StiriZiare.ro

La doar o zi după ce lui Florin Cîțu i-a fost adus la cunoștință oficial că este urmărit penal de DNA în dosarul achizițiilor vaccinurilor în pandemie, statul român a decis să acționeze și în cazul unei afaceri care vizează întreaga familie a acestuia. Tribunalul Vâlcea a înregistrat apelul pe care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Ministerul Finanțelor l-au declarat împotriva unei hotărâri judecătorești prin care se cere anularea punerii în posesie a tatălui lui Florin Cîțu a unei suprafețe de 11,6 hectare de teren la Voineasa.

„Aici lucrurile sunt mai complicate, că ei și-au ales special aceste 50 hectare lângă zona de interes maxim turistic, valoarea întregii bucăți de pământ fiind de 12 milioane de euro. Niciodată familia Cîțu, bunicii, străbunicii lor nu au avut pământurile și pădurile aici, lângă pârtia nou-înființată de schi”, declara liderul George Simion, în luna mai 2021, de lângă Voineasa.

În decembrie 2019, tatăl fostului premier, supărat că Ministerul Finanțelor a intervenit în procesul împotriva lui, a somat, în scris, instituția. Acesta a cerut explicații și documente referitoare la temeiurile pentru care ministerul s-a poziționat de partea Romsilva în acest litigiu, relatează Realitatea PLUS. Actele ar fi trebuit să fie înmânate fiului acestuia, ministrul Finanțelor la acea vreme, Florin Cîțu.

Câteva luni mai târziu însă, în vara anului 2020, Guvernul Orban a adoptat o Hotărâre de Guvern, la inițiativa aceluiași Florin Cîțu, prin care Direcția Generală Juridică a Ministerului Finanțelor, entitatea care a intervenit în procesul familiei ministrului, a fost desființată.

Hotărârea a fost atacată în instanță și, inițial, a fost suspendată. Însă, în vara anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Guvernului, potrivit Realitatea PLUS.

Acum, afacerea retrocedărilor de la Voineasa se află, în apel, pe rolul Tribunalului Vâlcea. 

Potrivit sursei citate, cutremurele au fost tema principală a anului 2023 în căutările românilor pe Google, relatează Agerpres. 

Inteligenţa Artificială este, după câte se vede, tehnologia momentului, lucru dovedit în căutări.

În lista reperelor anului 2023, în căutări găsim evenimente globale, precum conflictul dintre Israel şi Gaza, dar şi locale, cum a fost greva profesorilor din România.Printre căutările efectuate de către români pe motorul Google se mai află: decesul Ronei Hartner, cel mai recent model de iPhone, dar şi Oppenheimer – o căutare care vizează, pe de o parte, filmul omonim, dar şi fizicianul Robert Oppenheimer, a cărui poveste este ecranizată.În plus, creaţiile româneşti sunt bine reprezentate anul acesta în listele căutărilor în funcţie de filme şi seriale. Printre filme se află două titluri româneşti – „Romina VTM” şi „Miami Bici 2”, iar la capitolul seriale patru dintre acestea sunt autohtone – „Lia, soţia soţului meu”, „Clanul”, „Camera 609” şi „Groapa” – şi altul este filmat în România – „Wednesday”.La capitolul reţete s-au căutat gusturi din trecut, adaptate trendului actual de mâncat sănătos, precum reţeta de parizer de casă, dar şi elemente mai exotice, precum reţete de cocktail sau cu tapioca.În 2023, românii s-au întrebat „Cum a murit Vlad Ţepeş”, pe fondul serialului dedicat domnitorului român, difuzat anul acesta, dar şi cum se produce un cutremur sau cum se face maiaua.

