StiriZiare.ro

Vechiul model al dominației celor mai mari doi membri UE nu mai era stabil de ceva vreme. În timp ce Europa se confruntă cu o serie interminabilă de crize, începe să se prefigureze o geografie a puterii mult mai fluidă, scrie The Economist.

Trei ani de pandemie și războiul din Ucraina au remodelat proiectul european și au schimbat echilibrul de putere. Apărarea și extinderea înspre est, cândva domenii politice care prezentau puțin interes, au devenit acum priorități – o schimbare majoră care le oferă o voce nouă vecinilor Ucrainei din Europa centrală. Ascensiunea Chinei și amenințarea întoarcerii lui Trump la putere în America au făcut ca UE să își regândească aranjamentele economice – de multe ori conform abordării etatiste a Franței.

Nevoia de a lua măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice a făcut ca acțiunile colective să fie și mai importante – o abordare promovată de instituțiile cvasi-federale ale Uniunii Europene de la Bruxelles.

Din Finlanda și până în Franța, populiștii de extremă dreapta au câștigat tot mai mult teren înaintea alegerilor din Parlamentul European programate pentru luna iunie. Nu demult, Angela Merkel era lidera incontestabilă a continentului european. Succesorul ei, Olaf Scholz, nu și-a asumat acest rol.

Estul Europei, în ascensiune

Mulți se așteptau ca Emmanuel Macron să profite de ocazie, dar acesta se confruntă cu instabilitate politică pe plan intern – o situație care l-a forțat chiar să îl înlocuiască pe prim-ministrul țării.

Macron nu mai poate candida la alegerile prezidențiale din 2027 și afișează o încredere de sine care îi irită pe ceilalți lideri UE. Germania și Franța dețin o autoritate de neegalat atunci când își unesc forțele, dar rareori se pun de acord.

În lipsa unei autorități clare în topul ierarhiei europene, cine contează zilele acestea depinde de miza care este pusă în joc.

În privința securității și apărării, după ce Rusia a invadat Ucraina, puțini au privit înspre Germania pentru a găsi soluții. Spre deosebire de Berlin, care s-a lăsat prinsă în capcana dependenței de gazele rusești, țările din Europa centrală, în frunte cu Polonia și țările baltice, au fost cele care au dat tonul gestionării acestei crize.

Influența lor s-a simțit în cazul a două schimbări majore. Una dintre ele a fost faptul că UE a acceptat să plătească pentru armele care sunt trimise în Ucraina. A doua schimbare a fost extinderea UE, un subiect care înainte vreme nu era pe agendă.

Nicio altă țară nu a mai fost primită în UE după intrarea Croației în 2013. Acum, nouă candidate se află în diferite etape ale negocierilor. Cea mai notabilă este Ucraina, a cărei misiune a fost susținută cel mai abitir de Europa centrală, în ciuda reținerilor inițiale venite din partea Franței și a Danemarcei.

Pe data de 14 decembrie, liderii UE au fost de acord să înceapă oficial discuțiile de aderare. Când (sau dacă) blocul comunitar se va lărgi până la 36 de state – un proces care va dura ani de zile, dacă nu chiar decenii – centrul puterii se va muta semnificativ înspre est.

„Europa prima” și autonomia strategică a lui Macron

În timp ce Macron promovează conceptul de „autonomie strategică” – ideea ca Europa să acționeze independent de alte puteri – politicienii din Polonia și Slovacia, spre exemplu, consideră că garanțiile de securitate oferite de NATO și, prin extensie, de SUA, sunt mult mai convingătoare decât propunerea Franței.

Totuși, oricât de multă influență ar avea Europa centrală în privință gestionării crizei din Ucraina, vocea ei se face mult mai puțin auzită când vine vorba de probleme de altă natură.

Între timp, autoritatea morală a Varșoviei și Bratislavei câștigată prin ajutoarele oferite Ucrainei s-a mai degradat, după ce ele au ales să își închidă granițele pentru exporturile de cereale din Ucraina anul trecut în aprilie – o decizie care a enervat Kievul.

În ceea ce privește politica economică, Europa gândește tot mai mult în termenii lui Macron. Aici, apelul său pentru autonomie strategică s-a dovedit mult mai convingător.

