StiriZiare.ro

Acesta a avut întrevederi, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, cu preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, şi cu reprezentanţii American Jewish Joint Distribution Committee.

Discuţiile s-au concentrat asupra consecinţelor grave în plan umanitar şi de securitate ale atacurilor comise de Hamas în Fâşia Gaza, dar şi asupra unor subiecte de interes pentru comunitatea de români din Israel şi pentru comunitatea evreiască din România, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Premierul Marcel Ciolacu şi-a reafirmat solidaritatea cu poporul israelian şi a condamnat violenţele comise de Hamas, care au consecinţe asupra civililor israelieni şi palestinieni deopotrivă, dar şi asupra unor cetăţeni ai altor ţări.

„Mai ales după atacurile Hamas din luna octombrie, observând cu îngrijorare o creştere a mesajelor antisemite în mediul online şi offline, am menţinut un dialog instituţional constant cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, pentru a asigura protecţia membrilor comunităţii şi a lăcaşurilor de cult”, a declarat şeful Executivului român.

Securitatea oricărui cetăţean reprezintă o prioritate, a spus premierul Marcel Ciolacu, evocând, totodată, susţinerea ţării noastre faţă de eforturile conjugate ale partenerilor internaţionali şi regionali care au reuşit eliberarea mai multor ostatici deţinuţi de Hamas, între care şi persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, potrivit comunicatului citat.

Atât interlocutorii, cât şi prim-ministrul român au subliniat pericolul reprezentat de antisemitism, inclusiv pe fondul conflictului actual din Fâşia Gaza.

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că prevenirea şi combaterea antisemitismului se numără printre priorităţile Guvernului, iar la nivelul Cancelariei Prim-ministrului este în curs de elaborare o nouă strategie naţională pe această temă, pentru perioada 2024 – 2027, în continuarea strategiei implementată în perioada 2021 – 2023.

În cadrul aceloraşi eforturi menite să atragă atenţia asupra consecinţelor grave ale antisemitismului, Guvernul a găzduit, în luna octombrie, evenimentul care a marcat lansarea oficială a predării în liceele din România a unei noi materii de studiu dedicate istoriei Holocaustului. De asemenea, Guvernul susţine proiectul realizării unui Muzeu Naţional al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului din România şi a aprobat recent parametrii tehnico-economici şi viitoarea locaţie a proiectului, se precizează în comunicat. 

În general, în tradiția creștină, păcatul nu este măsurat în funcție de perioada de post în sine, ci în funcție de conștiința și intențiile individului. Cu toate acestea, există câteva principii generale care ar trebui respectate în timpul postului pentru a menține caracterul său spiritual și de auto-reflecție. Acestea includ:

Abținerea de la alimentele interzise: Un păcat ar fi să încălcați regulile de post și să consumați alimente sau băuturi care sunt interzise în această perioadă, cum ar fi carne sau produse lactate.

Lipsa de respect pentru semnificația spirituală a postului: Dacă cineva nu se angajează cu adevărat în perioada de post și nu se concentrează pe rugăciune, reflectare și creștere spirituală, acest lucru poate fi considerat lipsă de respect și neglijență.

Comportament necuviincios sau lipsă de iubire față de ceilalți: Postul nu este doar despre abstinență alimentară, ci și despre dezvoltarea calităților spirituale precum iubirea, mila și compasiunea față de cei din jur.

În cele din urmă, este important să consultați un lider religios sau preot din comunitatea dvs. pentru a înțelege în mod specific cerințele și așteptările referitoare la postul Crăciunului în credința voastră specifică. Ceea ce este considerat un păcat major poate varia în funcție de tradiția religioasă și de interpretările individuale.

Femeile i-au furat 76.000 de euro dintr-o borsetă, un lanț cu medalion, o brățară și un inel din aur. 

După ce bărbatul a mers la poliție, agenții au pornit pe urmele hoațelor. Le-au identificat și le-au percheziționat locuințele. 

Astfel, bărbatul și-a recuperat bunurile, iar femeile au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Cele două sunt acuzate de furt calificat și riscă ani grei de închisoare. 

Potrivit unui comunicat de presă transmis, în noaptea de miercuri spre joi, de Guvern, necesitatea consolidării ordinii internaţionale bazate pe norme, cu Organizaţia Naţiunilor Unite în rol central, consecinţele agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina, securitatea alimentară globală şi conflictul din Fâşia Gaza au fost principalele teme ale întrevederilor între premierul Marcel Ciolacu şi António Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, respectiv Dennis Frances, preşedintele Adunării Generale a acestui for.