Cele mai populare căutări ale oamenilor pe Google, în 2023 – „Barbie” și războiul din Israel, în top

Totodată, utilizatorii de Internet din România au vrut să afle mai multe despre tehnici de negociere, de vânzare sau de citire a chipului. Nu în ultimul rând, românii au căutat pe Google în ce şi cum să investească, domeniul de investiţie cel mai căutat anul acesta fiind fotovoltaicele.Conform statisticii, în lista căutărilor „trending” pe 2023, cel mai căutat joc a fost Hogwarts Legacy, Untold a fost pe primul loc în căutări între concerte/festivaluri, iar Coldplay conduce la capitolul trupe. Topurile celor mai populare căutări pe Google în 2023 au fost realizate folosind liste „trending”: căutări care au înregistrat o creştere susţinută faţă de 2022, pe o perioadă considerabilă de timp. Căutările acestui an au fost realizate pe mai multe categorii, în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 decembrie 2023. 

„Sunt conștient de faptul că o Românie cu adevărat educată nu se poate realiza nici într-un an, nici în patru. Mai ales, după ce, timp de 30 de ani, fiecare ministru a vrut să-și impună propria viziune și să schimbe sistemul din temelii. Modificările făcute, de multe ori chiar în fiecare an, fără o analiză serioasă și fără a avea răbdarea de a vedea care sunt efectele ultimei schimbări făcute, au avut doar efectul contrar, de diminuare a calității învățământului național”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, marți, la Gala anuală de premiere a elevilor olimpici internaționali și a profesorilor lor, de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București. 

„Acum ne trebuie timp, ambiție și multă perseverență pentru a putea schimba lucrurile în bine. Ne trebuie însă și mai multe resurse. Mă refer la resurse financiare, pe care ne străduim să le asigurăm, în mod sustenabil, corelându-le cu creșterea productivității muncii, cu mărirea capacității proprii de producție și a valorii adăugate pe care putem să o producem. Pe scurt, corelându-le cu dezvoltarea României. (…)

Am lucrat la proiectul de buget pe 2024 și pot să vă spun că în anul 2024 va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru educație! Aproximativ 4,1% din PIB-ul României! În primul rând, pentru asigurarea resurselor adecvate unităților de învățământ, incluzând nu doar materialele didactice moderne, laboratoare bine echipate sau tehnologie de ultimă generație, ci și reabilitări și construcții de noi școli. Și aici fondurile din PNRR au un rol esențial. (…)

Pe lângă resursele financiare, este necesar să avem o cu totul altă abordare în ceea ce privește resursele umane. Așadar, pe lângă baza materială, este nevoie de mai multă atenție în ceea ce privește evaluarea și stimularea performanței cadrelor didactice. Realitatea ne arată clar că este nevoie de criterii de performanță în sistemul de învățământ! Un profesor implicat, responsabil, trebuie să fie plătit mai mult pentru munca depusă. De aceea, am și rugat-o și pe doamna ministru Deca ca împreună să discutăm cu profesioniștii din minister și să găsim soluțiile în acest sens”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

„Mă bucur sincer că, dincolo de lipsurile și problemele sistemului de învățământ românesc, iată, avem astăzi ocazia de a celebra realizările extraordinare ale tinerilor români talentați. Fiecare dintre voi reprezintă vârful excelenței în educație, dovada faptului că, dacă există seriozitate și determinare, atunci se poate face performanță!

Dragi elevi, pe vremea mea, învățământul era cu totul altfel. Erau mai multe lipsuri, aveam mult mai puține posibilități. Întra-adevăr, nu aveam nici teste PISA și nici sistemul nu era „reformat” în fiecare an. Astăzi situația este diferită. Și, cu plusurile și minusurile de astăzi, nu pot să nu vă admir și să vă felicit pentru șansa pe care singuri v-ați creat-o, aceea de a porni viața de adult cu un important capital de încredere. Totodată, vă rog să-mi permiteți să le mulțumesc și părinților voștri și, în special, profesorilor voștri, care au fost capabili să vă insufle dorința și plăcerea de a învăța și de a performa!