Motivată de neîncrederea sa bine-cunoscută față de globalizare – și noile temeri legate de perturbarea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiilor sau a haosului geopolitic – Franța vrea ca Europa să fie mai independentă.Tensiunile dintre America și China, precum și posibilitatea unei noi administrații Trump la Casa Albă din 2025, au făcut ca și alte state europene să asculte cu atenție direcția impusă de Franța.

Macron a promovat ideea că Europa a fost „naivă” în felul în care a făcut afaceri cu restul lumii pentru că și-a ținut piețele deschise în timp ce partenerii ei economici nu i-au urmat exemplul.

Cu o nouă abordare de tip „Europa prima”, politicienii europeni dețin acum mai mult control asupra economiei. Ideea Franței ca Europa să aibă o politică industrială era cândva un tabu, dar acum a devenit o abordare larg acceptată.

Franța a căpătat un rol mult mai important în UE după ieșirea Marii Britanii, care se opunea de multe ori cu succes împotriva inițiativelor franceze. Acum, această misiune le revine aliaților ei din nordul Europei, precum Danemarca, Irlanda și Olanda, precum și Comisiei de la Bruxelles.

Însă, această alianță puțin sudată poate cel mult să dilueze planurile propuse de francezi și în niciun caz să le prevină cu totul.

Decăderea Germaniei

Marea Britanie nu este singurul jucător care lipsește de la masa liderilor UE. Cel mai surprinzător membru absent este Germania: Scholz este considerat „dispărut în acțiune” pe scena europeană.

O coaliție dificil de gestionat, din care fac parte și Verzii de stânga și liberalii, a scăzut capacitatea lui Scholz de a cădea la înțelegere cu Bruxelles-ul. „Coaliția germană se mișcă mai încet decât dezbaterile din UE”, a remarcat un oficial de top de la Bruxelles.

Probabil cele mai mari beneficiare ale unei Europe fără un lider clar au fost instituțiile centralizate ale UE de la Bruxelles. Sub comanda Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a acumulat mai multă putere decât a avut vreodată în trecut.

Mașinăria administrată de 32.000 de funcționari europeni a reprezentat de mai mult timp o forță formidabilă de reglementare. Dar, acum, ea are capacitatea de a influența tot mai mult domeniul politic și geopolitic.

Comisia Europeană poate controla acum mai bine bugetul UE și le poate dicta statelor membre în ce fel să cheltuie acești bani.

Comisia Europeană – un superstat european?

Ar putea fi cazurile Poloniei și Ungariei, care au fost private de niște fonduri europene din cauza politicilor interne care au afectat statul de drept, semne ale emergenței unei Europe federale – un superstat european?

Pentru țări precum Polonia și Ungaria – poate că da. Puterea Comisiei Europene este, totuși, una limitată și este nevoie de participarea altor capitale europene pentru ca Bruxelles-ul să își exercite puterea.

Odată ce alegerile din Parlamentul European se vor termina, atenția se va muta înspre America, în continuare principalul garantor de securitate al Europei și un contribuitor major la efortul de război al Ucrainei.

O victorie a lui Trump ar fi întâmpinată cu groază în Europa. Alegerile dintr-o țară aflată de cealaltă parte a oceanului față de Paris, Berlin și Varșovia vor conta atât de mult pentru viitorul Europei încât cu siguranță ele vor declanșa un val de critici la adresa arhitecturii puterii europene, care mai are mult de evoluat pentru a face față provocărilor vremurilor noastre.

SURSA

În România anului 2024, într-o eră a tehnologiei și a digitalizării, factorii poștali sunt încă nevoiți să lase anunțuri scrise manual pentru informarea cetățenilor cu privire la anumite servicii ale Poștei Române.

Aceste anunțuri sunt de cele mai multe ori utile, în mod deosebit pentru pensionari care nu sunt învățați cu navigatul pe internet pentru obținerea informațiilor, însă sunt și anunțuri care provoacă hohote de râs.

Pe rețelele de socializare circulă un anunțat lăsat de un poștaș din România la vizierul unui bloc în care anunța pensionarii despre livrarea celor șase călătorii simple cu reducere de care beneficiază anual.

”Pensiea, Data 8. Atenție vin călătorile, stați acasă, Boștașul”

Mesajul s-a viralizat rapid pe internet, iar oamenii au distribuit masiv imaginea.

