StiriZiare.ro

”Cu privire la dosarul penal ce are ca obiect distrugerea prin incendiere a autovehiculului parcat pe strada Basarabia din Timişoara, care a avut loc în data de 6.12.2023, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Timişoara au continuat cercetările sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, iar în această dimineaţă aceştia au efectuat o percheziţie la locuinţa unui bărbat, în vârsta de 58 de ani, bănuit de comiterea faptei”, a transmis IPJ Timiş.

Bărbatul a fost dus la sediul Poliţiei pentru audieri, urmând ca la finalizarea acestora să se dispună măsurile legale.

Percheziţiile s-au desfăşurat cu sprijinul poliţiştilor Serviciului de Acţiuni Speciale din cadrul I.P.J. Timiş.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, bărbatul ar fi incendiat maşina directorului de la Pieţe SA pentru a se răzbuna după o şicanare în trafic.

Autoturismul de serviciu al şefului Pieţe SA, serviciu în subordinea Primăriei Timişoara, Mirel Pop, a fost incendiat chiar în faţa imobilului în care locuieşte. Acesta a anunțat că sub mașină a fost descoperită o cârpă îmbibată cu motorină. 

De la 1 ianuarie 2024 va crește TVA pentru mai multe produse, inclusiv dulciurile și alimentele bio. Vor crește și accizele pentu alcool și tutun dar și pentu combustibil, cu rata inflației – 13,8%. Vor crește și taxele locale, tot cu rata inflației. 

În ceea ce privește creșterea veniturilor românilor promise de Guvern pentru anul viitor, va avea loc majorarea pensiilor cu 13,8%, cu rata inflației, cu care vor crește și mai multe taxe din 2024, creșterea salariilor angajaților la stat cu 5%, mult mai puțin față de majorările de taxe și impozite ce vin, potrivit Realitatea PLUS.

Lovitură pentru români: Salariul minim NU crește din 1 ianuarie 2024 – Ministerul Muncii anunță majorare la vară – Calcule exclusive

Și salariul minim va rămâne, cel mai probabil neschimbat de la 1 ianuarie 2024, pentru că noile discuții între Guvern și sindicate și patronate nu au condus la o soluție finală, creșterea acestuia fiind, cel mai probabil, amânată, relatează Realitatea PLUS.

A fost publicat bugetul pentru 2024 – Cum se împart banii românilor

TAXE MAI MARI DE LA 1 IANUARIE 2024

TVA pentru alimente cu zahăr +10%TVA pentru alimente bio +14% creștere de accize pentru alcool și tutun creștere de accize pentru combustibili (+13,8%) taxe locale: +13,8% (case, terenuri, mașini) punctul de amendă: 145 de lei crește la 330 de lei / 375 de lei 

Sursa: Realitatea PLUS

CE MAJORĂRI PRIMESC ROMÂNII DE LA 1 IANUARIE 2024

pensii: +13,8% salariile bugetarilor: +5% salariul minim: NU crește –  +0% 

Sursa: Realitatea PLUS 

„Un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro pentru aceste cheltuieli, în timp ce 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022). Şi pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuşi, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenţi spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro”, arată studiul Revolut.

Totodată, 28% dintre respondenţi au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro iar 27% chiar mai puţin – 50-100 de euro.

„Moşul are în cont ceva mai mulţi bani pentru daruri în alte ţări. În Franţa, bugetele care se plasează între 200-500 de euro reprezintă 35%, în Spania şi Italia, câte 29%. Pe măsură ce ne apropiem de Estul Europei, şi bugetul Moşului se micşorează. Bugetele de 200-500 euro sunt mai rar întâlnite în Letonia (13%), Ungaria (14%), Polonia şi Lituania (18%)”, susţin autorii studiului.

Conform cercetării, problema cea mai mare cu un cadou apare atunci când, în ciuda preţului mare, acesta nu e pe placul destinatarului. În cadrul sondajului, 5% dintre respondenţii români au recunoscut că returnează darurile pe care le primesc dacă sunt nepotrivite.

„Cadourile sunt returnate cel mai des în Singapore (8%), Spania (6%) şi Australia (5%), în principal printre destinatarii din grupa de vârstă 25-34 de ani (5%)”, mai arată sondajul.

Potrivit studiului, dacă de Crăciun s-ar împlini şi dorinţele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziţii pe lista către Moşul o mărire de salariu (24%) şi dobândirea de cunoştinţe despre cum să-şi sporească resursele financiare (24%).

Rambursarea împrumuturilor este şi ea printre dorinţe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspiraţia de a restitui banii luaţi cu împrumut. Pe listele de dorinţe, românii au mai pus şi o inflaţie mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

„Lituanienii (13%) şi bulgarii (15%) sunt mai puţin interesaţi să-şi ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) şi australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) şi spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creşteri de salariu. Francezii (32%) şi maghiarii (23%) visează la o inflaţie mai mică. Belgienii (16%) şi lituanienii (14%) îi cer lui Moş Crăciun impozite mici. Rezidenţii din Australia (10%) şi Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare”, mai arată studiul.

Aproximativ 48% dintre românii chestionaţi cred că în zilele noastre luxul înseamnă să ai suficiente resurse pentru a călători oriunde îţi doreşti, pe tot parcursul anului.

„Aceasta este percepţia actuală a luxului în rândul consumatorilor locali. Şi este vizibilă şi în comportamentul clienţilor Revolut: bugetul pentru serviciile turistice alocat în perioada ianuarie – noiembrie 2023 a crescut cu 67%, la peste 1,8 miliarde de lei, faţă de perioada similară a anului anterior. Un client Revolut din România a cheltuit, în medie, peste 934 de lei pe lună pentru turism, faţă de 876 de lei pe lună (în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023 vs. 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022 )”, mai arată cercetarea.

Pentru 40% dintre români, timpul în sine este un lux, iar a avea mai mult timp pentru cei dragi şi pentru propriile pasiuni este pe locul al doilea între asocierile făcute de respondenţi cu ideea de lux. Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietăţile imobiliare, maşinile scumpe sau bărcile (32%).

Pentru 22% dintre respondenţii români, accesul la diverse instrumente de investiţii este o altă faţetă a luxului (investiţii în acţiuni, criptomonede, metale preţioase). Doar 17% cred că luxul se mai referă la mărci premium (de exemplu, haine, cosmetice, bijuterii din această categorie). Acest lucru oferă un indiciu despre ceea ce ar putea avea mai multă valoare în contextul cadourilor de Crăciun.