StiriZiare.ro

Statele Unite au un angajament de a veni în ajutorul ţărilor NATO care sunt atacate. Nu este acelaşi lucru cu a spune că ar trebui să ne aruncăm întreaga armată (pe flancul estic)”, a declarat Elbridge Colby, fost adjunct al asistentului secretarului apărării din prima administraţie Trump, potrivit News.ro.

De asemenea, este necesar ca ţările de pe flancul estic să cheltuiască mult mai mult de 2% din PIB – ţinta NATO – potrivit lui Colby, care este foarte probabil să fie numit într-o funcţie de conducere dacă Trump revine la Casa Albă.

„Nu cred că este foarte impresionant faptul că Lituania cheltuieşte 3 la sută; Estonia cheltuieşte 3 la sută. Dacă aş fi în locul lor, aş cheltui 10 la sută, dacă sunt serioşi cu privire la cât de ameninţători sunt ruşii”, a spus el.

„Cred că ceea ce europenii trebuie să înţeleagă este că trebuie să îşi consolideze armata cât mai curând posibil”, a punctat Colby.

„Părerea mea personală este că ar trebui să angajăm forţe substanţiale disponibile pentru apărarea NATO în est, care să nu diminueze capacitatea noastră de a (apăra) primul lanţ in„sular, în acest caz, Taiwanul”, a adăugat el.

Apropiatul lui Trump a evidenţiat „capacităţile cheie”, cum ar fi armele cu rază lungă de acţiune, logistica, controlul comenzii, cunoscute sub numele de C4ISR, muniţiile şi apărarea aeriană, ca domenii în care SUA ar trebui să se concentreze asupra Asiei, nu asupra Europei.

„Acestea sunt cele mai importante active, dar acestea sunt, de asemenea, activele care sunt cele mai rare”, a arătat el, citează News.ro.

citeste mai mult …

Doi IT-iști români, plecați în Marea Britanie, se numără printre co-fondatorii unui startup care a reușit să obțină finanțări de capital de risc de 3,7 milioane de lire sterline (4,3 milioane EUR), de la o serie de investitori, printre care și Superbet Ventures, fond de investiții al grupului Superbet, liderul pieței de pariuri și jocuri de noroc din România.

Citește mai departe și comentează pe StartupCafe.ro…

Foto:

© photoschmidt | Dreamstime.com

citeste mai mult …

În timp ce mulți parlamentari și-au exprimat nemulțumirea cu privire la continuarea candidaturii lui Biden, în vârstă de 81 de ani, – iar alții au susținut cu fermitate planurile președintelui în exercițiu – iată o listă a celor care i-au cerut public și direct lui Biden să nu mai candideze.

ADAM SMITH

Smith a declarat duminică, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a democraților din Camera Reprezentanților, că este de părere că este timpul ca Biden să își încheie campania, potrivit unei surse familiarizate cu observațiile sale. El a subliniat acest lucru într-un interviu acordat CNN luni, spunând: „Cred că avem nevoie de o alegere diferită dacă vrem să îl putem învinge pe Donald Trump”.

LLOYD DOGGETT

Doggett, membru al Camerei Reprezentanților din SUA dintr-un district democrat sigur din Texas, a fost primul democrat din Congres care a cerut ca Biden să demisioneze.

„Președintele Biden a continuat să se afle substanțial în urma senatorilor democrați în statele cheie și în majoritatea sondajelor a rămas în urma lui Donald Trump”, a declarat Doggett într-o declarație. „Am sperat că dezbaterea va oferi un impuls pentru a schimba acest lucru. Dar nu a fost așa”.

RAUL GRIJALVA

Grijalva, un liberal care reprezintă un district din sudul Arizonei de-a lungul graniței cu Mexicul, a declarat pentru New York Times că este timpul ca Biden să își încheie campania, spunând: „Dacă el este candidatul, îl voi sprijini, dar cred că aceasta este o oportunitate de a căuta în altă parte”. Reprezentanții lui Grijalva nu au răspuns la solicitările de comentarii.

