StiriZiare.ro

Magistraţii bucureșteni s-au alăturat protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete, în urma prevederilor Ordonanței „trenuleț”. Sunt contestate prevederile din Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, aflat pe masa Executivului, ca și proiectele bugetului pe 2024, în ședința de joi, care s-a amânat de două ori.

Tribunalul București a anunțat că toate procesele sunt amânate din cauză că nu sunt plătite anumite drepturi salariale, potrivit Ordonanței de Urgență pregătite de Guvern. Protestul grefierilor și parchetelor a fost declanșat de nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive prin care  instanțele de judecată române au constatat existența unor inechități ca urmare a aplicării sau  neaplicării unitare a vechilor legi succesive de salarizare, în ceea ce privește personalul din sistemul judiciar, a anunțat joi sindicatul Dicasterial.

Judecătoarea Gabriela-Mihaela Rîșnoveanu, președintele Tribunalului București, a anunțat joi, într-un comunicat de presă, că Ordonanța Guvernului încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale.

Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea Președintelui Tribunalului București, în prezența unui număr de 197 judecători:

– a hotărât, în unanimitate, că art.VIII din proiectul Ordonanței de Urgenta privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicat de Ministerul Finanțelor, este de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor, nesocotind art.124 alin. 3 și art.133 alin.1 din Constituția României, republicată, precum și stabilitatea financiară și statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art. 44 din Constituție și art.1 din Protocolul nr. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Totodată, s-a apreciat că acest proiect creează o situație discriminatorie, cu încălcarea art.16 din Constituția României și art.14 CEDO, puterea executivă nesocotind în mod nepermis efectele hotărârilor judecătorești definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separației puterilor în stat garantat de art.1 alin. 4 din Constituția României, republicată.

– a hotărât, cu majoritate, ca până la alocarea de către puterea executivă a fondurilor necesare plății integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative și prin hotărâri judecătorești definitive, adoptarea unei forme de protest constând în amânarea tuturor cauzelor, începând cu data de 14 decembrie 2023, cu excepția următoarelor cauze urgente:

– în materie penală: măsuri preventive, cauzele prevăzute la art.138 Cod procedură penală, perchezițiile domiciliare

– în materie civilă lato sensu: ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).

– a hotărât, cu majoritate, ca pe durata protestului să se efectueze procedura prealabilă doar în cauzele urgente civile lato sensu enunţate mai sus.

– a hotărât, în unanimitate, să exprime susținerea față de obiectivele comune urmărite de personalul auxiliar de specialitate prin demersurile întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite.

– a hotărât, în unanimitate, transmiterea către publicul larg a unui comunicat cu privire la forma de protest adoptată, a transmis Tribunalul București.

Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a contestat structurarea proiectului de buget pe anul 2024, precum și prevederile proiectului Ordonanței „trenuleț” se află „în contradicţie flagrantă” cu Constituţia şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe motiv că este „profund discriminatoriu”. Bugetul instanţelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanţe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispoziţiilor legale, a atenționat CSM. 

CSM, avertisment legat de bugetul 2024 – Anunț despre un posibil conflict constituțional cu Guvernul și sesizarea CCR

Caz șocant, în sectorul 6 al Capitalei! Un elev de doar 11 ani, care învăța la o școală privată, s-a aruncat de la etajul 3 al unității de învățământ. 

Potrivit unor surse citate de Realitatea PLUS, copilul este conștient și va fi transportat la Spitalul Grigore Alexandrescu. Acesta acuză dureri la un umăr și la cap.

Elevul ar fi expus drept cauză pentru gestul săvârșit presiunea pe care o simte ca urmare a volumului ridicat de activitățile școlare.

Părinții plătesc 30.000 de lei ca elevii să-și desfășoare studiile în siguranță, potrivit site-ului oficial al unității de învățământ. 