Sper ca acești dascăli minunați să fie un exemplu pentru toții profesorii care activează în sistemul nostru de educație și, prin dedicația lor, să poată schimba situația nu tocmai performantă în care se găsește astăzi învățământul românesc.

Este extraordinar ceea ce ați făcut voi astăzi, când încă ne batem contra analfabetismului funcțional, contra abandonului școlar și pentru o mai mare incluziune socială. Nu este un drum simplu și nici ușor, însă cred că performanța sistemului de învățământ este elementul obligatoriu pentru ca România să continue să crească și să se dezvolte”, le-a transmis premierul Marcel Ciolacu elevilor olimpici internaționali și profesorilor lor.

„Ca premier, creșterea economică a României este principala mea prioritate. Iar această creștere economică este strâns legată inclusiv de evoluția forței de muncă, bine pregătite, de care țara noastră dispune.

Cred cu tărie că este nevoie de corelare mai eficientă între teorie și practică. Și acesta este și motivul pentru care, prin programul de guvernare asumat în Parlament în calitate de prim-ministru, mi-am propus dezvoltarea învățământului tehnologic dual, inclusiv prin atragerea și implicarea mediului privat, a angajatorilor, în formarea viitorilor salariați, precum și prin implicarea autorităților publice locale. Trebuie să creăm un mediu în care fiecare tânăr să aibă oportunitatea să exceleze și să contribuie la dezvoltarea societății noastre. Cu fiecare elev care atinge excelența în domeniul ales, ne construim un viitor mai bun, mai prosper”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu în încheierea alocuțiunii susținute la Gala anuală de premiere a elevilor olimpici internaționali.

.

Românii care locuiesc la bloc riscă amenzi usturătoare în condiţiile în care fac anumite zgomote care îi deranjează pe vecini, într-un anumit interval orar.

Cei care nu respectă orele de linişte la bloc riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Suma se măreşte în cazul în care persoana vizată nu este la prima abatere. 

Mai mult, se poate ajunge chiar într-acolo încât o persoană să execute ore de muncă în folosul comunităţii, în cazul în care nu respectă orele de linişte la bloc.

Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii și liniștii publice incriminează:

„- tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;

– tulburarea liniștii locatarilor între orele 22:00-8:00 şi 13:00-14:00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora;

– organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban”.

Respectând tradiția, în cadrul ediției de anul acesta, se va face bilanțul evoluțiilor din consiliile academice și profesionale, inclusiv Arte și Cultură, Medicină și Sănătate Publică, Consiliere juridică, Dezvoltare și Politici publice, STEM și IT, Angajamentul civic comunitar și Antreprenoriatul social.

Cea de-a cincea ediție a Conferinței Profesioniștilor Româno-Americani reunește speakeri importanți, printre care:

– Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii

– Viorel Ursu, Ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii

– Sandra Pralong, Consilier de Stat al Președintelui României Klaus Iohannis, Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor

– Valentin Vătăjelu, Consilier de stat, coordonator național pentru aderarea României la programul de scutire de vize al Statelor Unite ale Americii (Visa Waiver)

– Dorian Branea, Institutul Cultural Român

– Raluca Negulescu-Balaci, director executiv Fundația UiPath

– Dr. Mihai Adrian Dobra, Medic primar Chirurgie Urologică Institutul Clinic Fundeni, Doctor în Științe Medicale, Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București

Forumul de cercetare în domeniul imigrației (Immigration Research Forum, IRF – n.r.) este o organizație independentă, non-partizană, nonprofit, stabilită în Washington DC, dedicată cercetării imigrației transatlantice, integrării sociale a imigranților și impactului acestora asupra comunităților gazdă și țărilor de origine. 

Organizația urmărește să reunească profesioniști cu diferite domenii de expertiză în cercetare, pentru a ajuta la dezvoltarea, promovarea și susținerea strategiilor de împuternicire a populațiilor vulnerabile, inclusiv a grupurilor de imigranți, prin eforturi de lobby și diplomație publică.

