StiriZiare.ro

Ora se schimbă de două ori pe an în România – în lunile martie și octombrie. Acum, schimbarea va fi în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024.

Următoarea schimbare de oră, trecerea la Ora de vară, va fi în noaptea de 29 – 30 martie 2025.

Sistemul orei de vară şi al celei de iarnă presupune o „ajustare” cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4.00 devine ora 3.00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn.

În noaptea de 26 spre 27 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est (sau Timpul Legal Român). I se mai spune și Ora Europei Orientale.

Ora de iarnă este considerată ora standard, ora naturală, și tocmai de aceea se numește Timp Legal Roman.

Unul dintre primele lucruri „palpabile” după schimbarea orei se vede în călătoriile cu trenul. Trenurile care sunt în mers vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi continuă drumul.

Când s-a trecut, pentru prima dată, la ora de iarnă

Modificarea orei este o chestiune veche de peste nouă decenii. 1932 este primul an în care s-a schimbat ora la noi, iar cele două date au fost în acel an 2 aprilie, respectiv 1 octombrie. Practica schimbării orei a fost oprită la 1941 și reluată 38 de ani mai târziu, adică la 1979. Timp de 18 ani, ora se schimba în toamnă cu o lună mai repede, adică la final de septembrie. Din 1997, Ora de iarnă intră în vigoare în ultimele zile de octombrie.

 Cea mai timpurie trecere la Ora de iarnă: 23 septembrie, în anii 1989 și 1995Cea mai târzie trecere la Ora de Iarnă: 2 noiembrie, în 1940Cea mai timpurie trecere la Ora de vară: 20 martie, în 1986Cea mai târzie trecere la Ora de Vară: 27 mai, 1979De ce nu a renunțat România la schimbarea orei

Nu trebuie căzut în capcana unor știri de genul: „S-a decis renunțarea la schimbarea orei”, fiindcă acest lucru nu se va întâmpla prea curând. Motivul? Nu există consens politic la nivelul UE. Trecerea de la ora de iarnă la ora de vară a fost intens dezbătută în ultimii ani, Parlamentul European recomandând renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, începând cu 2021.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuiau să notifice până în 2021 dacă vor să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Deocamdată însă, discuția rămâne în aer și nu s-a ajuns la consens, așa că nu se întrevede o schimbare a sistemului prea curând.

Cum s-a ajuns la propunerea de renunțare la schimbarea orei? Ca răspuns la câteva inițiative cetățenești, în februarie 2018, Parlamentul a cerut Comisiei să evalueze directiva privind schimbarea sezonieră a orei și să facă propuneri de modificare a acesteia dacă este cazul. În urma acestei evaluări, care a strâns 4.6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbările orare, Comisia a făcut propunerea.

Comisia Europeană a explicat că măsurile UE referitoare la ora de vară impun schimbarea orei de două ori pe an pentru a se ține seama de evoluția tiparelor de lumină naturală și pentru a se profita la maximum de lumina zilei disponibilă într-o anumită perioadă de timp.

În cadrul sondajului, 78% dintre respondenții din România au optat pentru renunțarea la schimbarea orei.

Atât Consiliul European, cât și Parlamentul European trebuiau să ajungă la un acord pentru a adopta legislația necesară renunțării la schimbarea sezonieră a orei, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

O istorie a schimbării orei în lume

În lume, aproximativ o treime dintre țări schimbă ora de două ori pe an, iar cele mai multe sunt din Europa, arată o analiză Pew Research. Doar șapte țări europene nu practică schimbarea orei de două ori pe an: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Islanda, Rusia și Turcia. Interesant este că unele țări foarte întinse practică schimbările acestea în doar câteva zone de pe teritoriul lor (Australia, Brazilia).

Introducerea sistemului de schimbare a orei, cunoscut și sub numele de Daylight Saving Time (DST), a fost inițial o măsură de economisire a energiei. Ideea ajustării ceasurilor pentru a maximiza utilizarea luminii naturale a apărut, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, când țările europene au căutat metode eficiente de a reduce consumul de combustibil și electricitate.