„Este aceeaşi variantă, 20% în medie, creştere salarială pentru 2024. Împreună cu Ministerul Educaţiei vom transmite toate elementele clarificatoare către Guvern. În ordonanţa „trenuleţ” care a intrat în transparenţă decizională nu mai figurau funcţiile de conducere. Figura personalul didactic de predare, figura personalul didactic auxiliar, nedidactic şi atât. Şi atunci lucrurile acestea trebuiau corectate. Şi asta facem în momentul de faţă. Lucrurile vor fi rezolvate foarte rapid”, a declarat Marius Nistor, preşedintele Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

Și liderul FSLI, Simion Hăncescu, a precizat, la rândul său, că pentru aceste creşteri salariale din Educaţie se va emite o ordonanţă de urgenţă separată, potrivit Agerpres.

„Concluzia este că se va emite act normativ separat, ordonanţă separată. (..) Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie va fi prima majorare, dar nu discutăm de procente deocamdată. Încă se lucrează, pentru că noi nu avem un procent fix, este o medie”, a explicat Hăncescu.

Şi liderul Federaţiei „Alma Mater”, Anton Hadăr, a afirmat că vor fi date creşterile salariale, dar trebuie găsită posibilitatea de a le realiza „în mod favorabil”.

„Vor fi două tranşe de creştere, una la 1 ianuarie, alta la 1 iunie, 13 plus 7 pe medie, 20%. Pe medie, pentru că nu este la toată lumea la fel, pentru că a fost o sumă fixă dată anul trecut, care nu mai permite acum să le dai la toţi acelaşi procentaj”, a declarat Hadăr.

Sindicaliştii din Educaţie au precizat că şi personalul nedidactic şi cel auxiliar vor beneficia de acelaşi procent de creştere de 20%.

„Foarte bucuros de întâlnirea cu prim-ministrul Donald Tusk şi de a-i ura bun venit înapoi la Consiliul European. Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a aprofunda Parteneriatul Strategic puternic şi vibrant între România şi Polonia, pentru a consolida în continuare Uniunea Europeană, pentru a consolida flancul estic al NATO şi pentru a sprijini Ucraina şi Moldova”, a scris Klaus Iohannis, joi pe reţeaua X.

Preşedintele Klaus Iohannis află la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea Consiliului European.

„Contaminarea apei – Comunicare de criză

Se suspectează contaminarea apei în sticlele de apă distribuite în hemiciclu și în birourile Președinției astăzi, 14/12/2023, la STRASBOURG.

Vă rugăm să nu beți din sticlele de apă în incinta Parlamentului European din Strasbourg.

În caz de expunere: instrucțiuni detaliate vor fi trimise prin e-mail.

În caz de urgență medicală, contactați 85112.

Autoritățile Naționale au fost informate.

Echipele de siguranță/răspuns la incident sunt în curs de intervenție,” este mesajul transmis în incinta Legislativului european. 

„În cazul în care nu se vor găsi soluţii pentru solicitările noastre legitime, având în vedere faptul că Poliţia este entitatea care poate asigura echidistant, imparţial, obiectiv şi eficient paza secţiilor de votare, vom boicota cele patru sesiuni de alegeri din 2024, adică în anul următor nu vom asigura paza, ordinea, siguranţa publică la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale. Poliţiştii vor refuza, se vor îmbolnăvi, nu vor intra în serviciu, similar colegilor de la penitenciare, similar colegilor grefieri de la Justiţie. La momentul respectiv nu ştim ce va face Guvernul, cu cine va garanta că asigură alegeri curate şi corecte”, a declarat preşedintele SNPPC, Vasile Zelca, pentru AGERPRES.

Potrivit acestuia, principalele nemulţumiri sunt neaplicarea Legii 153 din 2017 privind salarizarea poliţiştilor, neactualizarea normei de hrană, neactualizarea indemnizaţiei de chirie, lipsa predictibilităţii în salarizare, în carieră şi pensionare, „bătaia de joc care a devenit poliţistul persoană contractuală din MAI în ultimii ani, prin salarizare precară”.

El a explicat că salariul mic reprezintă principalul motiv pentru care tinerii nu se mai îndreaptă spre „această profesie de risc şi vocaţie”.

