StiriZiare.ro

Popovici, care a înotat pe culoarul doi, a fost cronometrat cu timpul 47.83. În semifinale, el a avut timpul 47.66.

Titlul mondial a fost câştigat de australianul Kyle Chalmers, cu timpul 47.15, urmat pe podium de americanul Jack Alexy (47.31) şi de francezul Maxime Grousset (47.42).

Tot la Fukuoka, la 200 m liber, David Popovici s-a clasat marţi pe locul patru. El era deţinătorul titlului.

„Laurenţiu Reghecampf revine pe banca tehnică a Universităţii Craiova. Suporterii alb-albaştri îl cunosc deja pe experimentatul tehnician, Ştiinţa, sub îndrumarea sa, arătând un fotbal aşa cum ne dorim cu toţii, ofensiv şi spectaculos”, se arată în comunicatul clubului.

Laurențiu Reghecampf, care a pregătit echipa azeră Neftci Baku în sezonul trecut, preia formaţia din Bănie după despărţirea de Eugen Neagoe, după numai două etape, în care alb-albaştrii au învins-o pe Dinamo cu 2-0 la Bucureşti şi au remizat acasă cu altă nou-promovată, Oţelul Galaţi (0-0).

Reghecampf a antrenat-o pe Universitatea în perioada 26 iulie 2021 – 12 iunie 2022. Reghecampf şi-a început cariera de tehnician în 2010, la Gloria Bistriţa, iar în 2011 a pregătit-o, pentru o lună, pe FC Universitatea Craiova, echipă patronată de Adrian Mititelu. Ulterior a mai activat la CS Snagov, Concordia Chiajna, Steaua, câştigând două titluri (2013, 2014), Al-Hilal Riad, Litex Loveci, FCSB, Al Wahda şi Al Wasl, ambele din Emiratele Arabe Unite, şi Al Ahli Jeddah.

Cu Reghecampf la cârmă, Universitatea a încheiat pe locul al treilea în Liga I, s-a oprit în semifinalele Cupei României, însă a câştigat barajul pentru Europa Conference League cu FC Botoşani (2-0).

Cu Neftci, preluată între timp de Adrian Mutu, Reghecampf a obţinut medaliile de bronz în liga azeră şi a jucat finala Cupei.

Peste 200 de sportivi ruși și-au schimbat sau urmează să își schimbe cetățenia sportivă pentru a continua să concureze în competiții internaționale. Ei au luat această decizie în ultimul an, după ce au fost impuse sancțiuni Rusiei ca răspuns la invazia militară a Ucrainei. Aceste date au fost furnizate de publicația „Kholod” (Holod). 

Duma de Stat a pregătit un proiect de lege ce prevede să îi oblige pe sportivi să plătească despăgubiri în cazul în care doresc să schimbe cetățenia sportivă.

„În cazul în care un sportiv care este sau a fost candidat pentru echipa sportivă a Federației Ruse este înregistrat (declarat) de către o federație sportivă a unui stat străin și (sau) o altă organizație sportivă străină pentru a participa la competiții sportive internaționale, un astfel de sportiv este obligat să efectueze o plată compensatorie către organizația (organizațiile) rusă (ruse) care a (au) efectuat pregătirea sa sportivă, în cuantumul cheltuielilor efectuate pentru pregătirea sa sportivă”, prevede proiectul de lege, potrivit lui Dmitry Svishchev, președintele Comisiei pentru cultură fizică și sport din Duma de Stat.

„Aceștia sunt banii contribuabililor noștri, care nu ar trebui să fie irosiți. Comitetul nostru pregătește acest proiect de lege, conform căruia sportivii vor trebui să facă plăți compensatorii atunci când își schimbă cetățenia”, a declarat Svishchev, președintele Comisiei pentru cultură fizică și sport din Duma de Stat, într-un interviu pentru TASS, potrivit HotNews.ro.

Peste 200 de sportivi ruși au renunțat la cetățenie în favoarea altor țări pentru a participa la competiții

Războiul din Ucraina a privat mii de sportivi ruși de șansa de a participa la importante competiții internaționale. Iar majoritatea sportivilor nu declară public schimbarea cetățeniei sportive, acest lucru devenind cunoscut abia în timpul competițiilor.

Publicația Kholod a analizat mesajele de schimbare a cetățeniei sportive și a ajuns la un total de 204 sportivi ruși care au făcut acest pas sau intenționează să îl facă pentru a-și continua activitatea competițională.

Lista include atât campioni europeni, cât și mondiali, precum și sportivi foarte tineri, aflați la începutul carierei. Cea mai mare reprezentare în rândul sporturilor este în rândul jucătorilor de șah. Aici, 141 de persoane au schimbat deja steagul sub care joacă în perioada 2022-2023. Pe al doilea loc, ca număr de trecere sub drapelul altor țări se află sportivii de patinaj artistic și și cei care practică sporturi ecvestre, unde Rusia a pierdut câte 11 sportivi. Pe locul trei este gimnastica ritmică și tenisul: câte 5 sportivi au anunțat schimbarea cetățeniei sportive. Iar la sportul cu motor și fotbal sunt câte 4 sportivi. În topul renunțării la cetățenia sportivă rusă sunt și ciclismul, patinajul viteză, hochei, înot, canotaj, box și navigație, cu pierderea a câte 2 sportivi, precum și la lupte libere, atletism, biatlon, MMA, judo, gimnastică artistică și schi alpin, care au pierdut câte un sportiv.

