Ştiri & ziare de ultimă oră
Compania American testează deja un semnal sonor pe care sa-l emită orice cod al pasagerilor care vor să sară rândul și să se îmbarce la un alt grup decat le scrie pe bilet. Pe foarte multe aeroporturi îmbarcarea în grupuri a devenit un obicei: pe […]
ActualitateFCSB – Rapid, cel mai așteptat meci din etapa cu numărul 14 a SuperLigii, s-a terminat la egalitate, scor 0-0. Pe Arena Națională au fost prezenți 40.287 de spectatori. FCSB – Rapid 0-0, în derby-ul etapei #14 din SuperLiga Prima ocazie le-a aparținut gazdelor: Miculescu […]
ActualitateIranul a fost reținut în reacții după loviturile israeliene de sâmbătă, însă experții avertizează că, deși este vulnerabil din punct de vedere economic și militar, Teheranul este mai aproape ca oricând să devină o putere pe deplin înarmată cu arme nucleare, potrivit unei analize publicate […]
ActualitateParchetul general al Ucrainei a demarat o anchetă acuzând forțele ruse că au executat doi soldați ucraineni capturați în apropierea orașului Selidove din regiunea Donețk, relatează Ukrainska Pravda. „A fost deschisă o anchetă preliminară în procesul penal pentru încălcarea legilor și obiceiurilor războiului, combinată cu […]
ActualitateParchetul general al Ucrainei a demarat o anchetă acuzând forțele ruse că au executat doi soldați ucraineni capturați în apropierea orașului Selidove din regiunea Donețk, relatează Ukrainska Pravda.
„A fost deschisă o anchetă preliminară în procesul penal pentru încălcarea legilor și obiceiurilor războiului, combinată cu omor cu premeditare”, a informat Parchetul.
Conform datelor operaționale, la ora 14:38 pe 18 octombrie, personalul Forțelor Armate Ruse a capturat doi militari ucraineni în timpul unui atac asupra pozițiilor ucrainene din districtul Pokrovsk din regiunea Donețk.
Trupele ruse, care luau cu asalt o pădure din apropierea orașului Selidove, i-au forțat pe prizonierii neînarmați să se întindă cu fața în jos. I-au ținut în această poziție apăsându-i la pământ cu picioarele, apoi i-au executat la o distanță foarte mică folosind arme de foc automate.
Procurorii subliniază că uciderea prizonierilor de război este o încălcare flagrantă a Convențiilor de la Geneva și este clasificată drept o gravă crimă internațională.
Biroul Procurorului General al Ucrainei a declarat că numărul execuțiilor prizonierilor de război ucraineni de către ruși a crescut în ultimul an. Procurorul general Andrii Kostin a subliniat că aceste crime nu sunt incidente izolate, ci o politică deliberată a Rusiei.
Forțele ruse duc lupte strânse cu trupele ucrainene la periferia orașului Selydove, din estul ucrainean, în timp ce forțele Moscovei fac eforturi pentru a câștiga controlul asupra întregii regiuni Donbas, potrivit bloggerilor pro-ruși.
Blogerii pro-ruși scriau că duminică seară că forțele ruse se luptă cu trupele ucrainene la periferia orașului Selîdove, din estul ucrainean, în timp ce forțele Moscovei fac eforturi pentru a câștiga controlul asupra întregii regiuni Donbas.
În ultimele săptămâni, Rusia a înconjurat orașele din regiunea Donețk până când unitățile ucrainene au fost forțate să se retragă. Potrivit bloggerilor, soldații ruși fac același lucru cu Selidove, care avea o populație înainte de război de peste 20.000 de locuitori.
„Atacul asupra lui Selidove s-a intensificat”, scria Iuri Podolyaka, un important blogger militar pro-rus, născut în Ucraina, duminică spre luni, potrivit Reuters.
China este pe cale să devină cea mai are piaţă pentru gazele ruseşti livrate prin conducte în acest an, depăşind cantitățile destinate Europei, după ce invazia Moscovei din Ucraina a dus la limitarea transporturilor de gaze ruseşti livrate spre continentul european, scrie Bloomberg. Grupul rus […]
ActualitateChina este pe cale să devină cea mai are piaţă pentru gazele ruseşti livrate prin conducte în acest an, depăşind cantitățile destinate Europei, după ce invazia Moscovei din Ucraina a dus la limitarea transporturilor de gaze ruseşti livrate spre continentul european, scrie Bloomberg.
