StiriZiare.ro

Trupele ruse îşi continuă înaintarea printre ruinele oraşului Mariinka din regiunea ucraineană Doneţk şi încearcă să închidă cercul în jurul oraşului Avdiivka pentru a-şi extinde teritoriul pe care-l controlează în estul Ucrainei, unde armata ucraineană se pregăteşte pentru o lungă rezistenţă după eşecul contraofensivei sale, în timp ce Kievul nu mai este sigur pe continuarea ajutorului militar şi financiar occidental la nivelul oferit până în prezent de când a început invazia rusă.

Poliţiştii vasluieni au demarat o anchetă în urma unei agresiuni între două clanuri rivale produse în Murgeni, oraş în care au loc frecvent violențe stradale şi care a fost declarat de mai multe ori zonă de siguranţă publică.

Alarma a fost dată când o persoană a sunat marți, 5 decembrie 2023, la numărul de urgenţă 112 pentru a sesiza că, în zona Biserica Mare din Murgeni, are loc un scandal de amploare, în care sunt implicate mai multe persoane.

La faţa locului s-au deplasat mai multe echipaje din cadrul Poliţiei Murgeni, luptători din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Vaslui şi jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vaslui, însă au constatat că cele reclamate nu se confirmă.

Cercetările au pus în evidență producerea unei agresiuni, pe fondul unei stări conflictuale anterioare, o singură persoană fiind vătămată ușor un bărbat de 20 de ani, din Murgeni. Acesta s-a deplasat singur pentru acordarea de îngrijiri medicale la un spital din municipiul Bârlad. În cauză, au fost indicate trei persoane bănuite de comiterea agresiunii, bărbați din orașul Tg. Bujor, județul Galați, respectiv Murgeni, fiind întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe. 

Poliţiştii continuă cercetările în acest caz în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs scandalul, dar și pentru identificarea persoanelor participante şi dispunerea măsurilor legale.

După Bayern Munchen, eliminată în șaisprezecimi, a venit rândul vicecampioanei Borussia Dortmund să fie eliminată din Cupa Germaniei, după ce Stuttgart s-a impus cu scorul de 2-0.

Centrul Infotrafic a transmis joi dimineaţă că se circulă în general pe un carosabil umed, cu precipitaţii sub formă de ploaie, dar sunt semnalate lapoviţă şi ninsoare în zona montană a judeţelor Argeş, Braşov, Buzău, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea, fără intensificări ale vântului.

Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti-Piteşti, A2 Bucureşti – Constanţa, A3 Bucureşti – Ploieşti, DN 1 Ploieşti-Braşov, traficul se desfăşoară pe un carosabil umed, cu precipitaţii sub formă de ploaie, izolat cu lapoviţă şi ninsoare.

„Conducătorii auto sunt sfătuiţi să circule cu viteza adaptată condiţiilor de trafic şi de drum, iar înainte de a pleca în călătorie, să se informeze cu privire la condiţiile meteorologice din zonele în care urmează să meargă şi să-şi echipeze autovehiculele cu anvelopele de iarnă dacă deplasarea va fi efectuată pe sectoare de drum unde este zăpadă sau carosabilul este alunecos de la gheaţă sau polei. Măriţi distanţa de siguranţă între autovehicule şi evitaţi bruscarea comenzilor!”, recomandă reprezentanţii Infotrafic. 

Acesta a avut întrevederi, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, cu preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, şi cu reprezentanţii American Jewish Joint Distribution Committee.

Discuţiile s-au concentrat asupra consecinţelor grave în plan umanitar şi de securitate ale atacurilor comise de Hamas în Fâşia Gaza, dar şi asupra unor subiecte de interes pentru comunitatea de români din Israel şi pentru comunitatea evreiască din România, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Premierul Marcel Ciolacu şi-a reafirmat solidaritatea cu poporul israelian şi a condamnat violenţele comise de Hamas, care au consecinţe asupra civililor israelieni şi palestinieni deopotrivă, dar şi asupra unor cetăţeni ai altor ţări.

„Mai ales după atacurile Hamas din luna octombrie, observând cu îngrijorare o creştere a mesajelor antisemite în mediul online şi offline, am menţinut un dialog instituţional constant cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, pentru a asigura protecţia membrilor comunităţii şi a lăcaşurilor de cult”, a declarat şeful Executivului român.

Securitatea oricărui cetăţean reprezintă o prioritate, a spus premierul Marcel Ciolacu, evocând, totodată, susţinerea ţării noastre faţă de eforturile conjugate ale partenerilor internaţionali şi regionali care au reuşit eliberarea mai multor ostatici deţinuţi de Hamas, între care şi persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, potrivit comunicatului citat.

Atât interlocutorii, cât şi prim-ministrul român au subliniat pericolul reprezentat de antisemitism, inclusiv pe fondul conflictului actual din Fâşia Gaza.