De la începutul războiului din Ucraina, mai mulți sportivi ruși și-au schimbat cetățenia:

Tenis: Varvara Gracheva (Franța)Ciclism: Pavel Sivakov (Franța), Mihail Yakovlev (Israel)Înot: Anastasia Kirpichnikova (Franța), Mark Nikolaev (Australia)Șah: Alina Kashlinskaya (Polonia), Alexandra Kosteniuk (Elveția)Canotaj: Anna Prakaten (Uzbekistan), Nikolai Pimenov (Serbia)Patinaj artistic: Diana Davis și Gleb Smolkin (Georgia).Patinaj viteză pe pistă scurtă: Sofia Prosvirnova (Danemarca).

Numărul real al rușilor care și-au schimbat cetățenia sportivă poate fi mult mai mare, notează publicația Kholod, pentru că există printre aceștia și mulți tineri sportivi din sportuir care nu sunt promovate, deci nu se bucură de o publicitate prea mare. Doar în 2022, de exemplu, Federația de patinaj artistic a primit 19 cereri de schimbare a cetățeniei sportive, iar în 2022-2023, doar 11 cazuri de schimbare au devenit cunoscute publicului, mai notează Kholod.

Familia fostului mare atlet Ilie Floroiu este în doliu, după ce s-a stins din viață soția acestuia. Un mesaj de condoleanțe a transmis și CS Farul Constanța, pe care Ilie Floroiu l-a condus mulți ani. „Colectivul Clubului Sportiv „Farul” Constanța este alături de domnul Ilie Floroiu în greaua și dureroasa pierdere, pricinuită de decesul soției. Condoleanțe familiei îndoliate!”, este mesajul CS Farul.

Cine este Ilie Floroiu

Ilie Floroiu (70 de ani) a rămas în istoria sportului românesc și prin cele două recorduri naționale, la 5.000 m și 10.000 m, care în vara acestui an vor împlini 45 de ani de când stau în picioare, scrie ziuaconstanta.ro. Cele două performanțe sunt extraordinare, din 1978, de când au fost stabilite, nu numai că niciun sportiv român nu a reușit să le doboare, dar nici măcar nu s-a apropiat de ele.  

Născut în județul Tulcea, dar stabilit de mulți ani la Constanța, legendarul sportiv, fost director al CS Farul Constanța, dar și ex-președinte al Federației Române de Atletism, a stabilit recordul la 5.000 de metri (13:15.0) cu ocazia Campionatului Naţional de la Bucureşti, iar cel de la 10.000 de metri (27:40.06), la Praga, la Campionatul European. Timp de câteva luni, în intervalul noiembrie 2022 – februarie 2023, Ilie Floroiu a fost și președinte de onoare al CSM Constanța.

Novak Djokovici s-a calificat vineri în finala de la Wimbledon 2023, după ce l-a învins în 3 seturi pe Jannik Sinner, scor 6-3, 6-4, 7-6 (4). Duminică, Nole joacă ultimul act contra spaniolului Carlos Alcaraz, numărul 1 mondial și singurul jucător capabil să-l învingă pe sârb la momentul actual.

În setul 3, la 5-4 și 40-15 în favoarea lui Sinner, când italianul avea două mingi de set, un fan a vorbit exact în momentul în care Djokovici a servit. Vizibil deranjat, campionul sârb a avut o reacție ironică și a început să aplaude. Apoi, Nole a reușit chiar să câștige game pentru a egala la 5, moment în care i-a ironizat pe cei prezenți în tribune: s-a făcut că-și șterge lacrimile, ca să arate cât de tare îl afectează cei care sunt împotriva lui.

Este pentru prima dată când sârbul are o astfel de reacție față de cei prezenți în tribune. Mai mult de atât, el a fost surprins de comentatorul Eurosport în timp ce înjura în limba maternă. Cel mai probabil, arbitrul de scaun nu a înțeles ce a spus Nole și nu l-a penalizat.

34 de victorii consecutive la Wimbledon

Novak Djokovici are 34 de victorii consecutive la Wimbledon, câștigând trofeul în 2018, 2019, 2021 și 2022 și calificându-se în finala din 2023. Totodată, Nole a ajuns la 35 de finale de Grand Slam, un record all-time. Sârbul va juca a treia finală de Grand Slam din acest an, după cele două câştigate la Australian Open şi Roland Garros, ultima chiar în fața adversarului de duminică, ibericul Carlos Alcaraz.

Nole, făcându-se că plânge, în timpul meciului cu Sinner. Foto Profimedia

Spaniolul, lider mondial, s-a calificat în premieră în finală la Wimbledon, după victoria clară în fața lui Daniil Medvedev (27 de ani, 3 ATP), 6-3, 6-3, 6-3, în doar o oră și 52 de minute. Carlos Alcaraz are 11 victorii consecutive pe iarbă, în condițiile în care a câștigat turneul de la Queen’s chiar înainte de Wimbledon. Până la ediția din acest an, Alcaraz nu reușise să depășească faza optimilor de finală la All England Club.

Luptă pentru a-i egala pe Federer și Margaret Court

Sârbul luptă duminică (ora 16.00, în direct la Eurosport) pentru cucerirea celui de-al optulea său titlu la Wimbledon, performanţă ce i-ar permite să egaleze recordul de succese în această competiţie, deţinut de elveţianul Roger Federer, dar și pentru a egala recordul absolut de trofee de Grand Slam, deţinut de australianca Margaret Court (24).