SETH MOULTON

Moulton a lăudat serviciul lui Biden pentru țară, dar i-a cerut să urmeze „pașii lui George Washington și să se dea la o parte pentru a lăsa noi lideri să se ridice și să candideze împotriva lui Donald Trump”, a declarat democratul care reprezintă un district din Massachusetts.

MIKE QUIGLEY

Un moderat din Illinois, Quigley a declarat pentru MSNBC că Biden trebuie să se dea la o parte și „să lase pe altcineva să facă asta” sau riscă „o catastrofă totală”.

ANGIE CRAIG

Craig, a cărei circumscripție este considerată o prioritate absolută pentru republicani pentru a o recâștiga în noiembrie, a fost primul titular dintr-un district extrem de competitiv care a cerut ca Biden să se retragă.

„Având în vedere ceea ce am văzut și am auzit de la președinte în timpul dezbaterii de săptămâna trecută din Atlanta, împreună cu lipsa unui răspuns energic din partea președintelui însuși după acea dezbatere, nu cred că președintele poate face campanie și câștiga în mod eficient împotriva lui Donald Trump”, a declarat Craig.

citeste mai mult …

Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a declarat luni, la Digi24, că premierul a solicitat ministerului un mecanism prin care şoferii ale căror rezultate la analizele pentru consum de substanţe interzise nu sunt gata în 72 de ore să-şi primească permisul de conducere înapoi, până la finalizarea analizelor.

„În şedinţa Guvernului de astăzi, condusă de premierul României, (…) acesta ne-a solicitat un mecanism, o soluţie, astfel încât, în 72 de ore de la momentul recoltării probelor biologice sau testului iniţial în stradă care a ieşit pozitiv şi ulterior s-a procedat la recoltarea probelor biologice, să avem un răspuns. Până la următoarea şedinţă de guvern analizăm şi vom reglementa, vom vedea sub ce formă ca şi act normativ”, a spus Despescu, potrivit Agerpres.

El a explicat că, după ce conducătorul auto este oprit în stradă şi supus testului de consum de droguri, iar rezultatul a ieşit pozitiv, acesta este condus la o unitate medicală, autorizată, pentru prelevarea de probe. Dacă refuză, este condus, de asemenea, de echipajul de poliţie la aceleaşi unităţi medicale unde se recoltează probe biologice.

Termen de 3 zile pentru clarificarea situației

„Din acel moment, în 72 de ore, conducătorul auto trebuie să aibă un răspuns de la autorităţi. În acele 72 de ore, şi dacă a ieşit la aparat pozitiv, şi dacă refuză, se procedează la retragerea permisului de conducere ca măsură administrativă de înlăturare a unui pericol imediat, până la obţinerea rezultatului – fără dosar penal.

Dacă rezultatul nu vine în 72 de ore, domnul premier a solicitat act normativ, ca după acest interval de timp să i se restituie permisul de conducere, procedura merge mai departe. Dacă rezultatul la probele biologice care vin după 72 de ore este pozitiv, se va întocmi dosar penal pentru conducere sub influenţa produselor interzise”, a afirmat Despescu.

Aparatul Drugtest, potrivit acestuia, detectează doar prezenţa substanţei, însă numai după ce vin rezultatele de la laborator, acestea pot fi considerate ca probe într-un dosar penal.

Poliţia Română menţionează că nu toţi şoferii care vor fi opriţi în trafic vor fi testaţi pentru consum de droguri, ci numai cei care se încadrează în anumite circumstanţe, precum antecedentele la consumul de substanţe interzise, sau prezenţa în autovehicul a unor recipiente susceptibile de a fi folosite la consumul de droguri.

