StiriZiare.ro

Liderii republicanilor din Congresul american au acuzat-o vineri pe Kamala Harris că incită la violenţă politică împotriva lui Donald Trump şi la o nouă tentativă de asasinat, după ce candidata democraților l-a calificat drept „fascist” pe rivalul său republican la prezidenţialele din 5 noiembrie, informează AFP.

„Calificarea unui opozant politic drept «fascist» riscă să incite un alt asasin potenţial să încerce să-i priveze pe alegători de opţiune înaintea scrutinului”, au denunţat Mitch McConnell şi Mike Johnson, liderii republicani din Congres, într-un comunicat comun, referindu-se la cele două tentative de asasinat care l-au vizat pe fostul președinte american în ultimele luni, potrivit Agerpres.

Americanii nu vor un „preşedinte al SUA care admiră dictatorii şi care este un fascist”, afirmase miercuri vicepreşedinta în exerciţiu la o reuniune publică cu alegătorii, în Pennsylvania, organizată de CNN.

Afirmaţiile Kamalei Harris veneau în urma dezvăluirilor făcute de fostul şef de cabinet al lui Donald Trump la Casa Albă, John Kelly, care a declarat că fostul preşedinte ar fi spus că dictatorul nazist Adolf Hitler „a făcut şi lucruri bune”.

Fostul colaborator estimase de asemenea că Donald Trump corespunde definiţiei unui „fascist”.

„Am nevoie de genul de generali pe care i-a avut Hitler”, a spus Trump în timpul unei conversații private la Casa Albă, când era președinte, potrivit afirmațiilor lui Kelly. „Oameni care i-au fost total loiali, care urmează ordinele”, a mai spus Trump, conform fostului său șef de cabinet.

Kelly a confirmat, de asemenea, într-o declarație pentru publicația The Atlantic, că Trump a spus că și-ar fi dorit ca personalul său militar să îi arate același respect pe care generalii naziști ai lui Adolf Hitler l-au arătat dictatorului german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„«Vă referiți la generalii lui Bismarck?»” a susținut Kelly, pentru The Atlantic, că l-a întrebat pe Trump. „Adică, știam că nu știe cine a fost Bismarck, sau despre războiul franco-prusac. I-am spus: «Te referi la generalii kaiserului? Cu siguranță nu te poți referi la generalii lui Hitler?» Iar el a spus: «Da, da, generalii lui Hitler». I-am explicat că Rommel a trebuit să se sinucidă după ce a luat parte la un complot împotriva lui Hitler”, a povestit fostul șef de cabinet al lui Trump.

Membrii echipei de campanie a lui Trump au negat existența acestui schimb de replici. „Este absolut fals. Președintele Trump nu a spus niciodată asta”, a replicat consilierul Alex Pfeiffer.

Candidatul republican a calificat-o el însuşi în mai multe rânduri pe rivala sa drept „fascistă”, dar şi „marxistă” şi „comunistă”, acuzându-i pe democraţi că, prin discursurile lor, ar fi incitat la violenţă împotriva sa.

Acuzaţiile au fost negate de candidata democrată, care a condamnat în repetate rânduri orice violenţă politică.

Arătând că „ameninţări persistente” continuă să-l vizeze pe Donald Trump, responsabilii republicani au invitat-o pe vicepreşedinta democrată „să ia aceste ameninţări în serios, să nu mai exacerbeze atmosfera de ameninţare şi să vegheze ca preşedintele Trump să dispună de resursele necesare pentru a fi protejat”.

citeste mai mult …

CFR Cluj și Sepsi Sfântu Gheorghe au terminat la egalitate, scor 3-3, în primul meci al etapei cu numărul 14 din SuperLiga.

CFR Cluj – Sepsi Sf. Gheorghe 3-3, în etapa #14 din SuperLiga

CFR a avut mai multe ocazii în prima parte a meciului, însă Sepsi a dat lovitura prin Marius Coman (’37). Acesta a luat o acțiune pe cont propriu și a înscris cu un șut în diagonală de la marginea careului.