Mai exact, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița, proiectul de suflet al ministrului Sebastian Burduja, a suferit un eșec după ce a fost anulată licitația pentru un nou studiu de fezabilitate, însă nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. Potrivit informațiilor HotNews.ro, documentația pentru licitație a fost dezastruoasă, motiv pentru care cei 15 posibili ofertanți au avut peste 70 de cereri de clarificări.

Licitația a fost lansată de SAPE, companie deținută de Ministerul Energiei, o fabrică de sinecuri, cu activitate neclară. Societatea are ca obiect de activitate producția de energie electrică, iar în prezent e condusă de Bogdan Stănescu, cel care a deținut și încă deține atât de multe funcții la stat încât a fost nevoit să completeze peste 150 de declarații de avere și interes, în 15 ani. Nu se știe cum reușește Stănescu să-și îndeplinească toate atribuțiile. Potrivit HotNews.ro, în 2016 el avea la activ peste 25 de funcții la stat, dintre care opt chiar în acel moment.

Printre altele, el a fost membru în consilii de administrație ale mai multor companii din energie, consilier al viceguvernatorului BNR sau consilier în Asociația de Dezvoltare Intracomunitară de Transport Public București – Ilfov.

Acum este consilier de strategie în BNR, director al SAPE SA, arbitru la Curtea de Abitraj București și administrator special la Oltchim. Cât despre venituri, acestea sunt publice exceptând funcția de la BNR și cea de la SAPE. El a cumulat anul trecut circa 460 de mii de lei.

Pe lângă Bogdan Stănescu, la conducerea SAPE se află și oameni care au venit pe filiera ALDE – Daniel Chițoiu, fostul ministru al Economiei și al Finanțelor.

Spre exemplu, membru în Directorat, încă de acum 6 ani este Luiza Marian, fost secretar general al ALDE. Singura sa legătură cu domeniul energetic a fost în urmă cu peste 5 ani, când a deținut funcția de membru în Consiliul de Administrație la E.ON Gaz Furnizare SA.

Iar tot din 2018, director economic al SAPE este Bogdan Pîrvulescu. El a lucrat la Ministerul Finanțelor în timp de 11 ani, iar în prezent mai este membru al Camerei consultanților fiscali din România, entitate controlată mulți ani de Daniel Chițoiu.

În plus, niciun specialist în energie nu face parte din consiliul de supraveghere al societății SAPE. Iar activitatea companiei e incertă, cu afaceri eșuate, inclusiv cele cu măști. În 2020 a cumpărat aproape 100 de milioane de măști de la o companie vietnameză în ideea de a le vinde mai scump. Doar că între timp măștile s-au ieftinit în România, iar SAPE nu a reușit să le mai vândă nici măcar la prețul de achiziție. Pierderea a fost de peste 200 milioane de lei și în cele din urmă le-a donat la Departamentul pentru Situații de Urgență. 

„Primele opt județe în ordinea nivelului de trai sunt conduse de o administrație liberală. Potrivit celui mai recent studiu care analizează situația economică a județelor României, în vârful clasamentului PIB/cap de locuitor pe țară se află județe conduse de un președinte al CJ din partea PNL. După Municipiul București, clasamentul este ocupat de județele Cluj, Ilfov, Timiș, Brașov, Constanța, Prahova, Sibiu și Alba.

Administrațiile locale liberale au absorbit fonduri europene, au atras investitori și au pus toate resursele în dezvoltarea județului pe care îl coordonează. Conform studiului, autoritățile din județele de top și-au redus dependența de banii primiți de la București și au reușit să își crească veniturile obținute pe plan local.

De asemenea, în ceea ce privește cheltuielile, județele cu administrație liberale investesc considerabil în îmbunătățirea serviciilor publice și a calității vieții”, a transmis Adrian Veștea.

Mai exact, jurnaliștii de la ziarul PUTEREA au semnalat că în septembrie 2023 Mîndrescu a regizat un tun financiar, prin contractul pentru modernizarea terminalelor, care valorează enorm: 28 de milioane de euro. Potrivit specialiștilor, cu acești bani s-ar fi putut construi terminale noi, în loc de cosmetizarea pe interior a celor deja existente. Mîndrescu s-ar fi folosit de directorul general al CNAB, Sorin Păun, o apropiată a acestuia, Maria Dinu, care este și director de Investiții la CNAB, și de George Niculie, cel care coordonează achizițiile de la Aeroportul Otopeni.