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că prevenirea şi combaterea antisemitismului se numără printre priorităţile Guvernului, iar la nivelul Cancelariei Prim-ministrului este în curs de elaborare o nouă strategie naţională pe această temă, pentru perioada 2024 – 2027, în continuarea strategiei implementată în perioada 2021 – 2023.

În cadrul aceloraşi eforturi menite să atragă atenţia asupra consecinţelor grave ale antisemitismului, Guvernul a găzduit, în luna octombrie, evenimentul care a marcat lansarea oficială a predării în liceele din România a unei noi materii de studiu dedicate istoriei Holocaustului. De asemenea, Guvernul susţine proiectul realizării unui Muzeu Naţional al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului din România şi a aprobat recent parametrii tehnico-economici şi viitoarea locaţie a proiectului, se precizează în comunicat. 

În general, în tradiția creștină, păcatul nu este măsurat în funcție de perioada de post în sine, ci în funcție de conștiința și intențiile individului. Cu toate acestea, există câteva principii generale care ar trebui respectate în timpul postului pentru a menține caracterul său spiritual și de auto-reflecție. Acestea includ:

Abținerea de la alimentele interzise: Un păcat ar fi să încălcați regulile de post și să consumați alimente sau băuturi care sunt interzise în această perioadă, cum ar fi carne sau produse lactate.

Lipsa de respect pentru semnificația spirituală a postului: Dacă cineva nu se angajează cu adevărat în perioada de post și nu se concentrează pe rugăciune, reflectare și creștere spirituală, acest lucru poate fi considerat lipsă de respect și neglijență.

Comportament necuviincios sau lipsă de iubire față de ceilalți: Postul nu este doar despre abstinență alimentară, ci și despre dezvoltarea calităților spirituale precum iubirea, mila și compasiunea față de cei din jur.

În cele din urmă, este important să consultați un lider religios sau preot din comunitatea dvs. pentru a înțelege în mod specific cerințele și așteptările referitoare la postul Crăciunului în credința voastră specifică. Ceea ce este considerat un păcat major poate varia în funcție de tradiția religioasă și de interpretările individuale.

Femeile i-au furat 76.000 de euro dintr-o borsetă, un lanț cu medalion, o brățară și un inel din aur. 

După ce bărbatul a mers la poliție, agenții au pornit pe urmele hoațelor. Le-au identificat și le-au percheziționat locuințele. 

Astfel, bărbatul și-a recuperat bunurile, iar femeile au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Cele două sunt acuzate de furt calificat și riscă ani grei de închisoare. 

Potrivit unui comunicat de presă transmis, în noaptea de miercuri spre joi, de Guvern, necesitatea consolidării ordinii internaţionale bazate pe norme, cu Organizaţia Naţiunilor Unite în rol central, consecinţele agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina, securitatea alimentară globală şi conflictul din Fâşia Gaza au fost principalele teme ale întrevederilor între premierul Marcel Ciolacu şi António Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, respectiv Dennis Frances, preşedintele Adunării Generale a acestui for.

”Susţinem leadership-ul şi viziunea dumneavoastră, reflectată în Agenda Noastră Comună (Our Common Agenda), asupra viitorului cooperării globale printr-un multilateralism incluziv şi eficient, care să însemne o solidaritate reînnoită între popoare şi generaţiile viitoare, un nou contract social ancorat în drepturile omului, o mai bună gestionare a bunurilor comune esenţiale şi bunurilor publice globale în beneficiul tuturor, în mod echitabil şi durabil”, a declarat Ciolacu, la întrevederea cu secretarul general al ONU, António Guterres. Premierul a exprimat sprijinul ferm din partea României pentru eforturile de reformare a ONU şi a apreciat că 2024 va fi un an esenţial pentru organizaţia mondială, îndeosebi prin prisma necesităţii de a asigura un rezultat ambiţios al Summit-ului Viitorului, test major, revelator pentru capacitatea statelor membre de a lucra împreună în mod eficient. În problematica Ucrainei, premierul român a arătat că România susţine Formula pentru Pace, un cadru unic care să conducă la o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, şi va continua sprijinul ferm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, a doua cea mai afectată ţară din regiune. ”Ca stat care a trecut prin ambele mari deflagraţii mondiale ale secolului trecut, cu multă suferinţă şi pierderi grele, România iubeşte pacea şi aspiră la soluţionarea tuturor divergenţelor de interese între ţările lumii pe calea dialogului şi negocierii. Diplomaţia e oricând preferabilă armelor. Dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii”, a adăugat şeful Executivului de la Bucureşti. Legat de Fâşia Gaza, premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe António Guterres pentru rolul deosebit de important în facilitarea accesului ajutoarelor umanitare, a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile personalului ONU care, în ciuda riscurilor cu care se confruntă, continuă să acorde asistenţa populaţiei palestiniene şi a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi în rândul acestuia. ”Sprijinim abordarea dumneavoastră în răspunsul la actuala situaţie din Israel şi Fâşia Gaza, bazată în mod esenţial pe apelul la respectarea dreptului internaţional şi a dreptului umanitar internaţional”, a mai transmis premierul, adăugând că principalele obiective aici, în opinia României, ar trebui să fie prevenirea pierderii de vieţi în rândul civililor, ameliorarea situaţiei umanitare din Fâşia Gaza, eliberarea cât mai rapidă şi fără condiţii a ostaticilor, prevenirea unei contagiuni regionale a conflictului şi crearea unui orizont politic care să conducă la implementarea soluţiei celor două state. La rândul său, António Guterres a felicitat România pentru rolul major pe care l-a avut în sprijinirea refugiaţilor ucraineni şi în prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, prin facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina către pieţele globale. De asemenea, a remarcat mobilizarea de ajutoare umanitare româneşti pentru populaţia civilă din Gaza şi a menţionat potenţialul României în normalizarea situaţiei din regiune, prin prisma relaţiilor amicale pe care le are atât cu Israelul, cât şi cu statul palestinian. Potrivit Guvernului, alte subiecte abordate în cadrul întâlnirilor cu cei doi înalţi oficiali ONU, António Guterres şi Dennis Frances, s-au referit la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, gestionarea schimbărilor climatice, combaterea dezinformării, întărirea prezenţei ONU în România, ca răspuns la ofensiva Federaţiei Ruse în Ucraina, şi rolul activ jucat de ţara noastră în acţiunile ONU pentru pace şi securitate, dezvoltare durabilă şi drepturile omului. La finalul întrevederilor de la sediul ONU, premierul Marcel Ciolacu a semnat în Cartea de semnături a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a vizitat Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU, pentru a se întâlni cu reprezentanţii corpului diplomatic care activează în cadrul acesteia. Organizaţia Naţiunilor Unite este cel mai important for internaţional, creat după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu misiunea de a asigura pacea la nivel global, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional. România a devenit membru al ONU la 14 decembrie 1955, în urma deciziei luate de Adunarea Generală a organizaţiei. În perioada septembrie 1967 – septembrie 1968, ţara noastră a fost aleasă preşedinte al Adunării Generale şi a mai deţinut, de-a lungul timpului, funcţii de vicepreşedinte al Adunării Generale, precum şi de preşedinte sau vicepreşedinte în diferite comisii ale Adunării Generale. Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU care şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare programe pentru România sunt Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

OrtodoxeSf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Dezlegare la peşte)

Greco-catoliceSf. aep. Ambrozie al Milanului

Romano-catoliceSs. Ambrozie, ep. înv.; Maria Giusseppa Rosselo, călug.

Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş este pomenită în calendarul creştin ortodox la 7 decembrie.

S-a născut în oraşul Târnovo şi i s-a dat din botez numele Filofteia (iubitoarea de Dumnezeu).

De mică, Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele şi cuvintele Sfintei Scripturi, posturile şi rugăciunea. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia. Era atât de milostivă, încât îşi dăruia hainele săracilor, iar din hrana pe care o ducea tatălui său la câmp, o bună parte o dădea nevoiaşilor, care se adunau în jurul ei.

Încercarea Sfintei Filofteia în această viaţă a fost cea cu care copiii orfani se întâlnesc de multe ori. Rămasă de mică orfană de mamă, Sfânta Filofteia a avut mamă vitregă. Şi mama vitregă chinuind-o cu diferite munci îi făcea tot felul de necazuri şi de schingiuiri. Nici de la tatăl său Sfânta Filofteia nu primea afecţiune şi grijă, dimpotrivă. „Tatăl ei cel gros la minte, întunecat la judecată şi mai întunecat la cunoştinţă … o muncea cu multe feluri de bătăi şi chinuri” (Vieţile Sfinţilor).

Sfânta Filofteia a plecat la ceruri la vârsta de 12 ani, în urma unei lovituri pe care a primit-o de la tatăl său. Acesta se afla în câmp la arat şi a lovit-o cu o bardă atunci când a văzut-o pe fiica sa cum împărţea săracilor din mâncare pe care trebuia să i-o aducă lui.

Tradiţia consemnează faptul că Sfânta Filofteia nu a putut fi adusă în cetatea Târnovei datorită faptului că trupul său care strălucea cu o mare lumină s-a făcut atât de greu încât nu a putut fi ridicat de pe loc cu nici un chip. Episcopul locului, înţelegând că voia muceniţei era alta decât de a merge în Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăţi, mănăstiri şi biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, trupul ei a putut fi mutat din loc.

În timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească şi aşezate la Curtea de Argeş, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeş (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află şi astăzi. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)