StiriZiare.ro

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, urmează să pledeze vinovat miercuri pentru încălcarea legislației americane privind spionajul, în cadrul unei înțelegeri care va pune capăt încarcerării sale în Marea Britanie și îi va permite să se întoarcă acasă, în Australia, punând capăt unei odisee juridice de 14 ani.

Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost de acord să pledeze vinovat pentru o singură acuzație penală de conspirație în vederea obținerii și divulgării de documente clasificate din domeniul apărării naționale a SUA, conform documentelor depuse la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Insulele Mariane de Nord.

El urmează să fie condamnat la 62 de luni de închisoare deja executate în cadrul unei audieri care va avea loc miercuri la ora locală 9 a.m. (1 în Româniai) în Saipan. Insula din Pacific a fost aleasă din cauza opoziției lui Assange de a călători în partea continentală a SUA și pentru apropierea sa de Australia, au declarat procurorii.

Assange a părăsit luni închisoarea Belmarsh din Marea Britanie, înainte de a fi eliberat pe cauțiune de Înalta Curte britanică și de a se îmbarca într-un zbor în după-amiaza aceleiași zile, a precizat Wikileaks într-o declarație postată pe platforma de socializare X.

„Acesta este rezultatul unei campanii globale care a cuprins organizatori de bază, militanți pentru libertatea presei, legiuitori și lideri din întregul spectru politic, până la Organizația Națiunilor Unite”, se arată în declarație.

O înregistrare video postată pe X de Wikileaks îl arată pe Assange îmbrăcat într-o cămașă albastră și blugi, semnând un document înainte de a urca la bordul unui avion privat cu însemnele firmei charter VistaJet.

El se va întoarce în Australia după audiere, a precizat Wikileaks, referindu-se la audierea din Saipan.

„Julian este liber!!!!”, a anunțat și soția sa, Stella Assange, într-o postare pe X. „Cuvintele nu pot exprima imensa noastră recunoștință față de VOI – da, VOI, care v-ați mobilizat cu toții ani și ani de zile pentru ca acest lucru să devină realitate.”

citeste mai mult …

Activista din Kenya Auma Obama, sora vitregă a fostului președinte american Barack Obama, este printre protestatarii afectați de gazele lacrimogene folosite de forțele de ordine împotriva manifestanților din fața Parlamentului de la Nairobi, transmite Reuters.

Poliția a deschis focul împotriva demonstranților care încercau să ia cu asalt sediul Legislativului kenyan, ceea ce s-a soldat cu cel puțin cinci morți, zeci de răniți și cu părți ale clădirii incendiate, în timp ce parlamentarii adoptau legea prin care erau majorate taxele.

Auma Obama era intervievată de un reporter CNN care a întrebat-o de ce se află la protest.

„Sunt aici pentru că… Uitați-vă la ce se întâmplă: tineri kenyeni manifestează pentru drepturile lor, cu steaguri. Nici măcar nu mai văd”, a spus Auma Obama, după care și-a acoperit ochii și a început să tușească din cauza gazelor lacrimogene.

.@LarryMadowo is live on scene as protests over a controversial financial bill escalate in the Kenyan capital of Nairobi.

He’s been speaking to protesters on the ground, including Auma Obama – Barack Obama’s sister: pic.twitter.com/12TOW2iR7e

— CNN International PR (@cnnipr) June 25, 2024

În spatele ei se afla un bărbat care ținea o pancartă pe care scris „Colonialismul nu a luat sfârșit în Kenya”, în timp ce altul striga „Asta este țara noastră, este națiunea noastră”.

Auma Obama este fiica din prima căsătorie a lui Barack Obama sr., tatăl fostului președinte american

Proteste de amploare la Nairobi

O manifestație violentă împotriva creșterii taxelor și impozitelor a generat scene haotice în capitala kenyană Nairobi, marți.

În încercarea de a lua cu asalt clădirea parlamentului, protestatarii au copleșit poliția și au reușit să incendieze unele secțiuni ale legislativului.

Poliția a deschis focul după ce gazele lacrimogene și tunurile cu apă nu au reușit să disperseze mulțimea.

Un jurnalist Reuters a numărat cadavrele a cel puțin cinci protestatari în fața parlamentului. Un paramedic, Vivian Achista, a declarat însă că cel puțin 10 oameni au fost împușcați mortal.

În proiectul de lege pentru 2024/25, guvernul kenyan își propune să crească impozitele pentru a reduce deficitul bugetar și împrumuturile de stat.

Datoria publică a Kenyei se ridică la 68% din PIB, peste nivelul de 55% din PIB recomandat de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

citeste mai mult …

Naționala Angliei a remizat pe RheinEnergieStadion cu Slovenia, scor 0-0, în ultimul meci al grupei C la EURO 2024. Tot în aceeași grupă s-au mai întâlnit Danemarca și Serbia, iar rezultatul a fost același, 0-0.

Anglia – Slovenia 0-0 / Danemarca – Serbia 0-0

Englezii au controlat disputa cu Slovenia, dar nu au reușit să găsească drumul spre gol.

