StiriZiare.ro

Simona Halep așteaptă să fie audiată de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne în perioada 7-9 februarie 2024, iar fosta lideră mondială a publicat un mesaj plin de încredere la final de 2023. citeste mai mult …

Vaticanul a marcat duminică un an de la moartea papei Benedict al XVI-lea, iar cu acest prilej unul dintre cei mai apropiaţi asistenţi ai fostului suveran pontif a afirmat că fostul papă nu ar fi autorizat niciodată o declaraţie ca cea recentă care autorizează preoţii catolici să oficieze binecuvântări pentru cupluri de acelaşi sex, relatează Reuters. citeste mai mult …

Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a sugerat duminică într-un interviu că acesta din urmă s-ar putea abţine la următorul summit european la votul privind ajutorul financiar european oferit Ucrainei, deşi speră în continuare ca până atunci să fie găsită o soluţie acceptabilă pentru toate statele membre. citeste mai mult …

Marcos Alonso a lipsit din lotul Barcelonei de la toate partidele disputate în luna decembrie și urmează să fie supus unei intervenții chirurgicale. citeste mai mult …

Regina Danemarcei şi-a anunţat în mod neaşteptat abdicarea în discursul său tradiţional de Anul Nou. Margrethe a II-a, care are 83 de ani, se va retrage oficial de pe tron la 14 ianuarie. citeste mai mult …

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu a informat, duminică, despre faptul că Poliţia Municipiului Giurgiu a fost sesizată, în 29 decembrie, prin apel 112, de către un bărbat, de 69 de ani, care a reclamat că o persoană necunoscută l-ar fi agresat fizic şi ar fi încercat să-i sustragă banii. ”În temeiul sesizării, la faţa locului s-au deplasat poliţiştii, iar din primele cercetări, a reieşit faptul că, în timp ce se afla pe şoseaua Bucureşti, din municipiul Giurgiu, un bărbat, de 42 de ani ar fi încercat să-i sustragă banii şi l-ar fi agresat fizic pe bărbatul de 69 de ani. În urma cercetărilor efectuate şi a probatoriului administrat în cauză, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, bărbatul, de 42 de ani, din municipiul Giurgiu a fost reţinut, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la tâlhărie”, a arătat IPJ Giurgiu. Duminică, instanţa de judecată a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile.

Nou regim fiscal va afecta atât persoanele fizice, prin prevederi referitoare la anularea unor facilităţi, cât şi companiile, prin impozitarea suplimentară a cifrei de afaceri sau restricţii privind deţinerile în cazul microîntreprinderilor.

Companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de minimum 1% pe cifra de afaceri, în timp ce operatorii din sectoarele petrol şi gaze naturale, cu afaceri ce depăşesc 50 de milioane de euro, vor avea de achitat un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiţii şi amortizări.

Instituţiile de credit vor plăti un impozit suplimentar calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare de 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv de 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Valoarea cifrei de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe şi comisioane, respectiv alte categorii de venituri.

Pentru microîntreprinderi, sunt două cote de impozitare a veniturilor: cu 1% pentru cele care realizează venituri ce nu depăşesc 60.000 euro, respectiv cu 3% pentru cele care au venituri ce depăşesc 60.000 euro sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilităţi de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activităţi juridice (societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi), activităţi de asistenţă medicală generală sau specializată, stomatologie. În plus, un acţionar/asociat va putea deţine peste 25% din valoarea acţiunilor/ părţilor sociale doar la o singură companie din această categorie, faţă de 3 microîntreprinderi, în prezent.

Persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator vor fi scutite de la plata impozitului pe venit, dar numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă şi pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei datorate la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităţilor fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028.

În sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară, va exista scutire de la plata impozitului pe venit aplicabilă numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, şi pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. În plus, este eliminată exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de către angajatori pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă.

Freelancerii care obţin venituri din activităţi independente, determinate în sistem real, nu mai pot avea cheltuieli de sponsorizare care să fie deductibile. De asemenea, aceştia îşi pot deconta cheltuielile cu abonamentele de sport în limita a 100 de euro pe an (faţă de 400 de euro/an, cât era până în prezent).

Sumele reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă acordate potrivit legii vor fi incluse în baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel că vor fi impozitate cu 10%. Ministerul Muncii a anunţat că din februarie 2024 valoarea maximă a unui tichet de masă creşte cu 14%, de la 35 de lei în prezent la 40 de lei. De asemenea, valoarea voucherelor de vacantă creşte la 1.600 de lei.

Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe ţară.

Livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă va avea o cotă de TVA de 9%, în 2024, în creştere de la 5% în prezent. De acelaşi regim vor avea parte şi centrele de fitness/bazele sportive, activităţile recreative (parcurile de distracţii/recreative, bâlciuri), intrarea la evenimente sportive, precum şi livrarea de locuinţe sociale (cu păstrarea plafonului de 600.000 de lei) şi livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă. Se va trece de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 grame/100 grame produs. Laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică se adaugă pe lista alimentelor cu zahăr adăugat care vor avea în continuare un TVA de 9%, pe lângă cozonac şi biscuiţi. Pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement, cota de TVA se majorează de la 5% la 19%.

Se vor introduce în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat/conţinut de zahăr între 5 – 8 grame/100 ml, 0,4 lei/litru, şi peste 8 g/100 ml, 0,6 lei/litru. De asemenea, se majorează cu 7,5% nivelul accizelor pentru produsele de tutun, în timp ce în cazul produselor cu alcool va exista o creştere cu 10%, de la 1 ianuarie 2024.

Va fi aplicat un impozit de 0,3% pentru proprietăţile reprezentând clădiri rezidenţiale, cota fiind aplicată asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2,5 milioane de lei. În cazul autoturismelor, cota se va calcula asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de către o firmă ajung în acelaşi timp şi la autorităţile statului, dar şi la firma/ instituţia care trebuie să plătească acele facturi, devine obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepţii). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii şi în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi amenzi.

Tronul danez este lăsat prințului moștenitor Frederik, fiul cel mare al Reginei.Schimbarea tronului va avea loc pe 14 ianuarie 2024, când prințul moștenitor Frederik va deveni rege al Danemarcei.

După o întâlnire în Consiliul de Stat, premierul Mette Frederiksen va proclama schimbarea tronului la Castelul ChristiansborgProcedând astfel, regina Margrethe rupe de asemenea tradiția pe care casa regală a avut-o de generații.

Regina Margrethe a II-a a preluat tronul la 14 ianuarie 1972, după moartea tatălui ei, regele Frederik al IX-lea.

” Am decis că acum este momentul potrivit. Pe 14 ianuarie 2024 – la 52 de ani după ce mi-am succedat tatălui iubit – voi demisiona din funcția de regina a Danemarcei” a spus suverana daneză în discursul său.

După schimbarea tronului, Regina va continua să fie intitulată Majestatea Sa.

Din Copenhaga, exclusiv pt  SolidNews și Radio GoldFM Alin Stanciu.

Războiul din Gaza este, fără îndoială, cel mai important și periculos eveniment din ultima parte a anului 2023. Controversatul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat dealtfel recent că Israelul este atacat într-un „război multi-arenă” din șapte zone, pe care le-a identificat drept Gaza, Cisiordania, Liban, Siria, Irak, Yemen și Iran, declarând în mod concomitent că oricine acționează în vreun fel împotriva Israelului devine o potențială țintă a forțelor israeliene, iar doar din această abordare putem evalua ușor periculozitatea conflictului și capacitatea sa de degenerare (https://www.ft.com/content/6932a369-f3f6-46e5-be1f-ce47e14e5ece). În același timp și în mod complementar, liderul palestinian Mahmoud Abbas a declarat că aceasta este cea mai mare suferință și amenințare cu care s-a confruntat vreodată poporul palestinian. (https://news.sky.com/story/hamas-israel-war-palestinian-president-mahmoud-abbas-says-conflict-is-gaza-as-greater-than-war-of-extermination-13038105). Și da, suferința oamenilor din regiune trebuie pusă în prim-plan, iar violențele contra civililor să fie condamnate în mod unanim și dur, fiind evident în același timp că schimbările pe care le induce războiul din Gaza sunt și de tip geoeconomic. 