„Ne-am întâlnit cu domnul ministru ieri, dar semnalele nu sunt mulţumitoare. Ordonanţa trenuleţ, care este în dezbatere publică, probabil va fi aprobată astăzi (joi, n.r.), acordă pentru poliţişti şi personalul contractual o majorare de 5% care este foarte, foarte, foarte puţin. Este absolut insuficient. Un poliţist debutant, care acum are un salariu de bază de 3.490 lei, după această indexare/majorare va avea 3.610 lei şi, dacă salariul minim pe economie va ajunge 3.700 lei, poliţistul va avea un salariu mai mic decât salariul minim pe economie. Va fi nevoie de o sumă compensatorie pentru o muncă care este vitală pentru ţară. Pentru o muncă care asigură ordine şi siguranţă publică. Un poliţist care are liceul şi care are şi post-liceală, Şcoala de la Câmpia sau de la Cluj, este mai prost plătit decât un muncitor necalificat. Adică este o bătaie de joc totală. Nu putem să mai tolerăm aşa ceva”, a explicat preşedintele SNPPC.

El a precizat că sporurile se primesc dacă se lucrează în condiţii de sporuri, însă dacă nu se lucrează în condiţii se primeşte salariul de bază. „Sunt colegi care lucrează de luni până vineri, 8:00-16:00 şi nu au sporuri. Ei ce fac? Se duc pe mai puţin decât salariul minim pe economie?”, a mai spus sindicalistul.

Pe de altă parte, reprezentanţii SNPPC au solicitat un Consiliu Naţional Tripartit doar pentru familia ocupaţională „Apărare, ordine publică şi securitate naţională”.

„Am solicitat prin Cartel Alfa un Consiliu Naţional Tripartit (CNT) doar pentru familia ocupaţională „Apărare, ordine publică şi securitate naţională”, să ne întâlnim cu primul ministru, cu domnul Ciolacu, să-i explicăm situaţia în care suntem, să îl facem să înţeleagă că acea majorare cu 5% este o umilinţă pentru noi. Noi dorim aplicarea Legii 153, aşa cum a fost votată şi promulgată în Parlament. Coeficientul fiecărui poliţist înmulţit cu salariul minim pe economie aflat în plată. Rezultatul este baza de calcul pentru sporuri şi indemnizaţii. Creşte salariul minim pe economie, creşte şi salariul poliţistului. Stagnează salariul minim pe economie, stagnează şi salariul poliţistului”, a adăugat sindicalistul.

Astfel, printre revendicări se află: aplicarea, în integralitate, a Legii-cadru a salarizării 153/2017, respectiv acordarea sporurilor şi idemnizaţiilor la valorile salariale din iunie 2023, şi nu la cele aflate acum în plată, care sunt mult mai mici, şi includerea în bugetul public aferent anului 2024 a sumelor pentru plata personalului MAI care va fi implicat în cele două scrutine de alegeri de anul viitor, similar membrilor birourilor electorale de circumscripţie.

Totodată, sindicaliştii solicită actualizarea salariilor, de la 1 ianuarie 2024, în raport cu indicele de inflaţie stabilit oficial de către INS, dar şi cu preţurile principalelor produse de consum şi ale utilităţilor (minim 13,8%) şi actualizarea salariului de grad în raport cu salariul minim pe economie, stabilit prin HG, nu cu valorile de referinţă actuale, diminuate şi discriminatorii faţă de alte categorii bugetare.

Pe lista de revendicări se mai află asigurarea protecţiei juridice a poliţistului, prin modificarea legislaţiei, în sensul incriminării mai drastice a faptelor de ultraj (arest preventiv şi închisoare cu executare pentru făptuitori, fără alternative sancţionatorii), modernizarea Statutului poliţistului (actualul datează din 2002) şi adoptarea unui Ghid al carierei în profesia de poliţist, în concordanţă cu realităţile actuale.

Sindicaliştii mai cer actualizarea normei de hrană (pentru poliţişti şi PC) şi a normei de echipare, în raport cu statisticile oficiale ale INS şi cu prevederile legale în domeniu, actualizarea sporului pentru suprasolicitare neuropsihică acordat poliţistilor judiciarişti/beneficiarilor din MAI, la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017, şi nu la valoarea minimă, aflată în plată.