Declic organizează un protest joi, 11 iulie, împotriva OUG 84 care îi lasă fără permis pe șoferii care refuză testarea antidrog. Ordonanța se aplică atât bicicliştilor, cât şi trotinetiştilor. Declic a făcut o petiție care a strâns peste 125.000 de semnături, prin care îi cere lui Marcel Ciolacu anularea prevederilor ordonanței.

Ordonanța a apărut sâmbătă seara, în Monitorul Oficial. Ea prevede că șoferii care refuză să fie testați cu aparatul Drugtest și cer să meargă la Institutul de Medicina Legală să rămână fără permis de conducere până la sosirea rezultatelor

citeste mai mult …

Modi, care a fost primit de Vladimir Putin, trebuie „să precizeze că orice rezolvare a conflictului din Ucraina trebuie să respecte Carta Națiunilor Unite în ceea ce privește integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației americane, Matthew Miller.

Premierul indian Narendra Modi a sosit luni la Moscova pentru prima sa vizită în Rusia de la asaltul asupra Ucrainei, în timp ce India încearcă să își mențină alianța tradițională cu Moscova și să își continue strategia de poziționare autonomă.

Modi, care a fost reales la președinția țării sale în iunie, a avut un tête-à-tête „informal” cu Vladimir Putin în cursul serii. De asemenea, cei doi bărbați se vor întâlni din nou marți pentru discuții prelungite, înainte ca liderul indian să se deplaseze apoi la Viena.

Cei doi au apărut la televiziunea rusă la o ceașcă de ceai la reședința lui Putin din Novo-Ogariovo, în apropiere de Moscova. De asemenea, președintele l-a plimbat pe omologul său prin grădini cu o mașină electrică, iar cei doi bărbați au participat la un spectacol hipic, potrivit agențiilor de presă ruse.

„Aveți propriile dvs. idei, sunteți o persoană foarte energică, știți cum să obțineți rezultate în interesul Indiei și al poporului indian”, a declarat liderul rus.

Modi i-a mulțumit lui Putin pe X pentru primirea sa și a declarat că „așteaptă cu nerăbdare discuțiile de mâine, care vor contribui cu siguranță la consolidarea legăturilor de prietenie dintre India și Rusia”.

Rusia este un furnizor cheie de arme și petrol ieftin pentru India, chiar dacă confruntarea sa cu Occidentul și apropierea sa de China, în contextul conflictului din Ucraina, au avut un impact asupra relațiilor sale cu New Delhi.

Liderul gigantului asiatic va discuta cu președintele rus despre „dezvoltarea relațiilor tradițional prietenoase ruso-indiene, precum și despre agenda internațională”, potrivit Kremlinului.

Statele Unite și aliații lor occidentali și-au cultivat legăturile cu India în ultimii ani pentru a contracara influența crescândă a Chinei în regiunea Asia-Pacific, punând în același timp presiune asupra acesteia pentru a se distanța de Moscova.

Cu toate acestea, New Delhi a refuzat să ia atitudine, necondamnând în mod explicit atacul Rusiei asupra Ucrainei și abținându-se de la votul asupra rezoluțiilor ONU împotriva Moscovei.

citeste mai mult …

Politica de coeziune este un domeniu major de cheltuieli al UE. De-a lungul anilor, cheltuielile pentru coeziune din bugetul UE au fost afectate şi de cel mai mare număr de erori, reiese dintr-un raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA), informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienţei sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE şi cu normele naţionale.

„Între ciclurile bugetare multianuale 2007-2013 şi 2014-2020, nivelul total de eroare în cheltuielile pentru coeziune a scăzut de la 6% la 4,8%. O veste bună? Doar relativ, dat fiind că această cifră a rămas în fiecare an peste pragul de 2 % stabilit de reguli. De altfel, 2022 a contrazis tendinţa, cu un nivel-record de eroare de 6,7%”, se arată în raport.