În primul rând însă, în urma războiului din Gaza, apare evident că Occidentul se va confrunta din nou cu probleme societale importante, rezultate din afluxul de emigranți palestinieni, dar chiar și cel de israelieni. În același timp țările europene pur și simplu nu pot (și nici nu mai vor!) să primească și mai mulți refugiați, fapt confirmat recent prin refuzul Poloniei de a primi mai mulți migranți ucraineni, respectiv de starea de urgență instituită în Italia privind imigrația. Totuși, exodul de cetățeni palestinieni și israelieni este în desfășurare, capătă aspecte de masă, și-n mod clar este direcționat către țări europene. Singura altă opțiune pentru acești refugiați palestinieni și israelieni ce vor rezulta în urma acestui război este relocarea în țările vecine conflictului, dar țările din Orientul Mijlociu refuză în mod absolut să primească și mai mulți refugiați, după milioanele de sirieni și yemeniți ce s-au localizat  pe teritoriile lor în ultimii ani. Legat de asta, ziarul ”Israel Hayom”, deținut de unul dintre prietenii apropiați ai lui Netanyahu, a consemnat clar că parlamentarii americani de rang înalt plănuiesc să legifereze repatrierea refugiaților din Gaza conexată cu ajutorul financiar acordat sau comerțul desfășurat de SUA pe linia țărilor musulmane. Aceasta înseamnă că SUA va putea condiționa eventualele fonduri sau tranzacții în relațiile cu Egipt, Irak, Yemen,Turcia, ș.a., de acordul acestor țări pentru acceptarea multora dintre cei peste 2 milioane de potențiali refugiați palestinieni, cu ajutorul financiar și numărul de refugiați respectiv acceptați de fiecare țară deja detaliate în această poză atașată.

Presupusa propunere americană, schițată ca-n poză, aseamănă explicit situația refugiaților palestinieni cu cea a celor cca. 6 milioane de ucraineni care s-au refugiat din cauza războiului din Ucraina, sau cu cea a refugiaților războiului civil sirian, e și mai imporatant însă că este menită să consolideze soluția unui ”exod planificat”, cu alte cuvinte epurarea etnică a teritoriului Gaza, posibilitate ce-a devenit, din afirmație de tip conspiraționist, o cvasicertitudine. Documentul invocat de ziarul amicului lui Netanyahu învinuiește direct ONU, respectiv Agenția Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Apropiat (UNRWA), pentru perpetuarea conflictului și agravarea crizei refugiaților, americanii citați declarând că ONU propagă narațiunea conform căreia palestinienii sunt refugiați și nu că aceștia fug din propria voință de a scăpa de Hamas (narativul americano-israelian), susținând în final că UNRWA trebuie desființată! (https://www.israelhayom.com/2023/11/29/senior-us-lawmakers-review-plan-that-conditions-aid-on-arab-countries-receiving-gazans/). 

În aceeași linie, recenta vizită a Ursulei von der Leyen în Orientul Mijlociu a avut ca scop tot convingerea țărilor din Orientul Mijlociu ca să accepte refugiații palestinieni, în cazul previzibil al unui exod total. Presa independentă a relatat chiar că Von der Leyen a oferit ajutorul financiar în schimbul primirii refugiaților sub formă de mită,  adresându-se în această accepțiune liderilor Egiptului, cu 10 miliarde de dolari, și  respectiv Iordaniei, 5 miliarde de dolari. (https://new.thecradle.co/articles-id/15176). Această tentativă disperată de mituire arată în schimb că țările din Orientul Mijlociu nu sunt dispuse să accepte pe moment propunerea americană, pricepând că acest plan ar însemna în mod automat că neagă cauza istorică palestiniană, dar și mai grav, că de fapt acceptă în mod direct că Palestina devine pământ israelian. Apare așadar în mod limpede că singura soluție viabilă pentru Israel (și SUA) este să-și preseze în continuare aliații europeni, mult slăbiți din punct de vedere economic în urma războiului ucrainean, pentru a-i primi pe majoritatea acestor refugiați. Deci noi dificultăți create UE în perspectiva lui 2024!

Subliniez totodată că potențialele consecințe negative ale războiului din Gaza sunt totuși greu de evaluat cu precizie, deoarece nu s-a stabilit încă în mod dovedit și faptic cum a izbucnit acest conflict, cum anume a putut avea succes ciudatul atac al Hamas din 7 octombrie, în condițiile în care hamas-iștii nu au înregistrat niciun succes notabil în operațiunile lor împotriva Israelului din ultimele decenii. Plus faptul imposibil de explicat că israelienii au ignorat avertismentele serviciilor secrete egiptene legate de un posibil atac al Hamas! (https://www.timesofisrael.com/egypt-intelligence-official-says-israel-ignored-repeated-warnings-of-something-big/). Încă nu există o explicație logică și fezabilă cu privire la motivul pentru care conducerea israeliană a ignorat aceste avertismente, ceea ce credibilizează în plus acuzațiile infamante că Netanyahu ar fi fost  chiar complice la declanșarea intenționată a războiului din Gaza. E limpede că aceste aspecte ale războiului trebuie lămurite urgent, spre a se putea implementa în continuare soluții eficiente și realiste.