Grupul rus Gazprom a exportat 23,7 miliarde metri cubi de gaze naturale spre China în primele nouă luni ale anului, cu aproape 40% mai mult decât volumele exportate în aceiaşi perioadă a anului trecut, arată calculele Bloomberg făcute pe baza datelor furnizate de Administraţia vamală chineză şi estimările Ministerului rus al Economiei, potrivit Agerpres.
Comparativ, în perioada ianuarie-septembrie, Gazprom a livrat clienţilor din Europa o cantitate de 22,5 miliarde metri cubi de gaze naturale, pe baza calculelor privind livrările de gaze prin conductele din Ucraina şi gazoductul TurkStream.
Gazprom a majorat treptat livrările de gaze spre China via conducta Power of Siberia, inaugurată la finele lui 2019 şi care are o capacitate maximă de 38 miliarde metri cubi pe an.
Anul trecut, gigantul rus a convenit cu firma China National Petroleum Corp. livrări suplimentare în luna decembrie, care să asigure o majorare mai rapidă a livrărilor până la nivelul maxim contractat, lucru care anterior era programat să fie realizat abia la începutul lui 2025.
Acest acord vine într-un context în care creşte cererea de gaze a economiei asiatice. Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) se aşteaptă, ca în acest an, consumul total de gaze al Chinei să crească cu 8% în acest an, „stimulat de sectorul industrial dar susţinut şi de producţia de electricitate, utilizatorii rezidenţiali şi comerciali, precum şi de sectorul transportului”.
Deşi Gazprom intenţionează să îşi majoreze livrările anuale spre China cu alte 10 miliarde metri cubi, via aşa numită rută din Orientul Îndepărtat, aceasta este o mică parte din volumele de gaze pe care compania rusească le trimitea Europei înainte de invazia rusă din Ucraina.
Chiar dacă majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană au găsit alternative la gazele ruseşti, Gazprom rămâne un important furnizor de energie pentru unele ţări membre, inclusiv Ungaria, Austria şi Slovacia.
Calculele Bloomberg arată că exporturile de gaze ruseşti prin conductă spre regiunea Europei au crescut cu 16% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Livrările de gaze ruseşti spre Europa ar putea fi reduse şi mai mult după ce acordul referitor la tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina va expira la finele acestui an.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că nu va permite Rusiei să profite de pe urma trimiterii de gaze prin conductele Ucrainei.
În prezent, se poartă negocieri pentru a înlocui acordul referitor tranzitul gazelor ruseşti, una din posibilele soluţii fiind Azerbaidjanul, însă un rezultat final nu se întrevede şi sunt mai puţin de trei luni până la finalul anului.
Sebastian Popescu a explicat la TATULICI LA FANAT1K care este situația Partidului Noua Românie pe care îl conduce și din partea căruia candidează la președinție. Liderul Partidului Noua Românie a explicat cum a evoluat mișcarea politică pe care a fondat-o în 2015 și cum își […]
ActualitateSebastian Popescu a explicat la TATULICI LA FANAT1K care este situația Partidului Noua Românie pe care îl conduce și din partea căruia candidează la președinție.
Liderul Partidului Noua Românie a explicat cum a evoluat mișcarea politică pe care a fondat-o în 2015 și cum își pregătește noii membri pentru o carieră în politica românească. Citește mai mult pe fanatik.ro
Articol susținut de fanatik.ro
SUA au alocat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 400 de milioane de dolari, a anunțat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la Kiev, pe 21 octombrie, a informat Ukrinform, potrivit Kyiv Independent. Mai târziu în cursul zilei, Pentagonul a […]
ActualitateSUA au alocat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 400 de milioane de dolari, a anunțat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la Kiev, pe 21 octombrie, a informat Ukrinform, potrivit Kyiv Independent.
Mai târziu în cursul zilei, Pentagonul a declarat în comunicatul său de presă că cel mai recent pachet include muniție pentru sisteme de apărare aeriană HIMARS, rachete TOW, transportoare blindate M113, sisteme Javelin și AT-4.
De asemenea, Washingtonul s-a angajat să furnizeze Kievului muniție de artilerie de 155 mm și 105 mm, precum și sisteme și sisteme de mortiere de 60 mm, 81 mm și 120 mm, printre alte arme și echipamente de antrenament.