Trupa lui Dan Petrescu a egalat imediat după pauză. Păun a centrat, iar Kamara (’52) a împins mingea în poartă.

Formația covăsneană a trecut din nou în avantaj după doar trei minute. Ciobotariu a urmărit mingea după un corner și a marcat al doilea său gol din acest sezon.

Echipa antrenată de Valentin Suciu s-a desprins grație reușitei lui Florin Ștefan (’83), care a preluat cu pieptul la marginea careului și l-a învins pe Popa cu un șut lângă bară.

Titular în absența lui Louis Munteanu, Postolachi a redus din diferență în minutul 86, când a deviat cu capul la șutul lui Simao.

Gazdele au egalat prin același Postolachi (’90+3), care a profitat de o neînțelegere din apărarea oaspeților.

În urma acestui rezultat, CFR a acumulat 20 de puncte și se află pe locul 3 (are și un meci mai puțin disputat), în timp ce Sepsi ocupă locul 8, cu 18 puncte.

Au evoluat echipele:

• CFR Cluj: Mihai Popa – Simao Rocha, Bolgado, M. Ilie (Filip ’90), Camora (Mogoş ’78) – Fică (Tachtsidis ’71), Keita (Păun ’46), Djokovic – Deac (Korenica ’46), Postolachi, Kamara. Antrenor: Dan Petrescu.
• Sepsi: Gyenge – Ciobotariu, Ninaj, Fl. Şefan – Haruţ, Alimi (Kallaku ’68), Mino Sota, Dumitrescu – C. Matei (Siger ’76), M. Coman (Hajdin ’85), El Sawy (Oroian ’68). Antrenor: Valentin Suciu.

citeste mai mult …

Autoritățile ruse intenționează să desemneze un traducător la fiecare grup de 30 de soldați nord-coreeni, pentru o mai bună coordonare a acestora cu trupele ruse pe câmpul de luptă, a anunțat agenția de informații militare a Ucrainei vineri, citând o conversație interceptată între membrii unei brigăzi ruse din regiunea de graniță Kursk, scrie The Kyiv Independent.

Coreea de Nord a trimis aproape 12.000 de soldați în Rusia, inclusiv 500 de ofițeri și trei generali, pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei, susține agenția ucraineană de informații militare (HUR). Primele apariții ale soldaților nord-coreeni la o bază din Rusia ar fi fost înregistrate pe data de 23 octombrie.

Moscova intenționează să trimită primii soldați nord-coreeni într-o zonă de luptă în perioada imediat următoare, mai exact pe 27-28 octombrie, a afirmat anterior în cursul zilei de vineri președintele Volodimir Zelenski.

În conversațiile interceptate, armata rusă se referă la soldații nord-coreeni ca la „Batalionul K”, potrivit HUR.

În afară de translator, trei soldați ruși vor fi desemnați pentru fiecare grup de 30 de luptători nord-coreeni. Cu toate acestea, în armata rusă persistă îndoieli cu privire la posibilitatea de a pune în practică acest lucru.

Coreea de Nord a negat până acum informațiile privind prezența trupelor sale în Rusia, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a oferit un răspuns evaziv. Nici președintele Vladimir Putin nu a negat informația.

O sursă din serviciile de informații militare a declarat pentru The Kyiv Independent, pe 21 octombrie, că autoritățile ruse au reținut 18 soldați nord-coreeni care și-au abandonat pozițiile în regiunea Kursk. De asemenea, au apărut imagini video care ar arăta trupe nord-coreene într-o tabără rusă de antrenament militar. Aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent.

Presa sud-coreeană a relatat pe 22 octombrie că Phenianul a trimis piloți capabili să opereze avioane de război rusești, pentru a lua parte la conflictul din Ucraina.