Trec acum la blocada Mării Roșii, incident gravissim ce rezultă ca și consecință a războiului din Gaza, treabă ce va avea consecințe mari asupra economiei mondiale, cu prejudicii deosebite  aduse economiilor occidentale, bineînțeles și celei israeliene. ”Blocada houthi” a strâmtorii Bab el Mandeb a început pe 19 noiembrie, dar escaladarea din ultimele zile a atacurilor yemenite are deja efecte catastrofale asupra lanțurilor globale de transport și aprovizionare. Rebelii houthi au precizat clar că orice navă afiliată sau destinată Israelului va fi interceptată, doar navelor din ”Sudul Global”, incluzând cele chineze, rusești, iraniene, li se va permite să treacă prin strâmtoarea Bab el Mandeb, punctul nodal ce face legătura bazinului mediteranean cu Oceanul Planetar estic. Astfel, yemeniții, cu sponsorizare vădit iraniană, au reușit într-un mod simplu și eficient să blocheze maritim o mare parte a comerțului Occidentului, generând concomitent pagube uriașe ce vor slăbi economia Israelului. Aceasta se bazează în principal pe exporturi, dar majoritatea materiei prime necesare producției vine în Israel prin transport maritim. În același timp Administrația pentru Comerț Internațional a declarat că Israelul nu este autosuficient din punct de vedere agricol, ci se bazează pe comerț pentru a-și hrăni oamenii, deci vine o dificultate imediată și pe această cale (https://www.trade.gov/country-commercial-guides/israel-agriculture). Ca să aveți o imagine mai clară, consemnez că al treilea port ca mărime al Israelului, Eilat, a înregistrat deja o scădere a activității cu 85% din cauza atacurilor rebelilor Houthi (https://www.newarab.com/news/israels-eilat-port-sees-85-activity-drop-amid-houthi-raids).  Deși nu este la fel de mare ca Haifa sau Ashdod, portul Eilat este singura poartă pe care Israelul o are spre Est.

Pricepem deci că rebelii Houthi au un rol fundamental în această operațiune de pedepsire a Israelului, iar Occidentul îi înfățișează ca pe o mișcare radicală, revoluționară și teroristă. În fapt, este imposibil de negat că Houthii sunt acum guvernul de facto din Yemen, în condițiile în care 80% din populația yemenită trăiește sub guvernul funcțional, dar și extrem de represiv, al Houthi, fapt consemnat inclusiv de Brookings Institution, un think-tank american finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates. (https://www.brookings.edu/articles/the-houthis-after-the-yemeni-cease-fire/#:~:text=The%20Houthis%20seem%20prepared%20to,Arabia%20to%20combat%20during%202023). Deși Houthii sunt șiiți, iar puterea lor actuală este văzută ca rezultat al sprijinului Iranului (ca o modalitate de a încadra conflictul în termeni religioși), ei aparțin de fapt unei alte secte șiite decât Iranul, o sectă mai apropiată în credințele sale de sunniți, fapt ce-i apropie de întreaga lume musulmană. Houthii au câștigat de fapt puterea în 2014 printr-o agendă anticorupție expresivă, într-o perioadă de nemulțumire tot mai mare față de dictatorul-marionetă impus atunci de către Arabia Saudită, și sunt încă implicați în lupte care provoacă multe victime civile.