„Comisia Europeană nu a scos cu adevărat biciul”

Politica de coeziune are, pe de o parte, „un obiect măreţ”: să reducă disparităţile sociale şi economice din UE. Pe de altă parte, cheltuielile aferente sunt presărate cu erori, pe care UE a încercat, dar nu a reuşit să le reducă cu adevărat. Comisia Europeană şi ţările din UE au în comun un lucru: controale slabe la toate nivelurile. Aceasta este concluzia documentului de analiză publicat luni de Curtea de Conturi Europeană. În ceea ce le priveşte, autorităţile naţionale ar putea detecta şi preveni mai multe erori.

„Comisiei Europene îi putem reproşa că a subestimat nivelul cheltuielilor care nu respectă legea. În plus, ea nici nu a scos cu adevărat biciul pentru a încuraja statele membre să îşi îmbunătăţească gestiunea şi sistemele”, spune ECA.

„Comisia şi ţările din UE lucrează cot la cot pentru ca politica de coeziune a UE să aducă rezultate reale în viaţa oamenilor, dar trebuie să facă mai multe eforturi pentru a se asigura că cheltuielile respectă regulile. Observăm la toate nivelurile o formă sau alta de control. Ce nu avem în schimb? Rezultate”, a declarat Helga Berger, membra Curţii responsabilă de acest document de analiză.

„Dacă ne imaginăm sistemul de control sub forma unei piramide, baza, sau prima linie de apărare, sunt controalele desfăşurate de autorităţile de management din ţările UE. Ele sunt însă fragilizate de diferite probleme. Această primă linie de apărare ar fi putut preveni peste o treime din erorile identificate de auditori între 2017 şi 2022. O a doua linie de apărare sunt controalele efectuate de autorităţile de audit naţionale. Şi aici, auditorii Curţii au observat deficienţe, de diferite tipuri, mai mult sau mai puţin grave. 40 dintre cele 43 de organisme de audit verificate de Curte aveau astfel de probleme în activitatea lor”, se arată în raport.

Corecțiile financiare, un instrument folosit prea puțin

Comisia Europeană, ultima redută, se bazează în evaluările sale pe controalele – fiabile doar într-o anumită măsură – de la nivel naţional. Autorităţile naţionale nu sunt toate la fel de eficace în detectarea cheltuielilor cu erori. În acelaşi timp, mijloacele de care dispune Comisia pentru a detecta, a preveni sau a corecta erorile au şi ele problemele lor. Verificările pe documente, efectuate de la birou, nu sunt concepute să detecteze cheltuielile cu erori.

Comisia ar putea avea un impact mai mare dacă ar realiza mai multe audituri de conformitate pe teren. Din arsenalul Comisiei fac parte şi corecţiile financiare. Acestea se aplică în caz de probleme grave ale controalelor, pentru ca bugetul UE să nu sufere din cauza cheltuielilor cu erori.

Până acum însă, nicio corecţie financiară nu a însemnat o pierdere directă de finanţare pentru vreo ţară. Autorităţilor li s-a permis să reutilizeze fondurile respective pentru alte proiecte. Ce efect de descurajare poate exista în astfel de condiţii? Doar unul limitat. Să nu mai vorbim de faptul că ţările din UE nu se simt deci în niciun fel obligate să îşi îmbunătăţească sistemele şi să evite erorile încă de la început, consideră Curtea de Conturi Europeană.

În ultimii ani, majoritatea erorilor din domeniul coeziunii au fost rezultatul cheltuielilor şi proiectelor neeligibile. Pe locul doi se află nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat şi de achiziţii de către beneficiarii banilor. Auditorii au identificat trei cauze principale ale erorilor. Prima rezidă în problemele de natură administrativă de la nivel naţional, inclusiv decizii greşite sau verificări ineficiente ale autorităţilor de management. Neglijenţa sau nerespectarea intenţionată suspectată a normelor de către beneficiari sunt o altă cauză de eroare. La acestea se adaugă probleme în interpretarea normelor.

citeste mai mult …