”Susţinem leadership-ul şi viziunea dumneavoastră, reflectată în Agenda Noastră Comună (Our Common Agenda), asupra viitorului cooperării globale printr-un multilateralism incluziv şi eficient, care să însemne o solidaritate reînnoită între popoare şi generaţiile viitoare, un nou contract social ancorat în drepturile omului, o mai bună gestionare a bunurilor comune esenţiale şi bunurilor publice globale în beneficiul tuturor, în mod echitabil şi durabil”, a declarat Ciolacu, la întrevederea cu secretarul general al ONU, António Guterres. Premierul a exprimat sprijinul ferm din partea României pentru eforturile de reformare a ONU şi a apreciat că 2024 va fi un an esenţial pentru organizaţia mondială, îndeosebi prin prisma necesităţii de a asigura un rezultat ambiţios al Summit-ului Viitorului, test major, revelator pentru capacitatea statelor membre de a lucra împreună în mod eficient. În problematica Ucrainei, premierul român a arătat că România susţine Formula pentru Pace, un cadru unic care să conducă la o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, şi va continua sprijinul ferm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, a doua cea mai afectată ţară din regiune. ”Ca stat care a trecut prin ambele mari deflagraţii mondiale ale secolului trecut, cu multă suferinţă şi pierderi grele, România iubeşte pacea şi aspiră la soluţionarea tuturor divergenţelor de interese între ţările lumii pe calea dialogului şi negocierii. Diplomaţia e oricând preferabilă armelor. Dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii”, a adăugat şeful Executivului de la Bucureşti. Legat de Fâşia Gaza, premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe António Guterres pentru rolul deosebit de important în facilitarea accesului ajutoarelor umanitare, a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile personalului ONU care, în ciuda riscurilor cu care se confruntă, continuă să acorde asistenţa populaţiei palestiniene şi a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi în rândul acestuia. ”Sprijinim abordarea dumneavoastră în răspunsul la actuala situaţie din Israel şi Fâşia Gaza, bazată în mod esenţial pe apelul la respectarea dreptului internaţional şi a dreptului umanitar internaţional”, a mai transmis premierul, adăugând că principalele obiective aici, în opinia României, ar trebui să fie prevenirea pierderii de vieţi în rândul civililor, ameliorarea situaţiei umanitare din Fâşia Gaza, eliberarea cât mai rapidă şi fără condiţii a ostaticilor, prevenirea unei contagiuni regionale a conflictului şi crearea unui orizont politic care să conducă la implementarea soluţiei celor două state. La rândul său, António Guterres a felicitat România pentru rolul major pe care l-a avut în sprijinirea refugiaţilor ucraineni şi în prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, prin facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina către pieţele globale. De asemenea, a remarcat mobilizarea de ajutoare umanitare româneşti pentru populaţia civilă din Gaza şi a menţionat potenţialul României în normalizarea situaţiei din regiune, prin prisma relaţiilor amicale pe care le are atât cu Israelul, cât şi cu statul palestinian. Potrivit Guvernului, alte subiecte abordate în cadrul întâlnirilor cu cei doi înalţi oficiali ONU, António Guterres şi Dennis Frances, s-au referit la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, gestionarea schimbărilor climatice, combaterea dezinformării, întărirea prezenţei ONU în România, ca răspuns la ofensiva Federaţiei Ruse în Ucraina, şi rolul activ jucat de ţara noastră în acţiunile ONU pentru pace şi securitate, dezvoltare durabilă şi drepturile omului. La finalul întrevederilor de la sediul ONU, premierul Marcel Ciolacu a semnat în Cartea de semnături a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a vizitat Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU, pentru a se întâlni cu reprezentanţii corpului diplomatic care activează în cadrul acesteia. Organizaţia Naţiunilor Unite este cel mai important for internaţional, creat după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu misiunea de a asigura pacea la nivel global, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional. România a devenit membru al ONU la 14 decembrie 1955, în urma deciziei luate de Adunarea Generală a organizaţiei. În perioada septembrie 1967 – septembrie 1968, ţara noastră a fost aleasă preşedinte al Adunării Generale şi a mai deţinut, de-a lungul timpului, funcţii de vicepreşedinte al Adunării Generale, precum şi de preşedinte sau vicepreşedinte în diferite comisii ale Adunării Generale. Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU care şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare programe pentru România sunt Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

OrtodoxeSf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Dezlegare la peşte)

Greco-catoliceSf. aep. Ambrozie al Milanului

Romano-catoliceSs. Ambrozie, ep. înv.; Maria Giusseppa Rosselo, călug.

Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş este pomenită în calendarul creştin ortodox la 7 decembrie.

S-a născut în oraşul Târnovo şi i s-a dat din botez numele Filofteia (iubitoarea de Dumnezeu).

De mică, Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele şi cuvintele Sfintei Scripturi, posturile şi rugăciunea. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia. Era atât de milostivă, încât îşi dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea nevoiaşilor, care se adunau în jurul ei.

Încercarea Sfintei Filofteia în această viaţă a fost cea cu care copiii orfani se întâlnesc de multe ori. Rămasă de mică orfană de mamă, Sfânta Filofteia a avut mamă vitregă. Şi mama vitregă chinuind-o cu diferite munci îi făcea tot felul de necazuri şi de schingiuiri. Nici de la tatăl său Sfânta Filofteia nu primea afecţiune şi grijă, dimpotrivă. „Tatăl ei cel gros la minte, întunecat la judecată şi mai întunecat la cunoştinţă … o muncea cu multe feluri de bătăi şi chinuri” (Vieţile Sfinţilor).