Germania a fost prima care a adoptat acest sistem în 1916, urmată de alte națiuni, inclusiv de către România.

După nemți au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.

Țările europene practică din anul 1980 acest sistem de schimbare sezonieră a orei.

Accidentul s-a produs la primele ore ale dimineții, când autobuzul care transporta victimele s-a izbit de spatele unuiGuvernatorul statului Zacatecas, David Monreal, a promis că va oferi sprijin victimelor.

Sâmbătă s-au făcut eforturi pentru a recupera unele dintre cadavrele căzute într-o râpă, a declarat pentru Reuters un oficial guvernamental local care a cerut să nu fie numit.

Imaginile distribuite pe rețelele de socializare au arătat echipe de salvare și forțe de securitate, inclusiv personal militar, care securizau zona în timp ce salvatorii recuperau cadavre.

Autobuzul se îndrepta spre Ciudad Juarez, un oraș din statul Chihuahua aflat la granița cu SUA. Nu se știe încă dacă printre victime se aflau și migranți.

Un număr de 81 de trenuri aparţinând tuturor operatorilor de transport feroviar de călători vor staţiona, la nivel naţional, timp de 4.860 de minute, în total, pentru trecerea la ora oficială de iarnă, în noaptea de sâmbătă spre duminică, informează CFR.

Potrivit administratorului de infrastructură feroviară publică, activitateade transport feroviar va trece, începând de duminică, 27 octombrie 2024, la ora Europei Orientale, ora 04:00 devenind ora 03:00. Astfel, în noaptea de 26/27 octombrie 2024, trenurile de călători şi marfă vor fi expediate din staţiile de plecare conform orei oficiale de vară, până la ora 4:00, care va deveni ora 3:00.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00 (ora oficială de vară) vor opri în staţiile de parcurs – de regulă în prima staţie de oprire destinată călătorilor, evitând opririle în staţiile intermediare – şi vor pleca după noua oră a Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00, care devine ora 3:00, şi care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la destinaţie, vor continua mersul până la staţia finală. Trenurile de marfă aflate în circulaţie după ora 4:00 (care devine ora 3:00) vor continua mersul până la staţia finală, precizează compania.

Sâmbătă seară, focuri de armă au fost auzite într-un parc central din orașul Pușkin, lângă Moscova, provocând panică printre tinerii adunați în zona.

Potrivit canalelor rusești de Telegram, citate de publicația sârbă Informer, un bărbat a deschis focul, după care cei prezenți au început să fugă de la față locului.

Potrivit canalului Telegram REN TV, poliția îl caută intens pe suspect, care este încă în libertate. Poliția se află deja la față locului și ia măsurile necesare pentru stabilirea identității și localizarea suspectului. Până în prezent, nu există informații oficiale despre potențialele victime ale incidentului.

Semifinala pentru București a concursului Miss Romania The Crown, un concept nou in ceea ce priveste ideea de eleganta si frumusete pentru tinerele care doresc sa se afirme în lumea modeling-ului, și-a desemnat câștigătoarele. 

citeste mai mult …

Protest în Piața Victoriei din București, față de ”legislația incoerentă în domeniul pensiilor și salarizării”” Mii de oameni s-au adunat, vineri, în fața sediului Guvernului, pentru a-și manifesta nemulțumirea față de legislația muncii…

citeste mai mult …

Ziua Armatei Române, 25 octombrie, este sărbătorită în toată țara. Sunt manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare din teatrele de operații în care sunt dislocați militarii români…

citeste mai mult …

Premierul conservator ungar Viktor Orban a reluat vineri acuzațiile lansate în urmă cu două zile la adresa Uniunii Europene, afirmând, la la postul public de radio Kossuth, că „Bruxellesul vrea un guvern marionetă în Ungaria şi, imediat ce va reuşi să ajute unul să preia puterea, îi vor da instrucţiuni şi ordinele lor vor trebui executate”, scrie agenția de presă MTI.

Conform lui Orban, o decizie în acest sens orchestrată de Partidul Popular European (PPE), cea mai importantă forță politică din Legislativul comunitar, a fost deja luată la Bruxelles.

