Ucraina va organiza alegeri prezidențiale „imediat” după încheierea războiului, pentru a permite tuturor soldaților și cetățenilor ucraineni refugiați în alte țări să voteze, a afirmat șeful Biroului prezidențial, Andrii Yermak, într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera și publicat duminică. Președintele „(Volodimir) Zelenski este […]
Oțelul Galați a fost învinsă de Unirea Slobozia, scor 0-2, într-un meci disputat duminică, pe teren propriu, în etapa a 14-a din SuperLiga. Aflată pe ultima poziție înaintea acestei etape, formația ialomițeană a reușit la Galați cel mai bun meci din acest sezon. Oțelul Galați […]
Președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a făcut apel duminică la populație să iasă în stradă pentru a protesta față de rezultatele alegerilor parlamentare de sâmbătă, pe care comisia electorală le-a declarat câștigate de partidul de guvernământ. mai mult …
Institutul Marius Nasta este pe cale să fie închis, după ce Direcția de Sănătate Publică întârzie să ofere autorizația sanitară de funcționare. Cel mai mare spital de boli pneumologice din România, Institutul Marius Nasta din Capitală, poate fi închis oricând. Direcția de Sănătate Publică București […]
Institutul Marius Nasta este pe cale să fie închis, după ce Direcția de Sănătate Publică întârzie să ofere autorizația sanitară de funcționare.
Cel mai mare spital de boli pneumologice din România, Institutul Marius Nasta din Capitală, poate fi închis oricând. Direcția de Sănătate Publică București nu oferă autorizația sanitară de funcționare de aproape trei luni, timp în care pacienți bolnavi așteaptă să se trateze. Citește mai mult pe fanatik.ro
Legenda rock Bruce Springsteen va concerta în Atlanta și Philadelphia zilele următoare pentru a-și exprima susținerea față de candidata democrată la Casa Albă, Kamala Harris. Anterior, el a susținut și campania lui Hillary Clinton în 2016, relatează Reuters. Cântărețul va susține un concert și un […]
Legenda rock Bruce Springsteen va concerta în Atlanta și Philadelphia zilele următoare pentru a-și exprima susținerea față de candidata democrată la Casa Albă, Kamala Harris. Anterior, el a susținut și campania lui Hillary Clinton în 2016, relatează Reuters.
Cântărețul va susține un concert și un miting cu fostul președinte Barack Obama la Atlanta și Philadelphia în zilele următoare, ca parte a unei serii de evenimente de chemare a cetățenilor la vot în campania vicepreședintei Kamala Harris.
În timp ce votul anticipat este în plină desfășurare, campania Harris speră că acest tip de mitinguri vor contribui la stimularea entuziasmului și va ajuta alegătorii să se prezinte la vot în statele care vor decide într-un scrutin extrem de strâns din noiembrie.
Starul rock în vârstă de 75 de ani este așteptat să cânte unele dintre cele mai populare melodii ale sale, precum „Born to Run”, joi, la Atlanta, într-un eveniment de campanie cu Harris și Obama. Evenimentul va marca prima dată când Harris și Obama apar împreună în această campanie.
Luni, Springsteen va apărea la Philadelphia cu Obama, a declarat oficialul de campanie.
În 2016, Springsteen a cântat trei cântece la un miting în fața a 20.000 de oameni în Philadelphia pentru campania prezidențială a democratei Hillary Clinton în ajunul alegerilor.
În 2008, Springsteen a cântat șapte melodii în fața a zeci de mii de oameni pe Benjamin Franklin Parkway din oraș pentru a încuraja înregistrarea alegătorilor și pentru a se alătura campaniei lui Obama.
În octombrie, Springsteen și-a anunțat sprijinul pentru Harris, spunând că ea și colegul ei Tim Walz au „o viziune asupra acestei țări care îi respectă și îi include pe toată lumea, indiferent de clasă, religie, rasă, punctul tău de vedere politic sau identitate sexuală și vor să ne dezvoltăm economia într-un mod care să beneficieze tuturor”.
Taylor Swift, Pink, Oprah Winfrey, George Clooney și multe alte celebrități și-au anunțat susținerea pentru Harris și Walz. Printre celebritățile care îl susțin pe Trump sunt Hulk Hogan, Kid Rock, Jason Aldean, Russell Brand și Amber Rose.