Șeful Pentagonului a sosit la Kiev într-o vizită surpriză pentru a discuta despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina, înainte de alegerile prezidențiale din SUA.
Există temeri că, dacă fostul președinte Donald Trump și actualul candidat republican la alegerile prezidențiale o învinge pe rivala sa democrată, vicepreședinta Kamala Harris, acesta ar putea să retragă sau să reducă sprijinul SUA pentru Ucraina și să forțeze țara să facă concesii dureroase.
Washingtonul a alocat asistență în valoare de aproximativ 175 de miliarde de dolari de la izbucnirea războiului la scară largă în 2022, inclusiv arme și echipamente militare în valoare de aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Considerată incident aviatic, moartea unui pilot de parapantă, lângă Brașov, este cercetată acum de procurori, dar și de Autoritatea de Investigații pentru Siguranța Aviației Civile. Anchetatorii nu au putut stabili deocamdată de ce bărbatul de 47 de ani s-a desprins din chingile care-l susțineau în […]
ActualitateConsiderată incident aviatic, moartea unui pilot de parapantă, lângă Brașov, este cercetată acum de procurori, dar și de Autoritatea de Investigații pentru Siguranța Aviației Civile.
Anchetatorii nu au putut stabili deocamdată de ce bărbatul de 47 de ani s-a desprins din chingile care-l susțineau în aer. În ciuda șocului suferit, clienta cu care zbura în tandem, a reușit să aterizeze singură, urmând instrucțiunile primite de la alți instructori aflați la sol.
Alerta a fost data duminică la ora 12:20, când martorii la scenele îngrozitoare au sunat la 112.
Mai multe persoane au văzut cum instructorul a căzut, pur şi simplu, de la peste 100 de metri înălţime şi nu a mai avut, practic, nici o şansă.
Citește continuarea pe ȘtirileProTV.
Cu 15 zile înaintea alegerilor prezidenţiale americane, într-o campanie pe un ton zilnic mai virulent, sondajele nu-i departajează pe Kamala Harris şi Donald Trump, care continuau luni să străbată cele mai strategice state, relatează AFP. mai mult …
Știri & ArticoleCu 15 zile înaintea alegerilor prezidenţiale americane, într-o campanie pe un ton zilnic mai virulent, sondajele nu-i departajează pe Kamala Harris şi Donald Trump, care continuau luni să străbată cele mai strategice state, relatează AFP. mai mult …
Presiunile pentru acceptarea unui armistițiu în războiul Rusia-Ucraina vor crește puternic în lunile următoare și va fi făcut un compromis, însă contează enorm ce va include acest compromis, scrie profesorul Valentin Naumescu într-un articol publicat în Contributors.ro. El consideră că luptele se vor opri în […]
ActualitatePresiunile pentru acceptarea unui armistițiu în războiul Rusia-Ucraina vor crește puternic în lunile următoare și va fi făcut un compromis, însă contează enorm ce va include acest compromis, scrie profesorul Valentin Naumescu într-un articol publicat în Contributors.ro. El consideră că luptele se vor opri în 2025, însă conflictul Rusia-Occident va continua în anii rămași ai dictaturii lui Putin.
Profesorul de relații internaționale de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj spune că semnalele americane după 20 ianuarie 2025 vor fi în sensul unei soluționări politice a războiului, în favoarea unui compromis. El consideră că pe mulți dintre noi, cei de pe Flancul Estic, acest compromis ne va durea teribil și îl vom privi cu decepție și amărăciune. „Ni se va părea că „dreptul forței” a prevalat în fața forței dreptului (internațional) și că lumea occidentală a fost finalmente lașă și egoistă”, scrie Valentin Naumescu.
În opinia sa, Ucraina va pierde teritorii, dar va supraviețui și va continua pe traiectoria spre Vest.
Analiza profesorului Valentin Naumescu despre evoluția războiului din Ucraina:
Pe scurt:
Spre deosebire de opacitatea feroce din Rusia, Ucraina are „dezavantajul” că realitățile ei politice, militare, economice și sociale sunt mai transparente. Putem deduce, logic, că războiul a afectat puternic ambele țări, că există pierderi mari de ambele părți, dar inevitabil pe cele din Ucraina le vedem sau le aflăm mai ușor. Unele se comunică oficial, de către guvern, despre altele scrie presa din Ucraina, iar despre altele aflăm de la cunoștințe care ne relatează ce se întâmplă acolo, ce mai cred ucrainenii etc.