Agenția sud-coreeană de presă Yonhap a scris, de asemenea, că Seulul ia în considerare trimiterea de personal militar în Ucraina pentru a monitoriza trupele trimise de Phenian.

Casa Albă: SUA, Japonia şi Coreea de Sud, profund îngrijorate de prezența soldaților nord-coreeni în Rusia

Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia şi-au exprimat vineri „îngrijorări profunde” cu privire la prezenţa unor trupe nord-coreene în Rusia, notează AFP.

Acestea „şi-au exprimat îngrijorări profunde cu privire la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia, potenţial pentru utilizarea lor pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby.

Phenianul afirmă că desfăşurarea de trupe în Rusia „ar respecta dreptul internaţional”

Coreea de Nord a afirmat vineri că trimiterea de trupe în Rusia „ar respecta dreptul internaţional” în cazul în care o astfel de acţiune ar avea loc, conform unei declaraţii a Ministerului său de Externe, prima a regimului de la Phenian despre desfăşurarea militară nord-coreeană despre care se presupune că ar fi destinată frontului din Ucraina, scriu agențiile EFE și Agerpres.

„Dacă se întâmplă ceva de genul a ceea ce se vorbeşte în mass-media internaţionale, cred că ar fi o acţiune care respectă normele juridice internaţionale”, a declarat Kim Jong-gyu, viceministrul de Externe responsabil cu Rusia, într-un comunicat distribuit de agenţia de stat KCNA.

„Cred că vor exista cu siguranţă forţe care doresc să o prezintă drept ilegală”, a adăugat Kim ca răspuns la o întrebare adresată de un jurnalist al KCNA despre desfăşurarea unor soldaţi nord-coreeni în Rusia.

„Ministerul nostru de Externe nu participă direct la ceea ce face Ministerul Apărării şi nu simte nevoia să confirme separat”, a spus viceministrul.

Prima declaraţie oficială a regimului nord-coreean privind trimiterea de trupe, în care Phenianul nu confirmă, dar nici nu neagă această acţiune, vine după ce preşedintele rus Vladimir Putin s-a exprimat ambiguu pe această temă, arătând că modul în care Moscova şi Phenianul aplică acordul de asistenţă reciprocă în domeniul apărării „este treaba lor”.

Coreea de Sud şi SUA au spus că aproximativ 3.000 de soldaţi nord-coreeni se află în prezent în baze din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Serviciul naţional de informaţii sud-coreean a estimat săptămâna aceasta că aproximativ 10.000 de militari ar putea fi dislocaţi în Ucraina până în decembrie pentru a sprijini armata rusă în lupte.

Phenianul, care a furnizat încă de anul trecut armatei ruse transporturi importante de armament, şi Moscova au negat afirmaţiile făcute de Kiev şi Seul cu privire la posibilitatea ca astfel de contingente nord-coreene să lupte în Ucraina.

Potrivit experţilor, trimiterea de trupe s-ar face în baza acordului de parteneriat strategic pe care Phenianul şi Moscova l-au semnat în iunie. Acesta prevede acordarea de asistenţă reciprocă în cazul în care una din cele două ţări este atacată, situaţie care s-ar fi creat după incursiunile forţelor ucrainene în regiunile ruseşti Belgorod şi Kursk.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Dezvoltarea propriilor arme nucleare nu este considerată o opţiune viabilă în Ucraina, deşi decizia renunţării la uriaşul său arsenal nuclear, luată sub presiune internaţională în schimbul unor garanţii de securitate vagi reflectate în Memorandumul de la Budapesta, reprezintă un motiv de regret pentru mulţi oficiali, în contextul actualei agresiuni ruse, scrie vineri agenția spaniolă de presă EFE, într-o analiză.

În condiţiile în care partenerii externi ai Ucrainei ezită să o invite să adere la NATO, problema armelor nucleare apare în dezbaterea publică din această ţară, care caută garanţii de securitate fiabile împotriva agresiunii Moscovei, notează Agerpres.

