StiriZiare.ro

Cu toate acestea, noul standard Euro 7, aprobat luni seară de către colegiuitori, va reduce pragurile de emisii pentru vehiculele grele de marfă și va introduce pentru prima dată în Europa limite pentru emisiile de particule cauzate de uzura frânelor și a pneurilor.

Viață mai lungă pentru bateriile mașinilor electrice

De asemenea, acesta stabilește cerințe minime de performanță pentru durabilitatea bateriilor din mașinile electrice și hibride. Acestea vor trebui să își păstreze cel puțin 72% din capacitate după opt ani sau 160 000 km.

Parlamentul și statele membre mai trebuie să aprobe în mod oficial acordul înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Noile reguli se vor aplica abia 30 de luni mai târziu pentru autoturisme și camionete și patru ani după intrarea în vigoare pentru autobuze și camioane.

Aceste norme sunt mai puțin ambițioase decât cele propuse de Comisia Europeană în noiembrie 2022. Franța și Italia au fost în prima linie în apărarea intereselor industriei auto și a celor 14 milioane de locuri de muncă ale acesteia în UE.

În septembrie, ONG-ul Transport & Environment a denunțat „un dezastru pentru calitatea aerului” și reglementări care „pun profiturile record ale producătorilor de automobile înaintea sănătății publice”.

Aproape o duzină de orașe europene importante, printre care Paris, Roma și Bruxelles, depuseseră anterior o petiție la Parlamentul European prin care solicitau standarde mai stricte „privind calitatea aerului și emisiile de gaze de eșapament ale autovehiculelor”, potrivit AFP.

La rândul lor, constructorii auto au avertizat asupra impactului unor standarde prea stricte asupra ocupării forței de muncă și asupra prețului mașinilor, care sunt deja din ce în ce mai puțin accesibile pentru clasa de mijloc.

Luni seară, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a salutat „certitudinea de planificare” oferită de noul standard.

Confruntați cu investiții masive pentru a-și dezvolta noile game electrice în fața concurenței formidabile a producătorilor Tesla și chinezi, constructorii au dorit să evite investiții suplimentare în motoare cu combustie, care sunt oricum sortite să dispară.

Fără mașini noi pe benzină și motorină din 2035

Uniunea Europeană a decis ca vânzările de mașini noi pe benzină și diesel să înceteze din 2035, în favoarea vehiculelor 100% electrice.

Această eliminare planificată a motoarelor cu combustie va contribui la reducerea gazelor poluante și a emisiilor de CO2 provenite de la autoturismele particulare, în condițiile în care UE și-a stabilit obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050.

„Am ajuns la o soluție echilibrată pentru noul standard de emisii Euro 7, care va îmbunătăți calitatea aerului pentru cetățenii noștri, evitând în același timp să impună o povară suplimentară asupra industriei”, a declarat eurodeputatul Jens Gieseke, negociator pentru grupul de dreapta al PPE.