Războiul nu merge bine pentru Ucraina. În Donbas, lucrurile arată chiar rău. În Crimeea, nici nu a început cu adevărat ceva, o încercare de eliberare. Presiunea asupra lui Zelenski începe să crească. Contraofensiva din 2023 a fost un eșec. Incursiunea din Kursk, din 6 august, ce-i drept surprinzătoare, nu a avut un impact major în dinamica războiului, deși a afectat pe plan intern regimul Putin și încă durează.
Doar războiul din Marea Neagră a mers bine până acum pentru Ucraina și pare câștigat, în sensul alungării flotei rusești la distanță. Odesa, deși bombardată, pare stabilă și puternic apărată, iar varianta ocupării ei de către ruși nu este realistă în acest moment.
Kievul este liber, conducerea Ucrainei este prooccidentală. Ucrainea este stat candidat la aderare și a început deja negocierile de integrare în UE, chiar dacă s-ar putea să nu le termine curând sau vreodată. Există speranțe pentru aderarea la NATO a unei Ucraine mai mici. Sunt multe umbre și nori, dar și câteva raze de lumină peste Ucraina.
Dar semnalele sunt că starea de spirit, moralul și încrederea ucrainenilor în victorie și în Zelenski se schimbă. Rămân la opinia, se pare minoritară, că Zelenski a greșit amânând alegerile prezidențiale din martie 2024, pe care încă le-ar fi putut câștiga. Știm, desigur, constrângerile legislative cauzate de război, dar putea găsi o soluție de relegitimare. Nu cred că Zelenski va mai rămâne președinte al Ucrainei multă vreme după război. Soarta eroilor este cea mai ingrată.
Mandatul lui a intrat acum în prelungiri fără alegeri, ceea ce începe să îi creeze dificultăți de acceptare din partea societății, mai ales că multe din libertățile democratice sunt în prezent limitate. Ucraina nu este Rusia, ucrainenii sunt deja obișnuiți să trăiască o viață politică pluralistă, cu o opoziție puternică, o presă transparentă, justiție, societate civilă. Dacă nimic din toate acestea nu le mai pot avea, și nici victorii pe front, măcar la nivel de speranțe, este limpede că încep să îl conteste pe eroul Zelenski (observați că nu am folosit ghilimele).
Nu mai avem nicio îndoială – Statele Unite nu doresc război cu Rusia pentru a apăra Ucraina. Să nu ne facem iluzii, nici Trump, nici Harris nu vor angaja SUA în război în Europa, dacă Rusia nu va ataca de o manieră evidentă, convențională, teritoriul NATO. Iar asta nu se va întâmpla în 2025.
Dimpotrivă, semnalele americane după 20 ianuarie 2025 vor fi în sensul unei soluționări politice a războiului, în favoarea unui compromis. Da, pe mulți dintre noi, aici pe Flancul Estic, acest compromis ne va durea teribil și îl vom privi cu decepție și amărăciune. „Morala” războiului va fi discutabilă. Ni se va părea că „dreptul forței” a prevalat în fața forței dreptului (internațional) și că lumea occidentală a fost finalmente lașă și egoistă.
A doua zi după plecarea de la NATO, după un mandat de 10 ani, pentru prima dată în calitate de persoană privată, fostul secretar general Stoltenberg spunea că regretă că Ucraina nu a fost înarmată mai repede, cu câțiva ani înainte. Nu știu cui i se adresa, direct sau indirect. Pe de altă parte, Joe Biden recunoștea recent, într-o discuție din campanie, că predecesorul președinte democrat Barack Obama „a scrântit-o rău de tot în 2014, la anexarea Crimeei”.
Nu vreau să mă grăbesc, dar poate că Ucraina va avea parte în 2025 de un compromis acceptabil, rezonabil, care să îi păstreze traiectoria spre UE și spre NATO, chiar dacă nu îi va putea păstra toate teritoriile din 1991.