Sfânta Filofteia a plecat la ceruri la vârsta de 12 ani, în urma unei lovituri pe care a primit-o de la tatăl său. Acesta se afla în câmp la arat şi a lovit-o cu o bardă atunci când a văzut-o pe fiica sa cum împărţea săracilor din mâncare pe care trebuia să i-o aducă lui.

Tradiţia consemnează faptul că Sfânta Filofteia nu a putut fi adusă în cetatea Târnovei datorită faptului că trupul său care strălucea cu o mare lumină s-a făcut atât de greu încât nu a putut fi ridicat de pe loc cu nici un chip. Episcopul locului, înţelegând că voia muceniţei era alta decât de a merge în Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăţi, mănăstiri şi biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, trupul ei a putut fi mutat din loc.

În timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească şi aşezate la Curtea de Argeş, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeş (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află şi astăzi. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

 Pentagonul a publicat conținutul detaliat al pachetului de ajutor militar. Acesta include rachete AIM-9M și AIM-7 pentru apărare aeriană, muniție suplimentară pentru sistemele HIMARS, proiectile de artilerie de 155 mm și 105 mm, rachete antiradar de mare viteză HARM, rachete antitanc TOW și sisteme antitanc Javelin și AT-4.

”Dacă Congresul nu acționează pentru a aproba cererea de finanțare suplimentară pentru securitatea națională a președintelui, acesta va fi unul dintre ultimele pachete de asistență pentru securitate pe care le putem oferi Ucrainei”, precizează Pentagonul.

Lista menționează, de asemenea, peste 4 milioane de cartușe pentru arme de calibru mic, vehicule pentru tractarea și transportul echipamentelor, muniții de demolare pentru curățarea obstacolelor, echipamente pentru protejarea infrastructurii naționale critice, precum și piese de schimb, echipamente de întreținere și alte echipamente de sprijin.

Proiectul de lege adoptat miercuri de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, prevede condițiile în care se poate obține etichetarea voluntară DOR.

În primul rând, produsul agroalimentar trebuie să îndeplinească anumite condiții. Dacă este vorba de produse neprelucrate, producția, cultivarea sau reproducerea, inclusiv colectarea laptelui, aceste activități trebuie să aibă loc pe teritoriul României.

Carnea, dar și celelalte produse de origine animală, trebuie și ele să provină de la exemplare născute, crescute și sacrificate pe teritoriul țării.

În cazul produselor prelucrate, fabricarea acestora se va face din produse neprelucrate, în conținutul cărora este permisă utilizarea, în cantitate de până la 25% din greutatea acestora, conform rețetei, a unor ingrediente care nu pot fi înlocuite cu unele similare produse pe teritoriul României.

Ministerul Agriculturii va înființa un registru național, document în format digital cu toți beneficiarii care au obținut certificatul și vor utiliza logo-ul de origine România – DOR.

Din 2024, Ministerul Agriculturii va asigura, din bugetul propriu, resurse financiare pentru promovarea în țară și în străinătate a schemei de certificare voluntară de origine România – DOR, mai prevede proiectul de lege care merge la promulgare, scrie Radio România Actualități.

Serotonina, adesea denumită „hormonul fericirii”, joacă un rol esențial în reglarea stării noastre de spirit. Nivelele adecvate de serotonină sunt legate de un somn mai bun, o memorie îmbunătățită și o reglare emoțională mai eficientă. În contrast, deficiențele pot conduce la depresie, anxietate și alte probleme de sănătate mentală.

Activitățile care pot crește în mod natural producția de serotonină includ exercițiile fizice regulate, expunerea la soare și alimentația echilibrată. Sportul, în particular, nu numai că îmbunătățește sănătatea fizică, ci declanșează o eliberare de endorfine, adesea descrisă ca un „high natural”, care poate spori semnificativ sentimentul de fericire. Asemenea practici pozitive sunt calea prin care ne putem îmbunătăți starea de bine, într-un mod sănătos și durabil.

În contrast, este bine cunoscut că căutarea plăcerii prin mijloace mai puțin sănătoase și potențial dăunătoare poate avea efecte nefaste pe termen lung. De exemplu, unii oameni pot fi tentați să caute strategii despre cum să câștigi la păcănele, însă în realitate, această activitate nu poate asigura câștigul. În plus, poate duce la un ciclu vicios de căutare a plăcerii rapide care, la fel de repede, se evapora, lăsând în urma sa dezamăgire.

Pentru a trăi o viață echilibrată și împlinită, este important să ne axăm pe surse de recompensă și plăcere care sunt benefice pe termen lung. Construirea de relații semnificative, implicarea în comunitate sau dedicarea timpului pentru dezvoltarea personală sunt doar câteva dintre activitățile care pot spori nivelurile de serotonină și pot contribui la un sentiment de fericire și satisfacție autentică.

În timp ce societatea modernă ne oferă nenumărate forme de distracție și escape, este esențial să ne amintim că cele mai sănătoase și durabile forme de fericire provin adesea din surse naturale și implică un angajament față de bunăstarea noastră pe termen lung. În loc să căutăm o formă de gratificare instantanee, este de preferat să ne îndreptăm atenția către activități care ne alimentează trupul și sufletul și care promovează o stare de bine pe o durată mai lungă.