Această licitație e una cu dedicație, potrivit jurnaliștilor de la ziarul Puterea, și nu respectă minimele criterii de transparență și legalitate din caietul de sarcină și din documentele de atribuire.

Numai că tunul financiar de 28 de milioane de euro a fost blocat la CNSC de contestația unei firme din Buzău: Bedamiro Holding Parcări Construct SA. Printre motivele contestării se numără faptul că modalitate de acordare a punctajului e restrictivă, iar CNAB limitează participarea altor firme. Practic gașca din transporturi nu a pus la dispoziție niciun detaliu în vederea ofertării de către participanți.

În plus, potrivit celor de la Puterea, s-a încercat dispariția deciziei CNSC de reluare a licitației. Pentru o zi, de pe site-ul CNSC a dispărut documentul. Aici apăreau încă deciziile 2.472 și 2.474. Nu și cea despre care vorbim, care are numărul 2.473.

Ulterior, însă decizia a reapărut pe site.

Nu se știe cine a avut interesul să dispară acest document prin care se blocase tunul de 28 de milioane de euro regizat de Bogdan Mîndrescu.

Dragonul este o creatură puternică și de bun augur în mitologia chineză, reprezentând curajul, creativitatea și inovația. Anul 2024 promite să fie plin de posibilități și oportunități. Oamenii Dragon sunt carismatici, ambițioși, aventuroși și lipsiți de frică. Ei au încredere în sine, independență și viziune. Nu se tem să-și urmărească visele și obiectivele.

Șobolan

Un an excelent se profilează, cu afaceri prospere și șanse în dragoste. Va fi un an liniștit, cu câștiguri financiare sau promovări. Cu toate că realizările sale vor fi recunoscute, trebuie să fie atent la noile prietenii sau asociații care ar putea să încerce să se folosească de el.

Bivol

Un an modest în care va fi extrem de ocupat cu numeroase schimbări și complicății neașteptate. Planurile sale vor fi realizate, dar nu atât de rapid pe cât și-ar dori. Va trebui să muncească din greu, cu toate că va întâlni oameni influenți care îl vor ajuta.

Tigru

Nu se anunță a fi un an extraordinar pentru Tigru. Va avea dificultăți în a obține bani sau s-ar putea lăsa influențat de alții să facă investiții neprofitabile. S-ar putea simți nefericit din cauza despărțirii de cineva drag sau a ruperii unei prietenii. Adaptarea la schimbări îi va fi dificilă, chiar dacă acestea ar fi în propriul său interes.

Iepure

Se poate aștepta la un an fericit, dar moderat; oricum, va fi ocupat cu treburile casnice și cu cariera sa. Lucrurile se vor amesteca, rezultând stări financiare mediocre, dar el va fi mulțumit și satisfăcut, deoarece, în ansamblu, câștigurile sale vor depăși pierderile. Își va face prieteni noi, plini de putere și influență, care îi vor fi de ajutor în viitor.

Citește continuarea pe sfatulparintilor.ro

„Trebuie să înțelegeți că, dacă Europa este atacată, nu vom veni niciodată să vă ajutăm și să vă sprijinim”, i-a spus Trump președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 2020, potrivit comisarului european francez Thierry Breton, prezent și el la o reuniune la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Breton a spus că Trump a mai afirmat că „NATO este mort” și că SUA vor „părăsi” alianța.

„Apropo, NATO este mort și vom pleca, vom părăsi NATO”, a mai spus Trump, potrivit lui Breton. Și a adăugat: „apropo, îmi datorați 400 de miliarde de dolari, pentru că nu ați plătit, voi, germanii, ceea ce trebuia să plătiți pentru apărare”.

Trump este în prezent în fața în sondaje pentru a deveni candidatul republican la nominalizarea pentru alegerile prezidențiale americane din 2024, care ar urma să aibă loc în noiembrie.

Mihai Enache acuză acțiunile de intimidare ale autorităților statului român la adresa liderilor AUR și la inițiative precum Caravana Medicală. Politicianul acuză Consiliul Național al Audiovizualului că s-a transformat într-un fel de „Minister al Adevărului”, din cauza ingerinței politicienilor de la putere în activitatea sa.

Noile memorandumuri pentru deblocarea posturilor din sistemul sanitar au fost finalizate, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. El a adăugat că speră ca, în cel mai scurt timp, Guvernul să le aprobe…

citeste mai mult …