi maghiarii (23%) visează la o inflaţie mai mică. Belgienii (16%) şi lituanienii (14%) îi cer lui Moş Crăciun impozite mici. Rezidenţii din Australia (10%) şi Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare”, mai arată studiul.

Aproximativ 48% dintre românii chestionaţi cred că în zilele noastre luxul înseamnă să ai suficiente resurse pentru a călători oriunde îţi doreşti, pe tot parcursul anului.

„Aceasta este percepţia actuală a luxului în rândul consumatorilor locali. Şi este vizibilă şi în comportamentul clienţilor Revolut: bugetul pentru serviciile turistice alocat în perioada ianuarie – noiembrie 2023 a crescut cu 67%, la peste 1,8 miliarde de lei, faţă de perioada similară a anului anterior. Un client Revolut din România a cheltuit, în medie, peste 934 de lei pe lună pentru turism, faţă de 876 de lei pe lună (în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023 vs. 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022 )”, mai arată cercetarea.

Pentru 40% dintre români, timpul în sine este un lux, iar a avea mai mult timp pentru cei dragi şi pentru propriile pasiuni este pe locul al doilea între asocierile făcute de respondenţi cu ideea de lux. Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietăţile imobiliare, maşinile scumpe sau bărcile (32%).

Pentru 22% dintre respondenţii români, accesul la diverse instrumente de investiţii este o altă faţetă a luxului (investiţii în acţiuni, criptomonede, metale preţioase). Doar 17% cred că luxul se mai referă la mărci premium (de exemplu, haine, cosmetice, bijuterii din această categorie). Acest lucru oferă un indiciu despre ceea ce ar putea avea mai multă valoare în contextul cadourilor de Crăciun.

Ministerul Finanțelor a publicat, miercuri, în dezbatere publică, proiectul de buget pe anul 2024.

 Proiectul poate fi consultat AICI

Anexa1Anexa 2

Potrivit proiectului, bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 308.759,5 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 655.863,5 milioane lei credite de angajament și în sumă de 404.792,5 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 96.033,0 milioane lei.

Guvernul prevede că în anul 2024 va înregistra un deficit bugetar de 86,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 5% din Produsul Intern Brut (PIB), în contrast cu cifra de 5,9% din PIB pentru anul curent, așa cum este indicat în proiectul de buget prezentat recent de Ministerul Finanțelor. Este de așteptat ca creșterea economică pentru următorul an să fie de 3,4%.

Inițial, bugetul pentru 2023 fusese construit cu o țintă de deficit de 4,4% din PIB, însă ulterior s-a dovedit că acest obiectiv nu este realizabil, astfel că Guvernul a fost nevoit să ajungă la un acord cu Comisia Europeană pentru a majora ținta de deficit la aproximativ 5,5% din PIB. România se află într-o situație singulară în Uniunea Europeană, fiind supusă unei proceduri de deficit excesiv și supravegheată de Comisia Europeană. Potrivit datelor recent publicate, Guvernul estimează un deficit efectiv de 5,9% din PIB pentru 2023 și de 6% conform standardelor ESA. Proiectul de buget pentru anul viitor se bazează pe o estimare a PIB-ului de 1.733,8 miliarde de lei (cu o creștere reală de 3,4%), în comparație cu prognoza de 1.583,5 miliarde de lei pentru anul 2023. În termeni nominali, PIB-ul pentru 2024 este cu aproximativ 150 de miliarde de lei mai mare decât cel din 2023.

Primesc mai mulți bani în 2024:

Ministerul Afacerilor Interne: Credite bugetare de 27,38 miliarde lei, cu o creștere de +646,2 milioane lei (2%).

Ministerul Transporturilor: Credite bugetare de 30 miliarde lei, în creștere cu +6,4 miliarde lei (27%).

Ministerul Finanțelor: Credite bugetare de 9,94 miliarde lei, cu o creștere de +2,75 miliarde lei (38%).

Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: Credite bugetare de 65,89 miliarde lei, în creștere cu +9,6 miliarde lei (17%).

Ministerul Agriculturii: Credite bugetare de 25 miliarde lei, cu o creștere de +1,1 miliarde lei (5%).

Ministerul Apărării: Credite bugetare de 35,3 miliarde lei, cu o creștere de +24 milioane lei.

Ministerul Dezvoltării: Credite bugetare de 12,66 miliarde lei, în creștere cu +4,43 miliarde lei (54%).

