StiriZiare.ro

Cătălin Cherecheș și familia sa dețin un portofoliu imobiliar impresionant la Baia-Mare, oraș pe care acesta l-a condus aproape 12 ani.

Cătălin Cherecheș, fostul primar din Baia-Mare, se află încarcerat în penitenciarul Rahova, ispășind o condamnare de 5 ani de închisoare cu executare primită într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită. În orașul pe care l-a condus cu mână de fier timp de aproape 12 ani, între mai 2011 și noiembrie 2023, au rămas soția sa, Tabita, și mama sa, Viorica Cherecheș, cele care au în prezent grijă de patrimoniul imobiliar al familiei. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

citeste mai mult …

Fostul europarlamentar şi comisar european Corina Creţu a fost numită marți președinte interimar la AMEPIP, super-agenția care va controla companiile de stat, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu și publicată în Monitorul Oficial. Corina Crețu va conduce agenția până când Guvernul va finaliza procedura de selecție a noilor șefi, procedură fără de care România riscă să piardă o parte din banii din PNRR.

Surse guvernamentale au precizat anterior pentru Economedia și G4Media că fostul europarlamentar va prelua interimar conducerea AMEPIP, iar Corin Crețu a confirmat informația.

Decizia privind numirea Corinei Crețu în funcția de președinte interimar al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost publicată marți în Monitorul Oficial.

Pentru aceasta, actualul președinte interimar al AMEPIP, Ciprian Cătălin Hojda, a fost eliberat din funcție, fiind numit pe poziția de vicepreședinte interimar al AMEPIP, tot până la finalizarea procedurii de selecție competitivă a noii conduceri a acestei agenții.

Și aceste măsuri au fost luate prin două decizii care au fost semnate marți de premier și publicate în Monitorul Oficial.

Unul dintre cele șase jaloane pe care România nu le-a îndeplinit corespunzător pentru a primi cea de-a treia cerere de plată în valoare de două miliarde euro din PNRR vizează problemele legate de procedura de selecție la AMEPIP, care funcționează în subordinea Guvernului.

Cum și-a dat demisia conducerea AMEPIP în urma observațiilor de la Bruxelles

În luna iulie din acest an, toată conducerea AMEPIP, respectiv președintele Mihai Precup și vicepreședinții Ciprian Hojda și Victor Moraru au demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecție a acestora.

Demisiile au venit după ce Economedia.ro a prezentat o scrisoare de observații a Comisiei Europene, care atenționa asupra unor nereguli la procesul de numire a conducerii AMEPIP.

Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.

Astfel, înainte să fie ales vicepreședinte AMEPIP, Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În această calitate, el a prezidat comisia de selecție a celor doi reprezentanți ai mediului academic, parte a comisiei de experți independenți (cinci persoane în total) pentru selectarea președintelui și a vicepreședinților AMEPIP.

Doi dintre cei care au demisionat, numiți din nou la conducerea interimară de Ciolacu

Ulterior, premierul Marcel Ciolacu i-a numit din nou pe Ciprian Hojda și Victor Moraru la conducerea AMEPIP pentru a asigura interimatul, premierul subliniind că niciunul dintre ei nu se va mai regăsi în noua conducere care va fi aleasă în urma unui nou proces de selecție în acord cu cerințele Comisiei Europene.

Întrebat de HotNews.ro de ce i-a numit din nou la vârful AMEPIP pe acești oameni, premierul Marcel Ciolacu a susținut că a respectat exact observațiile venite de la Bruxelles.

• „Comisia Europeană a spus că procedura făcută de SGG nu a fost corectă. Am promis Comisiei Europene că niciunul din cei care au participat înainte nu o să mai participe la selecție, dar interimatul trebuia continuat de către cineva. Buni-răi, cum au fost aleși, ei au continuat interimatul”, a declarat luni Marcel Ciolacu.

Acesta a mai spus că într-o lună și ceva se va termina selecția în baza ordonanței 109 și că niciunul dintre vechii lideri ai AMEPIP nu vor mai face parte din noua conducere a acestei agenții care va controla toate companiile de stat.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului susține că cei doi „aveau cea mai mare expertiză în domeniu”

Și Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat luni înainte de începerea ședinței, motivele numirii celor doi la conducerea AMEPIP.

• „Pentru conducerea provizorie a AMEPIP, până la selectarea unei noi conduceri, au fost numiți cei care aveau cea mai mare expertiză în domeniu și anume cei care au făcut deja parte din conducere vreme de 7 luni cât AMEPIP a fost funcțională”, a declarat Mihai Constantin.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană nu a reproșat că aceștia nu ar fi avut expertiza necesară, ci doar că a fost viciată procedura de selecție.

Între timp, Victor Moraru a fost numit membru în directoratul Transelectrica.

citeste mai mult …

Israelul a lovit în apropierea Spitalului Universitar Rafik Hariri din Beirut luni seara. Cel puțin patru persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite în urma unei atacului israelian asupra unui cartier din Beirut, lângă principalul spital guvernamental din capitală, scrie Reuters.

Ministerul Sănătăţii din Liban a anunţat că patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise luni seară în atacurile israeliene în apropierea celui mai mare spital public din ţară, în apropiere de suburbiile sudice ale Beirutului.

„Atacul inamicului israelian din apropierea spitalului Hariri a ucis, într-un bilanț preliminar, patru persoane, inclusiv un copil, și a rănit 24”, a spus ministerul, adăugând că a provocat „daune semnificative spitalului”.