Forțele ruse au avansat, pe o cale navigabilă-cheie, în bastionul Ceasov Iar (Chasiv Yar) din estul Ucrainei, a anunțat marți un oficial militar ucrainean, ceea ce reprezintă un nou eșec pentru trupele Kievului deja aflate în dificultate pe front, scrie AFP. Orașul Chasiv Yar, care […]
Forțele ruse au avansat, pe o cale navigabilă-cheie, în bastionul Ceasov Iar (Chasiv Yar) din estul Ucrainei, a anunțat marți un oficial militar ucrainean, ceea ce reprezintă un nou eșec pentru trupele Kievului deja aflate în dificultate pe front, scrie AFP.
Orașul Chasiv Yar, care înainte de război avea o populație estimată de aproximativ 12.000 de persoane, se află pe un vârf strategic de deal, iar cucerirea lui ar accelera probabil înaintarea în adâncime a trupelor ruse, în regiunea Donețk, aflată în centrul efortutului de război al Moscovei.
„Inamicul a reușit să pătrundă în linia noastră de apărare, dar nu există niciun eșec critic și nu suntem pe cale să pierdem Chasiv Yar. Luptele aprige continuă acum”, a declarat un purtător de cuvânt al brigăzii 24 din Ucraina, pentru presa de stat.
Acest purtător de cuvânt, Ivan Petrychak, a precizat că, deși trupele ruse au traversat canalul de la marginea estică a orașului, forțele ucrainene le-au oprit înaintarea.
Forțele ruse au efctuat în ultima perioadă asalturi concertate asupra trupelor ucrainene, depășite numeric, în regiunea Donețk, despre care Kremlinul susține că face parte din Rusia, după ce a fost anexată în 2022.
Dacă Moscova ar reuși să cucerească orașul, vitoria rușilor ar amenința unele dintre cele mai mari centre de populație din această regiune industrială, precum Kramatorsk și Sloviansk, notează AFP.
Au existat informații sporadice conform cărora forțele ruse au traversat anterior canalul, care servește drept linie de front de facto, în Chasiv Yar, dar armata ucraineană a susținut că le-a respins.
Atacurile rușilor continuă și în regiunea Sumî
Între timp, atacurile dronelor și artileriei rusești au ucis cinci persoane, inclusiv un copil, în regiunile Sumî și Donețk din nord-estul Ucrainei, au anunțat marți oficialii ucraineni.
Sumî se află la granița cu regiunea Kursk din Rusia, unde trupele ucrainene au lansat o ofensivă majoră în august și au reușit să controleze importante porțiuni de teritoriu.
„Trei persoane, inclusiv un copil, au murit în urma unui atac nocturn al dronelor inamice asupra clădirilor rezidențiale”, au declarat autoritățile regionale, referindu-se la orașul Sumî.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un nou sprijin din partea partenerilor occidentali ai Kievului pentru a ajuta forțele ucrainene să protejeze orașele.
„Această teroare rusă poate fi învinsă doar prin unitatea cu întreaga lume”, a declarat el, îndemnând aliații să furnizeze mai multe arme, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană.
De asemenea, Zelenski a făcut apel la „investiții în producția de arme în Ucraina” și la permiterea „loviturilor cu rază lungă de acțiune asupra logisticii militare ruse, asupra aerodromurilor militare și asupra bazelor trupelor ruse”.
Separat, serviciile de urgență din regiunea estică Donețk, unde forțele ruse avansează constant, au anunțat că două persoane au fost ucise și o alta a fost rănită în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Mîrnohrad.
Forțele aeriene ucrainene au transmis că, în total, 60 de drone rusești au fost detectate în spațiul aerian ucrainean, în timpul nopții, până marți dimineață, și că 42 au fost distruse.
Regiunea Sumî a fost supusă unor bombardamente persistente după începutul războiului, în 2022, când forțele ruse au cucerit, pentru scurt timp, sectoare ale acestei provincii industriale înainte de a fi respinse.
Autoritățile regionale au declarat că cel puțin 24 de drone rusești au fost doborâte acolo în cursul nopții.