Mai departe, voi prezenta o imagine de ansamblu asupra modului în care restructurarea coridorului comercial global, impusă ca urmare a blocadei Houthi din Marea Roșie, va afecta economia globală. Administrația SUA pentru Informații Energetice (EIA) a consemnat că strâmtoarea Bab el Mandeb este o rută mega-strategică, majoritatea exporturilor de petrol și gaze naturale din Golful Persic tranzitând Canalul Suez sau conducta SUMED trecând prin strâmtoarea Bab el Mandeb, respectiv prin strâmtoarea Ormuz, pe drum spre Europa și SUA. Fluxurile totale de petrol ce trec prin strâmtoarea Bab el Mandeb, controlată de Yemen, reprezintă aproximativ 9% din totalul petrolului comercializat pe mare (https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=41073#:~:text=The%20Bab%20el%2DMandeb%20Strait,oil%20and%20natural%20gas%20shipments). În plus, aproximativ 12% din comerțul global trece prin Canalul Suez, dar care canal nu poate fi accesat de navele ce se îndreaptă către Occident fără să aibă acces la Bab el Mandeb. Așadar, deja marile companii de transport maritim, inclusiv MSC (care deține aproximativ 20% din flotele globale de marfă), au început să navigheze spre sudul Africii, în jurul Capului Bunei Speranțe, pentru a evita strâmtoarea Bab el Mandeb, adăugând astfel minimum 44 de zile și 20 000 km periplului lor comercial, fapt ce duce la costuri și întârzieri uriașe. Alte companii, precum colosul petrolier BP, au întrerupt tot tranzitul prin Marea Roșie, prețul țițeiului crescând astfel din cauza aceasta (https://www.newarab.com/news/red-sea-attacks-gaza-forcing-costly-ship-reroutes).

Pot afirma și că ”Blocada Houthi” a făcut cumva SUA de rușine: americanii au reunit un grup operativ din 20 de țări, Operațiunea Gardianul Prosperității (OPG), pentru a apăra transportul maritim de atacurile Houthi, dar tot mai multe companii de transport maritim renunță la rută motivând că OPG nu le poate proteja corespunzător (https://www.theguardian.com/us-news/2023/dec/19/us-announces-naval-coalition-to-defend-red-sea-shipping-from-houthi-attacks#:~:text=US%20announces%20naval%20coalition%20to%20defend%20Red%20Sea%20shipping%20from%20Houthi%20attacks,-Egypt%20and%20Saudi&text=The%20US%20has%20announced%20the,rebel%20Houthis%20on%20merchant%20shipping). Aproape jumătate dintre țările din OPG nu și-au recunoscut până acum contribuțiile la acest program, iar Italia și Spania, care au fost enumerate inițial ca și colaboratori la OPG, s-au distanțat public de această grupare. (https://www.newarab.com/news/us-allies-wary-red-sea-force-public-opposes-gaza-war). În plus, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țările ce ar fi cele mai importante în această operațiune numită OPG, nu au acceptat să facă parte din forța maritimă care îi provoacă pe houthi, deoarece rachetele yemeniților sunt capabile să lovească câmpurile petroliere din Arabia Saudită și Emirate. Și nici Egiptul nu a acceptat să ia parte la operațiune! E fezabil să credem că țările menționate știu că Rusia și Iranul dețin drone subacvatice, pe care le-au mobilizat deja, ceea ce înseamnă că nici măcar submarinele avansate pe care le deține SUA nu ar putea menține Bab el Mandeb deschisă aliaților occidentali.

Ca rezultat al acestor bariere economice create de rebelii Houthi, susținuți și mobilizați de către iranieni, Joni Ernst, o senatoare americană, a declarat că SUA trebuie să reînceapă să fie agresivă cu Iranul. Senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal l-au îndemnat pe președintele Biden să atace Iranul în cazul în care un soldat american ar fi ucis pe oricare dintre fronturile din Orientul Mijlociu, generând un proiect legislativ în Senat care nu mai necesită nicio autorizare suplimentară a Congresului pentru ca Biden să declanșeze practic un război cu Iranul! (https://www.iranintl.com/en/202311176957). Graham a cerut în plus o abordare și mai dură față de Teheran, sugerând că SUA ar trebui deja să bombardeze în interiorul Iranului și „să scoată Iranul de pe hartă”, ca urmare a luptei aliaților iranieni împotriva trupelor israeliene și americane (https://www.iranintl.com/en/202312283124). Amenințarea unui război mai larg în regiune a crescut astfel, cu consecințe grave și de neconceput azi pentru lume, în cazul unor atacuri directe între SUA și Iran.

Cealaltă rută comercială pe care navele care se îndreaptă spre vest ar putea să o urmeze în circumstanțe normale, dar mai anevoioasă și costisitoare, este prin Strâmtoarea Ormuz, folosind Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), lansat la ultimul Summit G20, care începe din Mumbai și trece prin Strâmtoarea Ormuz în Dubai. IMEC a fost lansat ca o modalitate de a submina Inițiativa Belt and Road (BRI) a Chinei și Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INTSC) al Rusiei și Iranului, dar din cauza conflictului din Gaza a fost declarat „mort la sosire”, din moment ce Arabia Saudită este incapabilă să colaboreze acum cu Israelul. 

CITEȘTE CONTINUATEA AICI