Iată că al doilea Summit de Pace (după cel din vară din Elveția), prevăzut inițial pentru noiembrie, în care Zelenski urma să-și prezinte iarăși în fața prietenilor și aliaților Planul de pace și viziunea sa unilaterală în 10 puncte, ca un fel de „teorie a victoriei Kievului”, fără participarea Rusiei, pare să se amâne și să sufere modificări de concept. Ucraina însăși dorește acum participarea Rusiei. Dacă summitul nu va avea loc foarte curând în Occident ci peste câteva luni și într-o țară din Sudul Global, este încă un semnal că ne apropiem de vremea compromisului. Va fi așteptat probabil noul Președinte al SUA, pentru ca summitul să aibă relevanță pentru viitor.
Există, desigur, alegeri grele pe care trebuie să le facă uneori țările în politică și mai ales în războaie. Istoria este dură, nemiloasă. Nimeni din Occident nu va spune Ucrainei că trebuie să cedeze Rusiei teritorii, dar să nu fim naivi, există alte instrumente prin care Vestul poate semnala Ucrainei că vremea compromisului a venit, iar țările contributoare nu vor să ducă sprijinul militar mai departe, ci să facă trecerea la un sprijin economic de reconstrucție.
Dacă deja 40% din ucraineni se pronunță pentru discuții cu Rusia, ne putem imagina care este proporția reală a pacifiștilor din societățile occidentale, înclinați să accepte compromisul cu Putin. Nu sună bine, dar „poezia eroică de luptă necontenită” din ultimii trei ani („murim cu ei de gât”) începe să se transforme treptat într-un „referat de necesitate” pentru oprirea războiului, nu imediat ci într-un moment din 2025 care să arate convingător că Ucraina este încă în picioare și a rezistat invaziei. Iarna care vine va fi ultimul mare test pentru Ucraina lui Zelenski. Și poate cel mai greu. Rusia lui Putin va forța la maxim cuceririle de noi teritorii ucrainene.
Dacă un politician din Ungaria spunea recent că guvernul său nu ar fi luptat contra Rusiei în cazul în care Rusia ar fi invadat Ungaria, după „lecția sovietică” amară și sângeroasă din 1956 (ce mârșăvie de declarație, ca un scuipat inclusiv pe eroii și victimele de atunci ale Ungariei!), eu nu voi spune niciodată că Ucraina a luptat degeaba, dimpotrivă. Rezistența eroică și demnă a Ucrainei lui Zelenski a legitimat Ucraina europeană, liberă, independentă și dezvoltată care se va naște după război. Chiar dacă va fi o Ucraină ceva mai mică.
Cât privește Războiul lui Putin împotriva Occidentului, început în 2008, acesta va continua fără îndoială.
Treisprezece maşini oprite în zona unei bretele adiacente Şoselei Mihai Bravu din Bucureşti au fost avariate, luni seară, după ce o femeie care conducea un autoturism a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, posibil din motive medicale. mai mult …
Știri & ArticoleTreisprezece maşini oprite în zona unei bretele adiacente Şoselei Mihai Bravu din Bucureşti au fost avariate, luni seară, după ce o femeie care conducea un autoturism a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, posibil din motive medicale. mai mult …
România va continua investiţia de energie şi expertiză pentru susţinerea Republicii Moldova în „împlinirea destinului său european”, precum şi pentru „consolidarea rezilienţei în faţa ingerinţelor Federaţiei Ruse”, a transmis luni Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE), salutând organizarea „la înalte standarde democratice” a alegerilor prezidenţiale […]
ActualitateRomânia va continua investiţia de energie şi expertiză pentru susţinerea Republicii Moldova în „împlinirea destinului său european”, precum şi pentru „consolidarea rezilienţei în faţa ingerinţelor Federaţiei Ruse”, a transmis luni Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE), salutând organizarea „la înalte standarde democratice” a alegerilor prezidenţiale şi a referendumului constituţional de duminică din țara vecină.
„Ministerul Afacerilor Externe salută organizarea, de către autorităţile de la Chişinău, la înalte standarde democratice, a alegerilor prezidenţiale, respectiv a referendumului constituţional din 20 octombrie din Republica Moldova. Intrarea în turul doi al alegerilor, cu un scor solid, a candidatului cu cel mai autentic şi profund angajament proeuropean – preşedintele Maia Sandu -, precum şi rezultatul referendumului constituţional probează, în ciuda provocărilor, ataşamentul cetăţenilor faţă de viitorul european, democratic al Republicii Moldova”, a afirmat ministerul român, într-un comunicat de presă.
De asemenea, MAE și-a exprimat îngrijorarea puternică faţă de „ingerinţele masive, sistematice, coordonate de vectori din Federaţia Rusă, consemnate încă din perioada premergătoare alegerilor”.
„Aceste interferenţe de o anvergură, complexitate şi toxicitate fără precedent au vizat compromiterea integrităţii alegerilor, subminarea democraţiei, propagarea de teorii anti-democratice şi anti-europene, precum şi influenţarea nemijlocită şi prin mijloace ilegale a alegătorilor. Informaţiile expuse în ultimele zile de autorităţile de resort din Republica Moldova au devoalat amploarea fără precedent a acestor fenomene, susţinute cu resurse financiare considerabile”, menționează MAE.
Conform diplomației române, democraţia şi încrederea în succesul proiectului european „se construiesc în timp, prin eforturi permanente şi consecvente”.
„În final, democraţia, aspiraţia firească spre libertate, stabilitate şi prosperitate vor prevala întotdeauna, inclusiv împotriva obstacolelor şi piedicilor ridicate artificial. Votul din 20 octombrie din Republica Moldova a arătat aceste evidenţe. Pe mai departe, este datoria tuturor partenerilor din comunitatea democratică internaţională de a continua sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv în ce priveşte combaterea acţiunilor externe menite să submineze procese democratice esenţiale, precum exercitarea votului”, mai afirmă ministerul condus de Luminița Odobescu.
„România va continua investiţia de energie şi expertiză pentru susţinerea Republicii Moldova în împlinirea destinului său european, precum şi pentru consolidarea rezilienţei în faţa ingerinţelor Federaţiei Ruse”, conchide MAE.
Anterior în cursul zilei de luni, și Comisia Europeană a denunţat un „amestec fără precedent al Rusiei” în referendumul şi alegerile din Republica Moldova.
„Acest vot a avut loc în condiții de ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a interpușilor săi, cu scopul de a destabiliza procesele democratice din Republica Moldova”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene.
Înainte de vot, autoritățile moldovene au susținut că Ilan Șor, un oligarh fugar care trăiește în Rusia, a făcut încercări concertate de a se amesteca în referendum și în alegeri. Autoritățile de la Chișinău au mai anunțat că au eliminat resursele online care propagau dezinformare și că au descoperit un program în Rusia de instruire a moldovenilor pentru a participa la revolte masive.
„Acesta este un efort continuu din partea Rusiei și a intermediarilor săi – nu numai în Republica Moldova; de fapt, și împotriva țărilor noastre – și este o luptă pe termen lung. Ei (rușii, n.r.) nu au granițe. Noi, Uniunea Europeană (…) respectăm anumite principii, inclusiv legile, dar Rusia și actorii săi și interpușii săi nu respectă acest lucru”, a mai declarat luni Stano.
Tot luni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, într-o primă reacţie la rezultatele referendumului desfăşurat în Republica Moldova, că această țară a demonstrat că doreşte un „viitor european”.
Duminică seară, Maia Sandu a acuzat fraudarea votului după scorul strâns la referendumul pentru aderarea la UE, pe care l-a numit „un atac fără precedent asupra democrației”.
Peste 750.000 de cetăţeni din Republica Moldova au votat în favoarea aderării ţării la Uniunea Europeană la referendumul pentru modificarea Constituţiei, arată datele centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după finalizarea numărării voturilor din cele 2.219 secţii.
Conform CEC, la referendum au participat 1.488.874 alegători, dintre care 751.235, respectiv 50,46%, au răspuns cu „Da” la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. În acelaşi timp, 737.639 de cetăţeni moldoveni, reprezentând 49,54%, au votat împotriva aderării ţării la blocul comunitar.
Pentru validarea referendumului era nevoie de prezenţa la urne a cel puţin o treime dintre alegători. Prin urmare, referendumul a fost validat de Comisia Electorală Centrală.
Rusia nu a reuşit să submineze alegerile din Republica Moldova, chiar dacă a „lucrat energic” în acest sens, a reacţionat luni un purtător de cuvânt al Casei Albe, potrivit France Presse şi Reuters. mai mult …
Știri & ArticoleRusia nu a reuşit să submineze alegerile din Republica Moldova, chiar dacă a „lucrat energic” în acest sens, a reacţionat luni un purtător de cuvânt al Casei Albe, potrivit France Presse şi Reuters. mai mult …