În sudul Ucrainei ocupate, oficialii instalați de Rusia au anunțat că un atac ucrainean cu drone asupra orașului Enerhodar, unde se află centrala nucleară de la Zaporojie, a ucis o persoană.
Ziarista Oxana Bodnar, corespondenta HotNews în Republica Moldova, a discutat cu mulți votanți și încearcă să răspundă la o întrebare pe care foarte mulți oameni din România o au după referendumul de duminică: de ce aproape jumătate dintre moldoveni au votat împotriva integrării în UE? Inclusiv […]
Ziarista Oxana Bodnar, corespondenta HotNews în Republica Moldova, a discutat cu mulți votanți și încearcă să răspundă la o întrebare pe care foarte mulți oameni din România o au după referendumul de duminică: de ce aproape jumătate dintre moldoveni au votat împotriva integrării în UE? Inclusiv cei din raionul Ungheni, care bat deseori drumul până la Iași, au spus NU.
Zecile de oameni cu care am vorbit în ultimele zile, din localitățile și satele din Republica Moldova, mi-au spus despre problemele lor cu banii. Votul acestor oameni a fost împotriva guvernării, nu a Uniunii Europene.
A fost și votul de protest al fermierilor, sărăciți.
A fost o victorie la limită, dar, totuși, putem afirma clar că „Moldova a spus DA integrării europene”, ne anunță acum reprezentanții actualei guvernări de la Chișinău, prin postări pe Facebook, după ce o noapte întreagă am tremurat cu toții că referendumul ar putea să pice.
Dincolo de acest succes la limită, sunt totuși câteva lucruri care trebuie clarificate.
Un referendum controversat
Subiectul referendumului privind modificarea Constituției, astfel încât integrarea europeană să devină obiectiv național, a fost încă de la momentul anunțării de către Maia Sandu un subiect de scandal politic. Președinta țării a fost acuzată că organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale este doar „o combinație electorală” pentru a atrage cât mai multe voturi.
Chiar și proeuropenii spuneau că susțin, firesc, ideea integrării în UE, însă nu și organizarea referendumului, pentru că momentul nu este unul potrivit. Rusia ar putea profita, acum mai mult ca niciodată, și să decidă în locul cetățenilor Republicii Moldova unde și cum vor să trăiască.
Și, în pofida eforturilor instituțiilor judiciare de la Chișinău, se pare că Rusia „a reușit” să facă destul de multe.
Cine sunt totuși oamenii care au spus „NU” integrării europene a Republicii Moldova?
Potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, 738.799 de persoane, adică 49.62%, au votat „NU”, la întrebarea dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Opțiunea „DA” a fost susținută de un număr de persoane cu 11.276 mai mare, adică 50,38% din votanți.
Pe cei care au spus NU la referendum i-aș împărți în trei categorii:
Oamenii care au votat NU împotriva actualei guvernări, nu neapărat împotriva UE
Aceastăă categorie este reoprezentată de moldovenii dezamăgiți.
Dezamăgiți de actuala guvernare de la Chișinău, de Maia Sandu, de PAS. Din nou, nu pot face o estimare numerică, dar în Republica Moldova sunt mulți astfel de oameni. Iar guvernarea trebuie să recunoască acest lucru.
Așa cum s-a dovedit și în alte părți ale Europei, cea mai bună promovare a integrării europene nu o reprezintă pliantele și campaniile electorale făcute prin țară în veste albastre, ci felul cum guvernează miniștrii, funcționarii, primarii și, până la urmă, președinta țării.
Oamenii „simt” integrarea europeană în propriile buzunare, atunci când primesc salarii și pensii, când merg pe drumuri recent reparate și luminate, când în weekend-uri pot să-și permită să se odihnească așa cum vor, să achite studiile copiilor, iar când se îmbolnăvesc să aibă cu ce plăti medicamentele.
Aceasta nu este neapărat o opinie personală. Zecile de oameni cu care am vorbit în ultimele zile, din localitățile și satele din Republica Moldova unde am fost să documentez articole mi-au spus despre problemele lor cu banii. Indiferent că am discutat în limba rusă sau în română.