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (UE plus Marea Britanie şi ţările EFTA) au crescut cu 16,7% în iulie, comparativ cu perioada similară din 2022, a 12-a lună de creştere consecutivă, în urma îmbunătăţirii cererii pentru vehicule electrice, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în timp ce România a raportat un avans de 12,7%.Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.Un număr de 1,02 milioane de autoturisme au fost înmatriculate în iulie în Europa, comparativ cu 875.844 unităţi în perioada similară din 2022. Vânzările de vehicule alimentate pe baterii au urcat cu 55,3%, în timp ce livrările de maşini alimentate pe motorină au scăzut cu 10%. Cota de piaţă a vehiculelor alimentate pe motorină a scăzut la 13,4%, de la 17,4% anul trecut.În iulie, piaţa auto din România a înregistrat o creştere cu 12,7%, fiind înmatriculate 13.630 autoturisme, faţă de 12.099 vehicule în perioada similară din 2022. Vânzările de vehicule alimentate pe baterii au urcat cu 86,4%, în timp ce livrările de maşini alimentate pe motorină au crescut cu 19,8%, chiar dacă la nivel european livrările pe acest segment scad.Primele cinci pieţe europene au raportat creşteri semnificative în iulie: Marea Britanie (28,3%), Franţa (19,9%), Germania (18,1%), Spania (10,7%) şi Italia (8,7%), arată datele ACEA.În iulie, cota de piaţă a maşinilor alimentate pe baterii a urcat la 13,6% (de la 9,8% în perioada similară din 2022). Pe locul doi se află vehiculele hibride plug-in, responsabile pentru 7,9% din vânzări. Maşinile pe benzină şi motorină au reprezentat sub 50% din vânzări. În Europa, vânzările de maşini pe motorină au scăzut cu 9% în iulie, în pofida creşterilor din Slovacia (36,1%) şi România (19,8%). În iulie, cota de piaţă a maşinilor pe motorină a scăzut la 14,1% (de la 17,9% în perioada similară din 2022).În sectorul auto european sunt 13 milioane de angajaţi, iar 11,5% din totalul locurilor de muncă din industria UE sunt în sectorul auto.Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au crescut cu 17,5% în primele şapte luni din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022. Un număr de 7,61 milioane autoturisme au fost înmatriculate în perioada ianuarie-iulie 2023 în Europa, comparativ cu 6,47 milioane în perioada similară din 2022.Cele cinci mari pieţe europene au înregistrat creşteri importante în primele şapte luni din 2023: Spania (21,9%), Italia (20,9%), Marea Britanie (19,6%), Franţa (15,8%) şi Germania (13,6%).În perioada ianuarie-iulie 2023, piaţa auto din România a înregistrat o creştere cu 23,3%, fiind înmatriculate 87.275 autoturisme, faţă de 70.711 vehicule în perioada similară din 2022. Vânzările de vehicule alimentate pe baterii au urcat cu 62,6%, în timp ce livrările de maşini alimentate pe motorină au crescut cu 10,4%. 

Fosta patinatoare olimpică Alexandra Paul a murit, a anunțat Skate Canada.

Alexandra Paul, în vârstă de 31 de ani, care a reprezentat Canada la Jocurile Olimpice de la Soci din 2014, a decedat într-un accident de mașină, care a avut loc în Ontario.

„Skate Canada anunță cu durere în suflet decesul subit al unui membru apreciat al comunității noastre de patinaj, Alexandra Paul”, a precizat Skate Canada, într-un comunicat la începutul acestei săptămâni.

Ea a fost implicată într-un accident rutier, în Melancthon Township, la aproximativ 97 de kilometri de Toronto. 

În accident au fost implicate șapte vehicule, șase dintre ele fiind lovite de un camion. Alexandra Paul se afla în mașină cu fiul său. Micuțul, în vârstă de zece luni, a ajuns la spital, însă se află în afara oricărui pericol. 

la finalul cursei de 35 km sportiva slovacă Hana Burzalova fiind cerută de soţie de iubitul ei, atletul Dominik Cerny, în vârstă de 25 de ani.

Hana Burzalova se pregătea să treacă linia de sosire a cursei de 35 km marş în anonimatul locului 28, însă când era pe punctul de a încheia proba în 3h02’47”, la 24 de minute în urma campioanei mondiale Maria Perez, tânăra de 22 de ani l-a zărit în depărtare pe iubitul său, Dominik Cerry.

Cerny nu a ieşit nici el în evidenţă în cursa masculină de 35 km, terminând pe locul 19, în 2h32’56”. Cu toate acestea, cuplul slovac aproape că a furat joi spectacolul de la campionii mondiali Maria Perez şi Alvaro Martin. Şi pe bună dreptate: când tânăra a trecut linia de sosire, Dominik Cerny o aştepta cu un genunchi jos şi cu inelul. Hana Burzalova a acceptat să devină doamna Cerny, iar cei doi s-au îmbrăţişat şi s-au sărutat în faţa publicului entuziasmat.

„Luca Reghecampf, al cărui tată este antrenorul de fotbal Laurenţiu Reghecampf, de la Universitatea Craiova, a comentat la o postare a site-ului de ştiri Londra Middle East Eye despre atacul mortal care a avut loc sâmbătă, în Cisiordania.

Atunci, doi bărbaţi, tată şi fiu, au fost împuşcaţi de la o mică distanţă, la o spălătorie auto din satul palestinian Huwara.

Ca răspuns pentru un utilizator de Instagram, Luca a scris: ”Singurul lucru pe care Israelul îl merită este să fie pus într-o cameră şi pornit duşul”. Acesta a adăugat şi o faţă zâmbitoare la finalul comentariului”, notează site-ul algemeiner.com. 