„Am renunţat la armele noastre, dar nu am primit nimic în schimb, doar un război pe scară largă şi multe victime”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestei săptămâni, subliniind totodată importanţa unor perspective clare de aderare la NATO pentru ţara sa.

„Am renunţat la armele noastre nucleare pentru că am crezut că alte puteri nucleare ne vor proteja”, a precizat vineri, pentru EFE, Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), membru al partidului lui Zelenski, „Slujitorul Poporului”.

Obligații vagi, mai degrabă de factură „morală și politică”

În 1994, Marea Britanie, SUA şi Rusia s-au angajat să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, care moştenise după dezintegrarea URSS sute de focoase nucleare strategice şi tactice, precum şi rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane destinate să le lanseze.

Din păcate, textul Memorandumului de la Budapesta a fost formulat în aşa fel încât aceste state nu şi-au asumat obligaţii importante de a proteja Ucraina, admite Merejko, profesor de drept internaţional, iar angajamentul lor avea mai degrabă un caracter „moral şi politic”.

La vremea respectivă, puţini credeau, atât în Ucraina, cât şi în afară, că Rusia ar putea ataca ţara vecină, a spus parlamentarul ucrainean. SUA, în special, au exercitat presiuni asupra Ucrainei, care traversa o criză economică şi socială profundă şi al cărei control operaţional asupra armelor era incert, pentru a preda Moscovei arsenalul său strategic uriaş.

După ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea şi a invadat regiunea estică Donbas (alcătuită din provinciile Donețk și Luhansk) în 2014, Ucraina a încercat de patru ori, fără succes, să iniţieze consultări cu ţările semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, afirmă el.

„Indiferent cum am numi promisiunile lor, «asigurări sau garanţii», Ucraina a renunţat la singura sa garanţie de securitate din cauza insistenţelor şi are dreptul să ceară protecţie serioasă după ce unul dintre semnatarii (Memorandumului) a atacat-o”, a subliniat Merejko.

În pofida şantajului nuclear al Rusiei, Ucraina nu intenţionează să dezvolte arme nucleare, după „cea mai mare contribuţie din istorie la pacea, securitatea şi neproliferarea nucleară internaţională”, potrivit acestuia.

„Ucraina a fost şi rămâne ataşată Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare, la care a aderat în 1994, după ce a renunţat la a treia cea mai puternică capacitate nucleară militară din lume”, a subliniat Ministerul ucrainean de Externe într-o declaraţie recentă.

Scenariul în care Ucraina își dezvoltă propriile arme nucleare pare nefezabil

Industria ucraineană a jucat un rol important în dezvoltarea armelor nucleare sovietice şi deţine încă experienţă relevantă şi unele dintre elementele tehnologice fundamentale, notează EFE, în analiză.

Cu toate acestea, iniţierea unui program de dezvoltare a armelor nucleare ar reprezenta o provocare uriaşă, din cauza constrângerilor organizatorice, financiare şi de timp cu care se confruntă Ucraina aflată în război, ceea ce o face dependentă de sprijinul internaţional, sunt de acord majoritatea analiştilor.

Conform acestora, deşi Ucraina ar putea teoretic să dezvolte arme nucleare, aceasta ar necesita zeci de miliarde de dolari şi o perioadă prelungită de timp şi, prin urmare, ar avea un efect limitat asupra acţiunilor Rusiei în acest moment.

Mai important, un astfel de demers nu ar fi pragmatic din cauza impactului negativ pe care l-ar avea asupra sprijinului aliaţilor care doresc să limiteze proliferarea armelor nucleare, a arătat Merejko.

Pe fondul livrărilor lente şi insuficiente de arme şi al restricţiilor privind utilizarea acestora, lipsa unui sprijin adecvat pentru apărarea Ucrainei împotriva a două puteri nucleare, Rusia şi Coreea de Nord, s-ar putea dovedi fatală pentru regimul de neproliferare nucleară, trag un semnal de alarmă experţi de la Kiev.