Saka a punctat pentru britanici în minutul 20, dar reușita sa a fost anulată pentru ofsaid.

Harry Kane a trecut și el pe lângă gol tot în prima repriză, dar Oblak a reținut șutul acestuia din careu.

Pe Allianz Arena din Munchen, Danemarca a avut un adevărat festival de ratări în duelul cu Serbia.

Veniți cu un moral bun după remiza cu Anglia, danezii au dominat jocul cu Serbia, însă nu au reușit să marcheze și au ratat ocazii mari la poarta lui Rajkovic.

Pentru că Danemarca și Slovenia au fost egale atât la puncte, cât și la golaveraj, dar și la numărul de cartonașe galbene primite, departajarea s-a făcut în baza locului ocupat în clasamentul FIFA.

Danemarca ocupă locul 21, în timp ce naționala Sloveniei este pe 57 la nivel mondial.

EURO 2024, rezultate Grupa C

Serbia – Anglia 0-1

Slovenia – Danemarca 1-1

Slovenia – Serbia 1-1

Danemarca – Anglia 1-1

Anglia – Slovenia 0-0

Danemarca – Serbia 0-0

EURO 2024, clasament Grupa C

1 Anglia 5p

2 Danemarca 3p

3 Slovenia 3p

4 Serbia 2p.

citeste mai mult …

Consiliul Uniunii Europene, ce reuneşte statele membre ale blocului comunitar, a aprobat marţi proiectul de acord de securitate între UE şi Ucraina, care urmează să fie semnat săptămâna aceasta în timpul unei vizite pe care preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski o va efectua la Bruxelles, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Anunţul a fost făcut în faţa presei la finalul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor europene din cele 27 de state membre de către titulara Ministerului de Externe belgian, Hadja Lahbib, a cărei ţară se află la finalul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, care va fi preluată pe 1 iulie de Ungaria.

Ambasadorii statelor UE au ajuns luni la un acord politic asupra angajamentelor de securitate care vor oferi Ucrainei mai multă siguranţă şi predictibilitate din partea UE pe termen lung, în contextul războiului cu Rusia.

Semnarea acordului este aşteptată săptămâna aceasta, în timpul unei vizite pe care preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski o va efectua la Bruxelles.

Ucraina a încheiat în ultimele luni o serie de acorduri bilaterale de securitate cu state membre ale UE şi NATO, inclusiv cu SUA.

În acordurile de acest fel, care cuprind şi anexe secrete, aliaţii Ucrainei se angajează să-i ofere acesteia ajutor militar şi alte tipuri de asistenţă (susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii, sprijinirea apărării cibernetice etc.), pentru a face faţă războiului în desfăşurare cu Rusia şi pentru a oferi Kievului aranjamente de securitate provizorii în perspectiva unei eventuale aderări la NATO.

• Urmărește ultimele evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Deputatul PNL Valentin Făgărăşian afirmă, marți, că 19.156 de cetăţeni români şi-au pierdut viaţa în străinătate în ultimii 10 ani și de aceea propune constituirea unui fond de repatriere a cetăţenilor români, care se va alimenta din taxele percepute de secţiile consulare pentru servicii prestate cetăţenilor străini.

„19.156 de cetăţeni români şi-au pierdut viaţa în străinătate în ultimii 10 ani! Aproape un sfert dintre decese s-au înregistrat numai în Italia, adică 4.710, unde comunitatea de români este foarte numeroasă. Numărul este foarte mare şi în Germania, Spania, Franţa sau Marea Britanie, adică acolo unde locuiesc şi muncesc milioane de români”, a scris deputatul PNL Valentin Făgărăşian, marţi, pe pagina sa de Facebook, conform agenției News.ro.

Potrivit acestuia, repatrierea internaţională este extrem de costisitoare, ridicându-se la nivelul miilor de euro, iar în cele mai multe cazuri familiile nu dispun de banii necesari pentru a-şi aduce rudele în ţară.

„Eu am propus, prin proiectul legislativ care a fost adoptat încă de anul trecut de Senatul României şi urmează să fie adoptat şi de Camera Deputaţilor, constituirea unui fond de repatriere a cetăţenilor români, care se va alimenta din taxele percepute de secţiile consulare pentru servicii prestate cetăţenilor străini. Aşadar, legea nu are impact bugetar, pentru că veniturile nu sunt de la buget, ci din prestări servicii pentru străini”, a mai transmis liberalul.

Acesta consideră că „este de dorit ca acest proiect să intre la votul final din Parlament cât mai repede, pentru a veni în sprijinul miilor de familii care, anual, îşi pierd rudele în străinătate şi care nu au soluţii pentru a-i aduce în ţară”.

„Cred cu putere că este responsabilitatea şi datoria statului român să se îngrijească de soarta fiecărui cetăţean român, oriunde s-ar afla acesta, în ţară sau în străinătate”, afirmă Făgărăşian.

citeste mai mult …