Votul acestor oameni a fost împotriva guvernării, nu a Uniunii Europene. Sigur că s-au reparat drumuri în acești patru ani, s-au renovat centre medicale, iar tinerele mame au primit indemnizații unice la naștere de 20.000 lei moldovenești (1030 euro).
S-a mai făcut „câte ceva”, mi-au spus mulți cu care am vorbit.
Sunt vizibili și banii europeni care ajung în Republica Moldova, altfel nu ne-am fi descurcat în criza energetică din 2022, de exemplu.
Însă oamenii continuă să o ducă prost în țară. Chiar dacă vrei, nu poți să trăiești cu o pensie de 2500 de lei moldovenești (129 de euro) și să ai o factură la căldură de 5000 de lei (250 de euro). Este greu să ai un salariu de 10.000 de lei (515 euro) și să plătești o chirie de 250-300 euro în Chișinău. Și să-ți mai rămână bani și pentru mâncarea pe care s-o pui pe masă copilului.
Acesta este realitatea multor familii din Republica Moldova.
A mai existat și votul de protest al fermierilor, des acuzați că sunt implicați în jocuri politice, însă mulți dintre ei chiar sunt în pragul falimentului.
Oamenii care au ajuns să creadă, sincer, că Răul vine din UE
Ce de-a doua categorie dintre cei care au votat „NU” sunt oamenii care au ales ideologic: sunt apropiați mental de Rusia, iar mulți dintre ei au crezut narațiunile false care vin de acolo. Acești oameni cred că dacă țara intră în UE atunci „bisericile din Republica Moldova vor fi închise”, „imediat vor fi oficializate relațiile netradiționale (n.r.- între persoane de același sex)”, „pământurile Republicii Moldova vor fi vândute străinilor”, „țara își va pierde statalitatea și neutralitatea”.
Persoanele din această categorie sunt convinși și că „moldovenii se descurcă singuri, fără creditele de la europeni, care vor trebui să fie plătite de nepoții nepoților noștri”.
Frica este sentimentul care-i unește pe acești oameni.
Acesta a și fost scopul propagandei ruse: oamenilor să le fie frică de ceea ce li se va întâmpla dacă vor intra în UE și să facă tot posibilul să păstreze realitatea în care „decid singuri” ce viitor vor avea ei și urmașii lor.
Federația Rusă a investit foarte mult în acțiuni de dezinformare și acestea și-au produs, indiscutabil, efectul.
Preponderent, oamenii care continuă să creadă în aceste narațiuni sunt cei trecuți de 50 de ani. Sunt vorbitori de limba rusă, însă nu doar aceștia. Un exemplu edificator aici autonomia găgăuză.
Unitatea teritorială autonomă din Republica Moldova, în care se vorbește în limba rusă (nu în găgăuză, limba minorității) s-a votat cu opțiunea „NU” în proporție de 94,84%, adică 54.862 de alegători. Pentru integrarea europeană au votat doar 2985 găgăuzi.
La Bălți, un municipiu din nordul Republicii Moldova, unde, de asemenea, majoritatea vorbește limba rusă, au ales „NU” peste 70%. La Ocnița, tot cu un electorat care, din punct de vedere ideologic, este mai apropiat de Rusia și vorbitor de limba rusă – aproape 79%, de asemenea, au spus “NU”.
O surpriză s-ar putea spune că a fost raionul Ungheni, aflat la hotarul cu România. Fiind la o oră distanță de la Iași, mulți localnici merg să învețe în România, se duc la shopping, odihnă și așa mai departe.
Totuși, 56,75% dintre alegătorii din Ungheni au votat împotriva integrării europene.
Oamenii care și-au vândut votul
Nu ar fi corect să fac estimări referitoare la dimensiunea acestei categorii. Este treaba instituțiilor judiciare. Probabil însă că sunt mulți.
Maia Sandu a declarat, la câteva ore după închiderea secțiilor de votare, că 300.000 voturi ar fi fost compromise cu bani murdari veniți din Rusia. Numărul urmează să fie investigat, probat și confirmat de instanțe.
Totuși, nu este niciun secret că Rusia a investit și probabil va mai investi sume enorme pentru a menține Republica Moldova sub influența sa și va încerca să-și impună propriul punct de vedere pe subiecte sensibile precum: integrarea europeană, unde este viața mai bună, în Vest sau în Est, „gazul mai ieftin” sau „piața rusească pentru export, fără de care Moldova ar dispărea chiar de mâine”. Toate aceste subiecte au fost răspândite de canalele rusești de propagandă și chiar de mulți politicieni de la Chișinău.
Toți acești oameni ar putea să fie convinși altfel să voteze pentru integrarea europeană, nu prin campanii, spoturi tv, pliante și așa mai departe.
Per total, Moldova a spus DA, cu ajutorul votului diasporei. Cetățenii moldoveni care deja trăiesc în Uniunea Europeană, chiar dacă muncesc acolo la cele mai complicate și urâte job-uri și nu-și văd familiile lunile sau chiar anii întregi, au înțeles mai bine decât mulți dintre cei din țară de ce Moldova trebuie să spună DA integrării europene.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a reacţionat după ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, a făcut trimitere la un banc despre Nicolae Ceauşescu, în momentul în care a vorbit despre lipsa de comunicare dintre liderii coaliţiei aflate la guvernare. mai mult …
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a reacţionat după ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, a făcut trimitere la un banc despre Nicolae Ceauşescu, în momentul în care a vorbit despre lipsa de comunicare dintre liderii coaliţiei aflate la guvernare. mai mult …
Președintele chinez Xi Jinping i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că situația internațională este cuprinsă de haos, dar că parteneriatul strategic al Beijingului cu Moscova a fost o forță pentru stabilitate în mijlocul celor mai semnificative schimbări observate într-un secol, relatează Reuters. Cei doi […]
Președintele chinez Xi Jinping i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că situația internațională este cuprinsă de haos, dar că parteneriatul strategic al Beijingului cu Moscova a fost o forță pentru stabilitate în mijlocul celor mai semnificative schimbări observate într-un secol, relatează Reuters.
Cei doi lideri au discutat despre Ucraina și alte probleme globale în timpul unei întâlniri în marja summitului BRICS din Kazan, a declarat marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ei au reconfirmat parteneriatul strategic puternic și au conturat planuri de cooperare în viitor, a adăugat Peskov.
Xi și Putin au promis în mai o „nouă eră” a parteneriatului între cei mai puternici doi rivali ai Statelor Unite, pe care i-au prezentat drept un hegemon agresiv din Războiul Rece, care seamănă haos în întreaga lume.
Declarații de prietenie pe termen lung între China și Rusia la summitul BRICS
„În prezent, lumea trece prin schimbări nevăzute într-o sută de ani, situația internațională este împletită cu haosul”, i-a spus Xi lui Putin în orașul rus Kazan, la deschiderea summitului BRICS.
„Dar cred cu tărie că prietenia dintre China și Rusia va continua timp de generații, iar responsabilitatea marilor țări față de poporul lor nu se va schimba”.
Rusia, care poartă război împotriva forțelor ucrainene susținute de NATO, și China, sub presiunea unui efort concertat al SUA de a contracara forța sa militară și economică în creștere, au găsit din ce în ce mai mult o cauză geopolitică comună.
Rusia și China, reacționând împotriva umilințelor colapsului sovietic din 1991 și a secolelor de dominație colonială europeană a Chinei, au căutat să înfățișeze Occidentul ca fiind decadent și în declin.
Statele Unite consideră China drept cel mai mare competitor al său și Rusia drept cea mai mare amenințare de stat, iar președintele Joe Biden a spus că democrațiile se confruntă cu o provocare din partea autocrațiilor precum China și Rusia.
Biden s-a referit la Xi ca la un „dictator” și a spus că Putin este un „ucigaș” și chiar un „ticălos nebun”. Beijingul și Moscova i-au reproșat lui Biden aceste comentarii.
Putin l-a numit pe Xi „prieten drag” și a spus că parteneriatul cu China este o forță pentru stabilitate în lume.
Putin a spus la rândul său că echilibrul la scară mondială este datorat cooperării ruso-chineze.
„Intenționăm să îmbunătățim și mai mult coordonarea pe toate platformele multilaterale pentru a asigura securitatea globală și o ordine mondială justă”.
Xi a spus că cooperarea în grupul BRICS este „cea mai importantă platformă pentru solidaritate și cooperare între țările cu piețe emergente și țările în curs de dezvoltare din lume de astăzi”.