În anul 1946, ziarul „Sportul românesc” îi premia pe cititorii care pronosticau corect rezultatele meciurilor dintr-o listă publicată în ziar, după un model lansat în Italia de „Gazzetta dello Sport”. Din 1947 s-au organizat „concursuri de pronosticuri sportive” pentru primele două eșaloane fotbalistice ale țării. A fost mișcarea ce a prefațat apariția Pronosportului, o provocare pentru microbiști lansată de Loteria Română.

Se stătea la coadă pentru plasarea biletului

Pronosportul a fost singura formă de pariuri pe bani până după Revoluția din 1989. Apoi, după deschiderea granițelor, în București și în alte orașe mari au început să apară primele agenții de pariuri stradale. Operatorii puteau fi numărați pe degetele de la o singură mână.

Condițiile de atunci, din anii 90, sunt greu de imaginat acum. Pariorii mergeau în agenție, unde găseau la avizier oferta, fiecare meci având în dreptul lui un număr de ordine. Se putea miza doar partide de fotbal din campionatele puternice și, ocazional, din Scandinavia. Pe o bucată de hârtie, pariorul trecea numărul meciului și pronosticul: 1, X sau 2. Erau obligatorii minim trei selecții pe bilet. Apoi, microbiștii stăteau la coadă minute bune pentru a putea dicta biletul persoanei care era la ghișeu.

Surse de informare erau foarte puține. Se găseau doar clasamentele din Spania, Italia, Germania, Anglia sau Franța, în ziarele de sport. Nu mereu, aceste clasamente erau printate și lipite la avizierele agențiilor de pariuri.

Teletextul, singura sursă de informare în timp real

Treptat, casele de pariuri stradale au evoluat. Au fost închiriate spații mai generoase, amenajate cu mese și scaune. Pariorii nu mai erau nevoiți să stea în picioare ca să completeze biletele. O puteau face într-un cadru mai civilizat. În plus, agențiile mai importante lăsau pe mese foi cu oferta și cu clasamente din mai multe țări, iar pe pereți erau monitoare pe care se puteau urmări meciurile transmise la televizor și rezultatele de pe teletextul Antenei 1, primul post care a introdus astfel de informații. Până atunci, pariorii aflau dacă au câștigat doar mergând în agenție, în ziua următoare disputării meciului.

O dată cu trecerea anilor, pe piața românească intrau tot mai mulți operatori, printre care și branduri foarte cunoscute la nivel internațional. Bookmakerii de top aveau o agenție centrală în București, foarte întinsă ca suprafață, care rivaliza cu cele mai bune pub-uri sportive. Acolo microbiști mâncau, beau, puneau pariuri premeci și live (o noutate absolută), urmăreau meciuri din tot felul de sporturi și, în primul rând, socializau.

Opțiunile de pariere s-au diversificat. Pe lângă rezultat final, se mai putea miza pe șansă dublă și pe goluri. Apoi pe cornere și pe cartonașe galbene. Mecanismul era, însă, același: pariorul scria pe o hârtie de dorea să joace, apoi stătea la coadă ca să dicteze biletul. Dacă voiau să joace live, deseori avea surpriza ca evenimentul pe care intenționau să parieze se producă înainte să apuce să ajungă la ghișeu.

În 1994 s-a intrat într-o nouă eră

Cel mai important moment pentru industria de betting a reprezentat-o apariția primului site pe care se putea paria efectiv, în 1994. Marea masă a românilor a avut acces la pariuri online mult mai târziu, o dată cu răspândirea accesului la internet.

Cea dintâi agenție la care s-a putut paria pe Internet, având pagină web cu interfață în limba română, a fost Gamebookers. Pasionații de gambling din România își puteau alimenta contul cu moneda națională, prin card bancar sau prin portofel electronic. Ulterior, tot mai mulți români au avut acces la rețeaua globală și și-au putut deschide conturi la agenții din toată lumea. În primul deceniu al anului 2000, fenomenul pariurilor a căpătat o amploare deosebită. Tot atunci au apărut și multe site-uri cu ponturi la pariuri.

Domeniul jocurilor de noroc a fost reglementat în 2015, statul român punând ordine într-o piață pe care putea intra oricine, chiar și operatorii mai puțin serioși, care nu puneau mare preț pe drepturile clienților. De atunci jucătorii plătesc impozit pe veniturile realizate din pariuri online, iar agențiile sunt obligate să dețină licență emisă de Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc.