StiriZiare.ro

Invazia rusă din Ucraina este o încălcare a dreptului internațional, a insistat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în timpul întâlnirii avute joi cu președintele Vladimir Putin, potrivit unui comunicat difuzat de biroul de presă al șefului ONU, citează AFP.

Antonio Guterres, care s-a întâlnit cu președintele rus în marja summitului BRICS de la Kazan, în Rusia, „și-a reiterat poziția conform căreia invazia rusă din Ucraina a fost o încălcare a Cartei Națiunilor Unite și a dreptului internațional”, se arată în comunicatul citat.

Cei doi lideri au avut și o întrevedere tete-a-tete în cursul serii de joi. Putin s-a întâlnit ultima dată cu Guterres în 2022, în primele săptămâni ale războiului, când șeful ONU a vizitat Moscova în timpul asediului Rusiei asupra orașului Mariupol din sudul Ucrainei.

Ce a transmis șeful ONU în Rusia. Ce i-a răspuns Putin

Sub privirea lui Vladimir Putin şi înainte de întrevederea lor propriu-zisă, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a reiterat apelul la o „pace justă” în Ucraina, „în conformitate cu Carta ONU, cu dreptul internaţional şi cu rezoluţiile Adunării Generale”.

„Secretarul general a spus că ar trebui să trăim cu toţii ca o mare familie”, dar „din păcate, în familii există adeseori dispute, scandaluri, litigii legate de proprietate şi, uneori, chiar încăierări”, i-a răspuns preşedintele rus.

Moscova şi Kievul au încetat orice negocieri oficiale, iar poziţiile lor par în prezent ireconciliabile. Perspectiva unor negocieri rămâne ipotetică, în condiţiile în care Kremlinul salută o „dinamică pozitivă” pe front pentru trupele sale.

Potrivit Kremlinului, ofertele de mediere din partea ţărilor partenere au fost primite „favorabil de către preşedintele rus” la summitul BRICS de la Kazan, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

La sosirea sa marţi în Rusia, prim-ministrul indian Narendra Modi – asigurând că este în contact cu ambele tabere – şi-a exprimat sprijinul pentru toate „eforturile pentru restabilirea rapidă a păcii şi stabilităţii”.

Nici China, nici India nu au condamnat vreodată – dar nici au recunoscut – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia.

Luiz Inácio Lula da Silva, preşedintele Braziliei, un alt pilon al BRICS, şi-a atras critici virulente din partea Ucrainei şi a Occidentului pentru că a afirmat că responsabilitatea pentru conflict este împărţită, chiar dacă a condamnat invazia Rusiei din februarie 2022.

Apelurile la pace şi la deschiderea negocierilor legate de Ucraina lansate la Kazan nu sunt de natură să răspundă aşteptărilor Uniunii Europene, care le-a cerut şefilor de stat şi de guvern din BRICS să-l îndemne pe Vladimir Putin „să pună capăt imediat războiului pe care îl duce împotriva poporului ucrainean”.

„Alegere proastă”

Prin deplasarea sa la Kazan, Antonio Guterres a făcut o „alegere proastă” care „nu face decât să afecteze reputaţia ONU”, a apreciat Kievul.

Today marks the UN’s birthday – on October 24, 1945, the United Nations was established.

And it is on this day that UN Secretary-General Antonio Guterres bows and kindly shakes hands with the world’s No. 1 criminal, Vladimir Putin. pic.twitter.com/lMI9dylDAl

— WarTranslated (Dmitri) (@wartranslated) October 24, 2024

Cu această reuniune a BRICS, Putin a încercat să demonstreze eşecul politicii occidentale de sancţiuni şi de izolare a ţării sale, în special din parte statelor aparţinând spaţiului denumit adeseori drept „Sudul global”, afişându-şi totodată dorinţa de a pune capăt presupusei „hegemonii” a Occidentului în relaţiile diplomatice internaţionale pentru a favoriza instaurarea unei „lumi multipolare”.

Cu patru membri (Brazilia, Rusia, India şi China) la crearea sa în 2009 şi după ce a integrat Africa de Sud în 2010, blocului cunoscut acum sub numele de BRICS (iniţialele acestor state în limba engleză) i s-au alăturat în acest an Etiopia, Iranul, Egiptul şi Emiratele Arabe Unite.

citeste mai mult …

Biroul Electoral Central (BEC) a respins, joi, contestațiile partidului AUR, făcute împotriva deciziei Biroului Electoral nr. 48, care stabilește componența birourilor electorale în secțiile din străinătate. În urma tragerii la sorți, AUR nu va avea reprezentanți în secții la prezidențiale, conform Agerpres.

AUR a susținut că decizia privind tragerea la sorți a acestor reprezentanți este una „nelegală și netemeinică”. Partidul acuză că nu este respectată Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui, care reglementează procedura de constituire a birourilor electorale din secțiile de vot. 

Alianța pentru Unirea Românilor a explicat că „prin aplicarea generală a metodei tragerii la sorţi pentru toate formaţiunile politice, indiferent de statutul lor parlamentar sau neparlamentar, BESV nr. 48 a creat o inechitate între modul de constituire/completare a birourilor secţiilor de votare din ţară şi a celor din străinătate”. 

AUR a contestat şi procedura de tragere la sorţi, menţionând că aceasta nu s-a realizat în prezenţa tuturor membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

Contestațiile AUR, „neîntemeiate”

BEC a respins ca „neîntemeiate” contestaţiile AUR, menţionând că, există reguli speciale de constituire şi completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate. Completarea se face într-o singură etapă din rândul reprezentanţilor propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri, spre deosebire de celelalte birouri electorale, unde completarea se face în două etape.

AUR, alături de George Simion, a protestat, joi, la BEC, împotriva excluderii membrilor AUR din secțiile de vot din diaspora. 

„Abuzurile sistemului continuă: AUR nu va avea oameni în secțiile de vot din diaspora! Biroul Electoral Central a respins contestația AUR privind excluderea reprezentanților partidului din secțiile de vot din diaspora la alegerile prezidențiale. Astfel, sistemul condus de PSD dă liber la fraudarea voturilor, fără ca AUR să poată veghea la corectitudinea procesului electoral pentru alegerea președintelui României”, a declarat președintele AUR, George Simion, pe Facebook.

Simion a spus că este „văduvit de reprezentanți în acele secții de vot”.

Ordinea de completare a birourilor electorale din diaspora

Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt alcătuite din 9 membri, din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri, conform BEC.

Pe 21 octombrie, s-a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de completare a birourilor electorale din secțiile din diaspora. AUR se află pe poziția 9, în timp ce birourile trebuie completate cu 7 membri. 

• Poziţia 1 – Partidul Social Democrat;
• Poziţia 2 – Uniunea Democrată Maghiară din România;
• Poziţia 3 – Uniunea Salvaţi România;
• Poziţia 4 – Partidul Liga Acţiunii Naţionale;
• Poziţia 5 – Alternativa pentru Demnitate Naţional;
• Poziţia 6 – Forţa Dreptei;
• Poziţia 7 – Partidul Naţional Conservator Român;
• Poziţia 8 – Partidul Naţional Liberal;
• Poziţia 9 – Alianţa pentru Unirea Românilor;
• Poziţia 10 – Partidul Noua Românie.

citeste mai mult …

Serviciul militar de informaţii al Ucrainei (GUR) a anunţat joi că primele trupe din unităţi ale armatei nord-coreene trimise în Rusia sunt deja desfăşurate în provincia rusă Kursk, unde armata ucraineană a ocupat un teritoriu în urma unei ofensive surpriză lansate în august, transmit agenţiile Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„Primele unităţi ale armatei Coreei de Nord, care au fost instruite în taberele de antrenament din estul Rusiei, au sosit deja în zona de luptă”, a indicat GUR într-un comunicat. „Pe 23 octombrie 2024, apariţia lor a fost întregistrată în regiunea Kursk”, precizează serviciul ucrainean.

O sursă militară ucraineană declarase mai devreme în aceeaşi zi că aproximativ 2.000 de soldaţi nord-coreeni se deplasau pe teritoriul rus în direcţia graniţei cu Ucraina.

Potrivit ultimei declaraţii a serviciului militar de informaţii al Ucrainei, în Rusia au fost desfăşuraţi circa 12.000 de militari nord-coreeni, dintre care aproximativ 500 sunt ofiţeri şi trei generali, iar instrucţia acestor trupe este condusă în cinci baze militare. Vice-ministrul rus al apărării Iunus-Bek Ievkurov este responsabil cu procesul de instrucţie şi de adaptare a trupelor nord-coreene, mai precizează acelaşi serviciu ucrainean.

La o conferinţă de presă desfăşurat la finalul summitului BRICS găzduit de oraşul rus Kazan, preşedintele rus Vladimir Putin nu a negat prezenţa trupelor nord-coreene în Rusia.

Putin: „Dacă există imagini, atunci ele reflectă ceva”

Întrebat de un jurnalist despre imagini din satelit ce par să arate deplasarea unor unităţi nord-coreene pe teritoriul rus, Putin a replicat: „Imaginile sunt un lucru serios. Dacă există imagini, atunci ele reflectă ceva”.

Evitând un răspuns direct, el a susţinut că statele occidentale sunt cele care escaladează conflictul şi a indicat spre ajutorul militar oferit Ucrainei de Occident. Putin s-a referit de asemenea la ofiţerii şi instructorii occidentali care asistă trupele ucrainene. „Ştim cine este prezent acolo, din ce ţări europene membre ale NATO şi cum lucrează”, a completat preşedintele rus.

După ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi autorităţile sud-coreene au dat declaraţii repetate despre desfăşurarea unor soldaţi nord-coreeni în Rusia, SUA şi NATO au confirmat miercuri informaţia.

Washingtonul a subliniat însă că deocamdată nu este clară misiunea acestor trupe, dacă vor fi implicate de partea armatei ruse în războiul cu Ucraina şi dacă o asemenea angajare în luptă va fi pe frontul din interiorul Ucrainei sau numai pe cel din provincia rusă Kursk.

Serviciul Naţional de Informaţii (NIS) sud-coreean a estimat anterior la circa 3.000 numărul soldaţilor nord-coreeni trimişi în Rusia, adăugând că aceştia urmează activităţi de instrucţie pentru a fi introduşi în luptă şi au primit armament, uniforme şi acte de identitate ruseşti.

Coreea de Sud, un aliat apropiat al Washingtonului – acesta din urmă fiind principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia -, a anunţat joi că va analiza „cu mai multă flexibilitate” ca înainte posibilitatea de a furniza la rândul ei arme Ucrainei în urma informaţiilor privind desfăşurarea de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei.

citeste mai mult …

Preşedintele rus Vladimir Putin a salutat joi afirmaţiile „sincere” ale lui Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale din SUA, privind dorinţa acestuia de a pune capăt conflictului în Ucraina, afirmând în acelaşi timp că viitorul relaţiilor ruso-americane va depinde de Washington.

Trump „a vorbit despre dorinţa de a face totul pentru a pune capăt conflictului în Ucraina. Mi se pare că o spune cu sinceritate”, a afirmat Putin într-o conferinţă de presă în cadrul summitului BRICS de la Kazan, în Rusia, relatează France Presse și Agerpres.

„Şi declaraţii de acest gen, indiferent de cine se află la originea lor, le primim favorabil, desigur”, a adăugat el.

Donald Trump, care a exercitat un mandat de preşedinte american între 2017 şi 2021, a afirmat în repetate rânduri că va rezolva conflictul dintre Rusia şi Ucraina „în 24 de ore” dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, fără să explice vreodată în ce fel.

El critică ajutorul militar şi financiar substanţial acordat Kievului de către Statele Unite, iar Ucraina se teme că revenirea sa la Casa Albă ar putea pune în pericol acest sprijin vital.

Cu toate acestea, Vladimir Putin a declarat recent, nu fără sarcasm, că o susţine pe candidata democrată Kamala Harris la alegerile din 5 noiembrie.

De asemenea joi, preşedintele rus a trimis mingea în terenul Washingtonului cu privire la evoluţia legăturilor bilaterale între cele două ţări după acest scrutin.

„Evoluţia relaţiilor ruso-americane după alegeri va depinde de Statele Unite. Dacă ei sunt deschişi, vom fi şi noi. Şi dacă ei nu vor, nici noi nu trebuie să o facem”, a spus el.

Patru morţi în urma atacurilor rușilor în estul Ucrainei / Lupte intense în sectorul Pokrovsk

Cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa joi, iar alte zece au fost rănite, în urma atacurilor ruseşti în estul Ucrainei, au anunţat autorităţile regionale ucrainene, citate de Reuters și Agerpres.

Un atac cu muniţie termobarică asupra oraşului Kupiansk din regiunea Harkov (nord-est) a rănit 10 persoane, a declarat guvernatorul regional Oleh Siniehubov pe aplicaţia de mesagerie Telegram. O femeie care a fost internată în spital în stare gravă după atac a murit ulterior, a adăugat el.

„Inamicul a lovit în apropierea unui magazin şi a pieţei din oraş”, a precizat Siniehubov în prima sa declaraţie. Ulterior, oficialul ucrainean a indicat că a fost avariată o clădire comercială cu două etaje, alături de circa 12 chioşcuri, iar geamurile caselor din apropiere s-au spart.

Rusia a ocupat Kupiansk în primele zile ale invaziei sale în februarie 2022, dar a fost respinsă de o contraofensivă ucraineană fulgerătoare în septembrie acelaşi an.

În ultimele luni, forţele Moscovei au avansat încet spre oraş şi se află acum la aproximativ 4 km de periferia sa nordică, conform hărţilor din surse deschise.

Bombardamentele ruseşti au ucis în cursul zilei de joi trei persoane în zona oraşului strategic Pokrovsk din Doneţk (est), a declarat guvernatorul Vadim Filaşkin pe Telegram.

Trupele ruse şi-au intensificat avansul către Pokrovsk în ultimele luni, ajungând în prezent la 8 km de periferia acestuia.

Presa rusă şi bloggerii militari ruşi au raportat joi că forţele Moscovei au înaintat în localitatea minieră Selidovo, la aproximativ 20 km sud-est de Pokrovsk.

Statul Major General al armatei ucrainene a declarat că cele mai intense atacuri ruseşti de-a lungul întregii linii a frontului au loc în prezent pe frontul din Pokrovsk, inclusiv lângă Selidovo, dar nu a indicat dacă trupele ruse au intrat sau nu în Selidovo.

• Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Cancelarul german, Olaf Scholz, a refuzat joi cererea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care reclamă, în cadrul „planului său de victorie” împotriva Rusiei, o invitaţie de acum pentru ţara sa de a adera la NATO, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Este important să ne dăm seama că o ţară aflată în război nu poate absolut deloc să devină membră a NATO. Toată lumea ştie asta, nu există niciun dezacord pe acest subiect. Iar invitaţia este în mod normal legată destul de repede de aderarea la NATO”, a spus cancelarul într-un interviu acordat televiziunii publice ZDF.

„Am descris o perspectivă” de aderare a Ucrainei la termen, în cursul summiturilor Alianţei Nord-Atlantice la Vilnius anul trecut, apoi la Washington în această vară, a reamintit cancelarul, referindu-se la angajamentul de a invita Kievul atunci când aliaţii vor decide şi când condiţiile vor fi îndeplinite. „Dar cred că dincolo de asta, momentan nu este nevoie de o nouă decizie”, a estimat el.

Săptămâna trecută, şeful statului ucrainean a prezentat în faţa UE şi NATO „planul său de victorie” destinat să pună ţara sa într-o poziţie de forţă în faţa Rusiei înaintea oricăror negocieri diplomatice.

Acesta preconizează să i se adreseze de acum invitaţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, singura sa garanţie reală de securitate, potrivit preşedintelui ucrainean. El solicită, de asemenea, ridicarea restricţiilor în utilizarea armelor pe care Occidentul le furnizează Ucrainei sau desfăşurarea pe teritoriul ucrainean a unor arme de descurajare nenucleare. Niciuna dintre cereri nu a primit încă sprijinul unanim din partea aliaţilor.

În cursul interviului, cancelarul Scholz a reafirmat linia sa de acţiune constând în a evita ca NATO să devină beligerant în războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022.

El şi-a reiterat, de asemenea, opoziţia faţă de livrarea de rachete germane Taurus cu rază lungă de acţiune, care ar putea atinge ţinte situate în adâncimea teritoriului Rusiei, pe care Ucraina le-a cerut de mult timp.

citeste mai mult …