„Concluzia la care ajung unele state în acest context este că numai dezvoltându-şi propriile arme nucleare îşi vor putea garanta securitatea”, a spus Oleksandr Merejko.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Malcom Edjouma (28 de ani) a fost criticat de finanțatorul FCSB, Gigi Becali, după înfrângerea cu Glasgow Rangers din Europa League, scor 0-4, însă mijlocașul este dorit de o altă echipă din SuperLiga.

Malcom Edjouma, dorit de Valeriu Iftime la FC Botoșani

Valeriu Iftime, patronul clubului FC Botoșani, spune că și-ar dori ca fotbalistul să revină la echipa sa, pentru care a mai evoluat în perioada februarie 2022 – august 2023.

„Domnul Becali se aprinde mereu atunci când pierde FCSB, când echipa nu e grozavă, dar mai greșește și Neuer, nu doar Edjouma. E o mare greșeală să-ți desființezi jucătorii după un meci. Fotbaliștii se simt rău în astfel de situații, sunt convins de asta.

Dacă există această posibilitate, eu pe Malcom l-aș lua oricând de la Becali, dar sunt convins că îl vor mai multe echipe.

Mă pun la coadă pentru el (n.n. râde). El este un jucător mai lent, dar nici alți fotbaliști de la FCSB n-au avut reacție în această partidă cu Rangers, așa cum este și Ștefănescu.

Îmi place Edjouma, uitați că Denis Haruț a plecat de la FCSB și acum joacă meci de meci la Sepsi”, a spus Valeriu Iftime, citat de ProSport.

În august 2023, FCSB a plătit 330.000 de euro pentru a-l transfera pe Edjouma de la FC Botoșani.

citeste mai mult …

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat, vineri, să se întâlnească la Belgrad cu premierul Serbiei, Milos Vucevic, după ce acesta s-a văzut cu ministrul economiei din Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres. 

Înainte de a lua cina cu președintele Serbiei, Ursula von der Leyen trebuia să aibă o întâlnire cu premierul Aleksandar Vucevic. Evenimentul a fost, însă, anulat în ultimul moment, pentru că şeful Guvernului tocmai discutase cu ministrul rus, Maksim Resetnikov, aflat şi el în vizită la Belgrad.

„Am anulat întâlnirea cu premierul în urma întrevederii acestuia cu ministrul economiei al Federaţiei Ruse”, a spus ambasadorul Uniunii Europene în Serbia, Emanuele Giaufret.

El a adăugat că „există informaţii cu privire la intenţia Serbiei de a-şi consolida relaţiile economice cu Federaţia Rusă. Având în vedere acest lucru, preşedinta Comisiei a considerat că nu există niciun motiv pentru a organiza întâlnirea cu premierul”.

Informațiile despre întâlnirea lui Vucevic şi Resetnikov au fost făcute publice într-un comunicat al Guvernului sârb, care a fost șters ulterior.

Ursula von der Leyen a declarat că vizita ei în Serbia este un semn foarte clar al încrederii sale că viitorul Serbiei se află în Uniunea Europeană, în cadrul căreia ţara îşi va exercita toate drepturile în calitate de membru.

Vicepremierul sârb a spus că ar vrea ca țara lui să intre în BRICS

Vicepremierul Aleksandar Vulin a declarat, joi, la summitul BRICS de la Kazan, că ar vrea ca Serbia să fie primită în organizația internațională.

„Serbia speră că va fi un loc pentru ea în grupul BRICS, deoarece este vorba de o organizaţie care oferă libertate fără a cere schimbări de sistem sau aderarea la sancţiuni”, a spus Aleksandar Vulin. 

El a continuat spunând că „în BRICS ne simţim ca între prieteni. Pentru prima dată avem libertatea de a alege. Asta este foarte important pentru Serbia”.

citeste mai mult …