BREAKING:

Israeli is dropping bombs near Rafik Hariri Hospital in Beirut — the city’s main public and largest government hospital. pic.twitter.com/n0y4tn1a9l

— sarah (@sahouraxo) October 21, 2024

Atacul vine după ce  IDF a cerut locuitorilor din mai multe clădiri de lângă un spital din suburbiile de sud al Beirutului să evacueze zona.

„Vă aflați în apropierea unor facilități și interese aparținând Hezbollah-ului, pe care armata israeliană le va viza în viitorul apropiat”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, într-o postare pe X.

IDF acuză că Hezbollah are un buncăr sub spitalul Al-Sahel

„Una dintre țintele noastre prioritare a fost un seif subteran care conținea zeci de milioane de dolari în numerar și aur. Banii au fost folosiți pentru a finanța atacurile Hezbollah împotriva Israelului”, a spus purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, subliniind că buncărul a fost „localizat în mod deliberat sub o clădire rezidențială”, fără a preciza unde era exact, potrivit AFP.

Amiralul Hagari a menționat și un al doilea buncăr plin cu dolari și aur în Beirut, care nu a fost vizat de atacurile aeriene deoarece, potrivit acestuia, se afla sub spitalul Al-Sahel, în centrul capitalei libaneze.

Fadi Alameh, un parlamentar libanez din partidul Mișcarea șiită Amal și directorul spitalului în cauză, Al-Sahel, a declarat pentru Reuters că Israelul face afirmații false și calomnioase și a cerut Armatei Libaneze să viziteze și să arate că nu sunt decât săli de operație, pacienți și o morgă.

Alameh a spus că spitalul este evacuat.

Reuters nu a putut verifica în mod independent detaliile furnizate de purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, despre care a spus că au fost colectate de serviciile secrete israeliene de ani de zile.

Hagari a spus că fostul lider al Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, pe care Israelul l-a ucis luna trecută, a construit buncărul care a fost proiectat pentru a sta acolo pe perioade lungi. 

„Există sute de milioane de dolari în numerar și aur în interiorul buncărului chiar acum. Fac apel la guvernul libanez, autoritățile libaneze și organizațiile internaționale – să nu permită Hezbollah să folosească banii pentru teroare și să atace Israelul”, a spus Hagari, potrivit căruia forțele aeriene israeliene monitorizează complexul.

citeste mai mult …

Moscova nu a reuşit să submineze alegerile și referendumul din Republica Moldova, chiar dacă a „lucrat energic” în acest sens, a reacţionat luni un reprezentant al Casei Albe, potrivit agențiilor AFP şi Reuters.

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată că democraţia din această ţară rămâne puternică în pofida încercării Rusiei de a o submina, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă.

Kirby a salutat de asemenea votul pozitiv de la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, calificându-l drept un pas înainte pe calea integrării europene a ţării, şi a insistat că Rusia nu a reuşit să submineze alegerile prezidenţiale, scrie Agerpres.

„Democraţia este solidă în (Republica) Moldova, la fel ca voinţa poporului moldovean de a progresa spre integrarea europeană”, a comentat John Kirby, după ce tabăra „da” a câştigat la limită referendumul privind aderarea fostei republici sovietice la Uniunea Europeană, în timp ce al doilea tur al alegerilor prezidenţiale urmează să aibă loc pe 3 noiembrie, între actuala președintă proeuropeană Maia Sandu și reprezentantul socialiștilor, prorusul Alexandr Stoianoglu.

Maia Sandu a câștigat a primul tur al prezidențialelor, cu 42,45% (656.354 de voturi obținute). Stoianoglu a obținut 25,98% (401.726 de voturi), conform rezultatelor finale anunțate de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău.

Moscova a respins luni încă o dată, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, acuzaţiile de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova şi a denunţat amestecul occidental în procesul electoral desfășurat duminică. „Au acuzat fără dovezi ţara noastră că se amestecă în treburile interne ale Moldovei şi că încearcă să influenţeze exprimarea voinţei cetăţenilor săi (…), în timp ce Occidentul s-a amestecat deschis în acest proces electoral”, a afirmat Maria Zaharova, reprezentanta Ministerul rus de Externe.

Rezultatele la alegerile din Republica Moldova au arătat o creștere „greu de explicat” a voturilor în favoarea președintei Maia Sandu și a Uniunii Europene, a declarat anterior în cursul zilei de luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Atât reprezentanţi ai guvernului de la Chişinău, cât şi observatori din cadrul OSCE, au denunţat „ingerinţa masivă, fără precedent, a Rusiei, în special prin cumpărare de voturi, atacuri hibride şi dezinformare”.

Și Comisia Europeană a denunţat un „amestec fără precedent al Rusiei” în referendumul şi alegerile din Republica Moldova.

Duminică seară, Maia Sandu a acuzat fraudarea votului după scorul strâns la referendumul pentru aderarea la UE, pe care l-a numit „un atac fără precedent asupra democrației”.

La referendumul de duminică din țara vecină au participat 1.488.874 alegători, dintre care 751.235, respectiv 50,46%, au răspuns cu „Da” la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. În acelaşi timp, 737.639 de cetăţeni moldoveni, reprezentând 49,54%, au votat împotriva aderării Chișinăului la blocul comunitar.

citeste mai mult …