Ministerul Justiției: Credite bugetare de 3,02 miliarde lei, cu o creștere de +93,8 milioane lei (3%).

Ministerul Mediului: Credite bugetare de 2,94 miliarde lei, în creștere cu +932 milioane lei (46%).

Ministerul Educației: Credite bugetare de 57,42 miliarde lei, cu o creștere semnificativă de +21,79 miliarde lei (61%).

Au alocări mai mici în 2024:

Ministerul Muncii: Credite bugetare de 52,28 miliarde lei, cu o scădere de -2,58 miliarde lei (-5%).

Ministerul Energiei: Credite bugetare de 3,44 miliarde lei, în scădere cu -37 milioane lei.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, anunţase încă de ieri că bugetul pentru anul 2024 va fi pus în transparenţă decizională în curând.

„Cred că este o chestiune de minute, dacă nu, sper că nu mai mult de un ceas, să avem bugetul în transparenţă”, a afirmat, marţi seară, la un post TV, Nicolae Ciucă.

Acesta a precizat că ”bugetul a fost construit în baza tuturor măsurilor care au fost luate pentru a putea să gestionăm cheltuielile bugetare şi să creştem veniturile şi să asigurăm României creşterea economică”.

Coaliţia intenţionează trimiterea Legii bugetului pentru anul 2024 către Parlament în cursul săptămânii viitoare. 

”Românii sunt cetăteni europeni prin excelentă si nu de azi, de ieri. Nu ne multumim cu jumătăti de măsură. Vrem integrarea deplină în Spaţiul Schengen in 2024! Nu suntem o ţară de mâna a doua, nu suntem ruda săracă a Europei”, a spus Rareş Bogdan.

El a continuat: ”Dacă Dumnezeu nu ne aşeza la gurile Dunării, la intersecţia intereselor imperiale, lângă ruşi, în calea planurilor lui Stalin, azi eram printre primele trei economii din Uniunea Europeană. Am mai fost intre primul si al doilea Război Mondial, când mulţi dintre voi ne dădeaţi exemplu de ţară funcţională, modernizată şi cu o economie remarcabilă. Avem resurse uriase: aur, uraniu, seleniu, cupru şi mult petrol si mai ales gaze, în curând cat pentru a aproviziona jumătate din Uniunea Europeană şi un pământ fertil curat care poate hrăni 100 de milioane de cetăteni, noi suntem puţin peste 20 doar. Şi multă sare, sare care a aprovizionat mare parte din vechiul Imperiul Roman si intreg Imperiul Habsburgic. Când Imperiul Roman, Imparatul Domitian, plătea tribut, taxe strămoşilor mei, actualul teritoriul al Austriei fusese cucerit de 100 de ani. Romanii nu s-au atins de Dacia mult timp, căci se temeau de ea. Iar peste 1500 de ani, alt român, Iancu de Hunedoara, era numit de Papa de la Roma „atletul lui Hristos”, pentru că l-a oprit pe Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, să cucerească intreaga Europa”.

”Înţelegeţi odată ca suntem afectati economic grav, peste 1.5% din PIB-ul ţării mele se pierde, iar extremismul ia amploare în una dintre cele mai tolerante tari europene”, mai afirmă Rareş Bogdan.

El menţionează că ”Uniunea Europeană are tot interesul ca românii să se simtă cetăteni europeni pe deplin respectaţi şi mai ales să nu-si schimbe atitudinea faţă de construcţia europeană”.

”Tocmai de aceea Românii asteaptă ca toate statele UE să facă presiuni asupra Austriei pentru a accepta integrarea cu drepturi depline în Spaţiul Schenghen a României, aerian, terestru, feroviar, fluvial-maritim. Nu ca pe o favoare! Este dreptul nostru. Poate fi exact pe modelul Greciei şi Islandei, alte două state aflate în graniţele Europei”, arată eurodeputatul PNL.

Potrivit lui Rareş Bogdan, ”Austria încalcă dreptul nostru şi nu a păţit nimic”

. ”Până acum, am fost prietenoşi şi cetăţeni model europeni, n-am trecut la controlarea la sânge a trenurilor, maşinilor şi camioanelor austriece. Am înţeles să ne comportăm civilizat şi echilibrat, adică european prin excelenţă. Răbdarea românilor are însă o limită. Ea a fost atinsă! Vrem Schengen pentru 2024”, mai spune Rareş Bogdan.