„Ei au spus: «s-a terminat, domnule prim-ministru, plecaţi, dumneata şi guvernul tău, noi avem aici de pus un nou prim-ministru şi un pretins partid de guvernământ! Noi, la Bruxelles, îi sprijinim»”, afirmă premierul ungar, confruntat cu ascensiunea noului partid de opoziţie Tisza intrat în PPE şi creat de unul dintre foştii săi aliaţi, Peter Magyar, care a decis să-i devină opozant în urma unei afaceri politico-conjugale, potrivit Agerpres.

„Ei au nevoie de un guvern marionetă. Toate imperiile sunt aşa, la fel erau şi sovieticii. (…) Bruxellesul vrea un guvern de «yesmeni» care, atunci când primeşte un telefon de la Bruxelles, să spună mereu «da»”, a mai susținut Viktor Orban.

„Aceasta nu este doar o chestiune de putere. Bruxellesul are dispute de politică economică cu Ungaria şi impactul asupra populaţiei va fi serios dacă renunţăm. (…) Problema nu este cine va fi prim-ministru, ci care sunt efectele pe care le va suferi populaţia”, a continuat șeful guvernului de la Budapesta.

Cea mai mare provocare la adresa regimului lui Orban

Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.

Dar provocarea cea mai recentă pentru premierul suveranist ungar este creşterea popularităţii noului partid de opoziţie condus de Peter Magyar, care în afara declaraţiilor politice se remarcă şi prin organizarea de manifestaţii anti-guvernamentale.

Fost membru al Fidesz, partidul lui Orban, Magyar a demisionat din această formaţiune după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului.

El a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.

Ce arată sondajele

Ultimele sondaje arată că Tisza a depăşit Fidesz în opţiunile de vot, tendinţă care dacă se menţine ar conduce la pierderea puterii de către Orban după următoarele alegeri legislative în 2026.

Tisza este cotată cu un sprijin de 42% în rândul alegătorilor care au declarat că sunt deciși cu cine vor vota, fiind urmat de Fidesz la 40%, potrivit unui sondaj publicat de Reuters. În rândul întregii populații, deciși și indeciși, Fidesz conduce în continuare cu un sprijin de 29%, urmat de Tisza, cu 26%.

Acest sondaj, realizat de 21 Research Center, un think tank cu sediul la Budapesta, arată succesul de care se bucură Peter Magyar, care a intrat în politică în urmă cu un an cu un mesaj împotriva corupției și a propagandei oficiale.

Alte două sondaje publicate au arătat, de asemenea, că Fidesz are un avans tot mai mic față de Tisza. Următoarele alegeri parlamentare din Ungaria sunt programate să aibă loc la începutul lui 2026.

citeste mai mult …

Tribunalul Vaslui a decis joi, 24 octombrie, condamnarea celor doi proprietari ai pensiunii ”La Nea Vasile” din județul Vaslui care, într-o singură lună, a încasat venituri de peste 300.000 de euro. 

Găsit vinovat pentru fraudarea cardurilor a zeci de cetățeni străini, Claudiu Cătălin Toniță, fost polițișt în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare. 

Fosta soție a acestuia a primit o pedeapsă cu suspendare. Judecătorii au aplicat o amendă de 80.000 de lei societății administrate de către aceștia și au decis dizolvarea ei. 

Decizia Tribunalului Vaslui nu este definitivă.

• Cei doi soți Claudiu Cătălin și Larisa Munteanu Toniță au divorțat după declanșarea anchetei.
• Bărbatul a lucrat timp de 10 ani în Poliția Română, fiind agent la posturi de poliție rurale și la Poliția Rutieră. După ce s-a retras din. El a recunoscut acuzațiile.
• Larisa Munteanu a negat implicarea sa în fraudarele bancare.

Cei doi proprietari au pensiunii La Nea Vasile din județul Vaslui au fost găsiți vinovați pentru efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic și spălare de bani. Pentru că au avut strategii diferite în fața judecătorilor, pedepsele nu au coincis.