El a spus că este „o forță de bază în promovarea realizării multipolarității globale egale și ordonate, precum și a globalizării economice incluzive și tolerante”.
Fostul fotbalist spaniol Gerard Piqué a vorbit recent, într-un interviu acordat CNN, despre despărţirea sa de Shakira în urmă cu peste doi ani. mai mult …
Fostul fotbalist spaniol Gerard Piqué a vorbit recent, într-un interviu acordat CNN, despre despărţirea sa de Shakira în urmă cu peste doi ani. mai mult …
Un deputat francez a recunoscut marți că poliția l-a prins săptămâna trecută încercând să cumpere droguri, scrie Politico. „Joi, 17 octombrie 2024, am fost oprit (și prins) în posesia unor narcotice”, a afirmat parlamentarul Andy Kerbrat, într-un comunicat publicat pe rețeaua de socializare X. „Am […]
Un deputat francez a recunoscut marți că poliția l-a prins săptămâna trecută încercând să cumpere droguri, scrie Politico.
„Joi, 17 octombrie 2024, am fost oprit (și prins) în posesia unor narcotice”, a afirmat parlamentarul Andy Kerbrat, într-un comunicat publicat pe rețeaua de socializare X. „Am recunoscut imediat acuzațiile care mi se aduc”, a adăugat el.
Kerbrat, care este membru al alianței de stânga Noul Front Popular, din partea partidului de extremă-stângă La France Insoumise (LFI – Franța Nesupusă), și reprezintă regiunea de nord-vest Loire-Atlantique în Adunarea Națională a Franței, a emis comunicatul după ce ziarul de dreapta Valeurs Actuelles a publicat un articol care dezvăluia că deputatul a fost reținut în timp ce încerca să cumpere droguri sintetice 3-MMC de la un dealer, la o stație de metrou din Paris.
Kerbrat și-a exprimat regretul că cercul său apropiat, inclusiv echipa sa parlamentară și aliații politici, au aflat despre arestare prin intermediul dezvăluirilor din presă înainte ca el să îi poată anunța personal.
Tânărul de 34 de ani a recunoscut că se luptă cu dependența de droguri de ceva timp și a promis că va căuta ajutor. „Dependența este o problemă de sănătate publică și trebuie tratată ca atare”, a spus el.
Mai mulți aliați politici de stânga ai lui Kerbrat și-au exprimat sprijinul pentru el în urma apariției informației, inclusiv Sandrine Rousseau de la Verzi: „Consumul de droguri și dependența sunt o problemă de îngrijire, sănătate mintală și sprijin. Ai recunoscut, ești pe drumul unui tratament. Întoarce-te la noi în formă bună”, a afirmat Rousseau, tot într-un mesaj publicat pe X.
În schimb, politicienii de dreapta s-au grăbit să îl critice pe Kerbrat. Printre aceștia s-a numărat noul ministru de interne, Bruno Retailleau, de linie dură, care a afirmat că Andy Kerbrat trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale, în special într-un moment în care comerțul cu droguri alimentează ceea ce el a numit o „procesiune a violenței” în orașe franceze precum Marsilia.
„Este intolerabil să vezi un parlamentar cum cumpără droguri sintetice de la un dealer stradal”, a scris Retailleau, pe rețeaua X.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susţine că există influenţă rusească în echipele partidelor extremiste, iar acestea îl susţin acum pe preşedintele AUR, George Simion. mai mult …
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susţine că există influenţă rusească în echipele partidelor extremiste, iar acestea îl susţin acum pe preşedintele AUR, George Simion. mai mult …
Oraşul Marsilia (sudul Franţei) a recurs la folosirea dihorilor pentru a scăpa de şobolanii care invadează parcurile, cu o nouă experimentare a acestei metode „blânde şi ecologice” pe care speră să o perpetueze până în vara anului 2025. mai mult …
Oraşul Marsilia (sudul Franţei) a recurs la folosirea dihorilor pentru a scăpa de şobolanii care invadează parcurile, cu o nouă experimentare a acestei metode „blânde şi ecologice” pe care speră să o perpetueze până în vara anului 2025. mai mult …