Printre revendicări se mai află actualizarea, la preţul pieţei, a compensaţiei pentru chirie, care se plăteşte şi în prezent la cuantumul stabilit în urmă cu 14 ani (2009), indexarea pensiilor militare de stat conform celor din sistemul de pensii publice, obţinerea dreptului constituţional la grevă pentru poliţişti, deoarece actualele pârghii de luptă sindicală sunt insuficiente pentru categoria noastră profesională, avantajând forul legislativ, MAI şi Guvernul. 

Ministerul Afacerilor Externe protestează ferm față de incidentul generat de prăbușirea necontrolată a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene în noaptea de 13/14 decembrie a.c., într-un perimetru nelocuit aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu.

Anunțul MAE vine după ce un mesaj de avertizare RO-Alert a fost transmis populaţiei din zona de graniţă cu Ucraina, din judeţele Tulcea şi Galaţi, despre posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. În mesaj, cetăţenii au fost avertizaţi să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecţie civilă, iar în lipsa acestora să rămână în casă, departe de geamuri şi de pereţii exteriori.

Dronă rusească, prăbușită în România, după atacul de la Dunăre: crater de 1,5 m adâncime în apropiere de Grindu. Aeronave F-16 survolează zona

Incidentul reprezintă o nouă violare a spațiului aerian al României, contrar dreptului internațional, precizează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm încetarea atacurilor repetate împotriva populației și a infrastructurii civile ucrainene, precum și a escaladării iresponsabile de către Federația Rusă a situației de securitate inclusiv la frontiera dintre România și Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează condamnarea fermă a acestor atacuri împotriva obiectivelor civile, care încalcă normele de drept internațional umanitar și sunt considerate crime de război.

Ministerul Afacerilor Externe a informat și se consultă cu aliații NATO asupra evoluțiilor de la frontiera dintre România și Ucraina, inclusiv asupra incidentului de astăzi.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe îl va convoca pe șeful misiunii diplomatice a Federației Ruse.

O dronă rusească s-a prăbușit în România, după atacul de la Dunăre, provocând un crater de 1,5 m adâncime în apropiere de Grindu. După incident, aeronave F-16 au survolat zona.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a transmis joi că a fost găsit un crater de 1,5 metri adâncime, ca urmare a prăbuşirii necontrolate a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene. Anterior, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spaţiul aerian naţional, în zona Grindu, judeţul Tulcea.

IGSU a emis un mesaj RO-Alert miercuri seara, la ora 22.45, iar starea alertă aeriană a încetat în jurul orei 02.00.

”Miercuri spre joi, 13/14 decembrie, forţele ruse au continuat atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene, în proximitatea graniţei dintre Ucraina şi România. Ministerul Apărării Naţionale a monitorizat situaţia în zona de frontieră şi a activat procedurile de Poliţie Aeriană, notificând totodată Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la zonele din judeţele Tulcea şi Galaţi care ar fi putut fi afectate de riscurile asociate acestei situaţii. IGSU a emis un mesaj RO-Alert la ora 22.45, iar starea alertă aeriană a încetat în jurul orei 02.00”, a transmis, joi, MApN.

Astfel, aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române din Baza Aeriană 86 de la Feteşti şi aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane din Baza 57 Aeriană ”Mihail Kogălniceanu” au fost ridicate pentru a executa misiuni de supraveghere a spaţiului aerian naţional.

”Sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat, în cursul acestei situaţii, o posibilă pătrundere neautorizată în spaţiul aerian naţional, cu semnal detectat la înălţime mică pe un traseu către zona Grindu, din judeţul Tulcea. În baza informaţiilor din teren privind un posibil impact pe teritoriul României, echipe mixte MApN/MAI s-au deplasat în cursul nopţii în zonă şi au raportat, în această dimineaţă, că a fost identificat un crater de 1,5 m adâncime rezultat ca urmare a prăbuşirii necontrolate a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene, într-un perimetru nelocuit aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu”, adaugă sursa citată.

Potrivit MApN, au fost luate măsuri de securizare a zonei şi au fost notificate structurile competente pentru ridicarea probelor şi desfăşurarea investigaţiilor, conform procedurilor.

”Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar. Forţele MApN vor continua misiunile de monitorizare a spaţiului aerian şi de cercetare în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestor situaţii. De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real cu privire la situaţia generată de aceste atacuri”, se arată în comunicatul transmis de instituție.