Claudiu Cătălin Munteanu Toniță nu doar că a recunoscut faptele și a solicitat judecarea prin procedura simplificată, ci a mai folosit o „armă” pentru a scăpa cu o pedeapsă cât mai ușoară. În timpul anchetei, acesta a depus un denunț, reclamând procurorilor alte fapte de înșelăciune, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Pentru recunoașterea faptelor și denunțarea altora, lui Claudiu Cătălin Munteanu Toniță i-au fost reduse limitele de pedeapsă cu câte o treime. Însă chiar și așa pedeapsa acestuia a fost mai mare decât a soției, instanța apreciind că implicarea bărbatului în circuitul infracțional a fost mai mare. 

Astfel, pedepsele aplicate în cazul său au fost: 2 ani pentru fraudă informatică, 2 ani de închisoare pentru acces ilegal la un sistem informatic și 6 luni pentru spălare de bani. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o pedeapsă finală de 3 ani și 10 luni închisoare pe care instanța a decis ca bărbatul să o execute în regim de detenție. 

În plus, judecătorul i-a interzis dreptul de a mai administra societăți comerciale sau de a mai ocupa o funcție publică, respectiv de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public timp de 3 ani după executarea pedepsei.

Fosta soție a primit o pedeapsă mai mică

Deși nu a recunoscut acuzațiile, cealaltă proprietară al societății care administra pensiunea „La nea Vasile”, Larisa Munteanu Toniță, a primit o pedeapsă mai mică. În cazul ei judecătorul a decis câte 1 an și 4 luni pentru fraudă informatică și acces ilegal la un sistem informatic, respectiv 2 ani pentru spălare de bani. În urma contopirii celor trei pedepse, instanța a stabilit o condamnare de 2 ani, 10 luni și 20 de zile, însă cu suspendare. 

Femeia va trebui să respecte un program de supraveghere timp de 3 ani. Și în cazul ei, judecătorii i-au interzis să mai administreze societăți comerciale și să mai ocupe vreo funcție publică timp de 2 ani.

Pusă sub acuzare ca persoană juridică, societatea Katlaris, care administra pensiunea La Nea Vasile, a fost condamnată la o amendă în cuantum de 80.000 de lei. În plus, Tribunalul Vaslui a decis dizolvarea acestei societăți.

Instanța a instituit sechestre asiguratorii pe mai multe terenuri și autoturisme de lux deținute de cei doi proprietari în vederea recuperării prejudiciului, estimat la 1.411.968 și pe care cei doi proprietari au fost obligați să îl achite.

Decizia pronunțată de Tribunalul Vaslui poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare.

Pensiunea care aduna bani de la oameni din cele mai exotice locuri de pe mapamond

Cazul pensiunii ”La Nea Vasile” din județul Vaslui a ajuns în atenția procurorilor după ce reprezentanții Raiffesen Bank au primit zeci de refuzuri la plată din partea unor cetățeni străini care reclamau retragerea unor sume de bani de pe conturile lor pentru servicii pe care nu le-au solicitat. Toate refuzurile la plată vizau același lucru: servicii hoteliere la pensiunea situată pe drumul european E581 din județul Vaslui, despre care cetățenii străini nici nu au auzit vreodată.

Bănuind că operațiunile bancare au fost efectuate cu carduri clonate, oficialii băncii au sesizat parchetul.

Ambii proprietari au susținut în timpul anchetei că suma de 330.000 de euro încasată pe parcursul unei singure luni reprezentau servicii de cazare și masă pentru clienții care ”veneau la pensiune cu autocare şi microbuze înmatriculate în Republica Moldova”.

Procurorii au apreciat drept lipsite de credibilitate apărările celor doi.

„Nu este deloc credibil faptul că un client, în mod conştient şi benevol, ar face o plată cu cardul pentru una sau câteva nopţi de cazare la pensiunea „La Nea Vasile” pentru care să plătească o sumă, spre exemplu, de 12.000 lei sau 23.500 lei sau 36.850 lei sau 45.800 lei”, a subliniat procurorul în rechizitoriu.

citeste mai mult …