IRF urmărește să sprijine cercetările privind imigrația transatlantică în Statele Unite și factorii care determină integrarea cu succes a imigranților în comunitățile gazdă. Se concentrează pe cercetarea științifică transdisciplinară care servește drept bază pentru consilierea politicilor. 

Prin dezvoltarea și implementarea sondajelor de experți, rapoarte de evaluare a nevoilor, eforturi de instruire, informare și documentare, încearcă să informeze factorii de decizie cu privire la constatările sale de bază.

Dan Barna, audiat la Direcția Națională Anticorupție în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, a anunțat Realitatea PLUS.

Dan Barna, fost vicepremier în primul an de pandemie, urmează să fie audiat la DNA în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, potrivit unor surse citate de Realitatea PLUS. În același caz, fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au fost deja în fața procurorilor anticorupție.

Numele liderului USR Dan Barna, fost vicepremier în perioada decembrie 2020-septembrie 2021, a apărut în achiziția vaccinurilor anti-COVID, în memorandumul semnat în 2021. Dezvăluirea legată de achizițiile de vaccinuri anti-COVID din cele două memorandumuri invocate de DNA în acest dosar a a fost făcută de Anca Alexandrescu la Culisele statului paralel.

Documentul respectiv a fost semnat întai de Florin Cîțu și avea ca temă încheierea de către Comisia Europeana a unui nou contract de achiziție de vaccinuri antiCOVID pentru anii 2022-2023 produs de BionTech/Pfizer, relatează Realitatea PLUS. 

Aceste memorandumuri au fost prezentate imediat după solicitarea DNA de ridicare a imunității în cazul lui Florin Cîțu, Ioan Mihăilă, Vlad Voiculescu, în 23 noiembrie. Primul memorandum prezentat de Anca Alexandrescu la Culisele statului paralel, în exclusivitate, este datat din 13 mai 2021, când la Ministerul Sănătății se afla Ioana Mihăilă. Tema este „Încheierea de către Comisia Europeană a unui NOU contract de acizitie de vaccinuri anti-COVID pentru anii 2022-2023 produs de BionTech/Pfizer „, iar documentul este aprobat de Florin Cîțu, premier la acel moment. Document a fost avizat de Dan Barna, în calitatea sa de vicepremier la acea dată. Prețul menționat în memorandum este de 19,5 euro/doza de vaccin anti-COVID. „Acest nou contract nu mai era obligatoriu. Nu se cunoaște eficacitatea împotriva noilor tulpini, deci nu era necesar. Ambele memorandumuri conțîn informații legate de faptul că acele vacinuri nu trebuiau cumpărate in număr atât de mare. Nu te obligă nimeni (că stat să cumperi întrega cantitate – n.r.)”, preciza Anca Alexandrescu, la Culisele statului paralel.

Memorandumul anterior era din data de 18 martie 2021, în timpul mandatului lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății.

„Acest nou contract nu mai era obligatoriu. Nu se cunoaște eficacitatea împotriva noilor tulpini, deci nu era necesar. Ambele memorandumuri conțîn informații legate de faptul că acele vacinuri nu trebuiau cumpărate in număr atât de mare. Nu te obligă nimeni (că stat să cumperi întrega cantitate – n.r.)”, a arătat Anca Alexandrescu.

Al doilea memorandum este din dată de 18 martie 2021. Documentul este aprobat tot de Florin Cîțu, traseul fiind: Ministerul Sănătății – Vlad Voiculescu, avizat de vicepremierul Dan Barna. În plus, apărea și avizul Ministerului Finanțelor, reprezentat de liberalul Alexandru Nazare, potrivit dezvăluirilor de la Culisele statului paralel.

Memorandumul a fost pentru aprobarea semnării celui de-al doilea contract de furnizare de vaccin împotriva COVID-19 produs de Moderna. Potrivit contractului, errau cumpărate 6.390.404 de doze la o valoare de aproximativ 151.500.000 de euro.