StiriZiare.ro

Kremlinul a anunţat luni o întâlnire între Vladimir Putin şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, preconizată pentru joi, în marja summitului BRICS, prima între cei doi lideri în Rusia începând din aprilie 2022, după ofensiva rusă din Ucraina, scriu agențiile AFP şi EFE.

La finalul summitului BRICS din Kazan (capitala republicii ruse Tatarstan), „vor avea loc şapte întâlniri bilaterale”, între care una cu „secretarul general al ONU, Antonio Guterres”, a declarat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov, într-o conferinţă de presă la Moscova, potrivit Agerpres.

Aceasta va fi prima vizită a lui Antonio Gutteres în Rusia, după cea din 26 aprilie 2022.

Guterres s-a întâlnit atunci la Moscova cu Putin, care i-a spus că el crede într-un rezultat „pozitiv” al negocierilor cu Ucraina. De atunci, Moscova şi Kievul au încetat orice fel de negocieri oficiale, iar poziţiile lor par ireconciliabile în etapa actuală.

Într-un moment în care este vizată de sancţiuni internaţionale severe, Rusia intenţionează să demonstreze săptămâna aceasta la Kazan eşecul politicii de izolare şi de sancţiuni instituite de ţările occidentale ca represalii pentru invazia sa din Ucraina.

„Rusia nu este izolată. În lumea de astăzi este foarte dificil să izolezi o ţară, mai ales una ca Federaţia Rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu câteva zile înainte de summitul din Tatarstan.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Treisprezece maşini parcate în zona unei bretele adiacente Şoselei Mihai Bravu din Bucureşti au fost avariate, luni seară, după ce o femeie care conducea un autoturism a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, scrie News.ro. Brigada Rutieră spune că posibil ca femeia să fie pierdut controlul volanului din motive medicale.

„La data de 21.10.2024, în jurul orei 20.22, o femeie în vârstă de 39 ani, a condus un autovehicul pe Şoseaua Mihai Bravu, bretea adiacentă, iar când a ajuns în dreptul imobilului cu numărul 448, ar fi pierdut controlul asupra direcţiei de mers (posibil motive medicale) şi ar fi avariat 13 autoturisme staţionate”, a transmis Brigada Rutieră.

Digi24 scrie că femeia a susținut că i s-a făcut rău la volan.

Poliţiştii rutieri au testat-o pe femeie cu aparatura din dotare, rezultatele indicate fiind „zero” pentru consumul de alcool, respectiv “negativ” pentru consumul de substanţe psihoactive.

Femeie aflată la volan şi proprietarii autovehiculelor avariate au fost îndrumaţi la Biroul Accidente Uşoare pentru soluţionarea accidentului.

Circulația a fost restricționată temporar pe prima bandă, potrivit Aktual24, care a scris că femeia a fost rănită ușor și a fost asistată medical la fața locului. 

citeste mai mult …

Moscova a respins luni încă o dată, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, acuzaţiile de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova şi a denunţat amestecul occidental în alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE desfăşurate duminică, scrie agenția spaniolă de presă EFE.

„Au acuzat fără dovezi ţara noastră că se amestecă în treburile interne ale Moldovei şi că încearcă să influenţeze exprimarea voinţei cetăţenilor săi (…), în timp ce Occidentul s-a amestecat deschis în acest proces electoral”, a afirmat Maria Zaharova, potrivit Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a mai denunţat faptul că „politicienii din ţările membre UE au făcut propagandă deschisă în sprijinul actualului guvern moldovenesc şi al aşa-zisului său proiect european în timpul multiplelor lor vizite la Chişinău”.

Zaharova evidenţiat, de asemenea, faptul că „punctul culminant al campaniei antiruse de amploare declanşată de Chişinău a fost decizia de a deschide în Rusia – unde locuiesc între 300.000 şi 500.000 de cetăţeni moldoveni – doar două secţii de votare, în timp ce în SUA şi Europa Occidentală au fost autorizate aproximativ 200”.

„Pe baza numărului de voturi în această etapă putem concluziona că rezultatele votării au fost dezamăgitoare pentru guvernul moldovean şi susţinătorii săi occidentali”, a mai spus Maria Zaharova, referindu-se la marja redusă cu care a câştigat votul favorabil aderării la UE.

În acest context, ea a subliniat că „proiectul de integrare în UE nu a primit un sprijin fără echivoc”.

„Majoritatea cetăţenilor care locuiesc în această republică l-au respins. Uşorul avantaj a fost obţinut datorită unei mobilizări intense a alegătorilor rezidenţi în Europa Occidentală şi America de Nord şi a unei limitări fără precedent a posibilităţii de a vota în Rusia”, a mai susținut purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

Acelaşi lucru s-a întâmplat, a punctat Zaharova, cu voturile în favoarea preşedintei proeuropene Maia Sandu, ieşită pe primul loc după primul tur al scrutinului prezidenţial.

Cu toate acestea, Zaharova a indicat că Rusia „respectă alegerea făcută de moldoveni şi pledează pentru păstrarea şi dezvoltarea relaţiilor cu poporul prieten al Moldovei”.

Rezultatele la alegerile din Republica Moldova au arătat o creștere „greu de explicat” a voturilor în favoarea președintei Maia Sandu și a Uniunii Europene, a declarat anterior în cursul zilei de luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Indicatorii pe care îi vedem astăzi, pe care îi monitorizăm, dinamica schimbărilor lor, desigur, ridică o mulțime de întrebări”, a spus Dmitri Peskov, într-o conversație avută luni cu presa, răspunzând unei întrebări din partea agenției de stat TASS. Peskov a descris campania electorală din Moldova ca fiind „lipsită de libertate” și a acuzat că opoziției i-a fost refuzată posibilitatea de a face campanie și a fost supusă represiunii.

Atât reprezentanţi ai guvernului de la Chişinău, cât şi observatori din cadrul OSCE, au denunţat „ingerinţa masivă, fără precedent, a Rusiei, în special prin cumpărare de voturi, atacuri hibride şi dezinformare”.

Tot luni, Comisia Europeană a denunţat un „amestec fără precedent al Rusiei” în referendumul şi alegerile din Republica Moldova.

„Acest vot a avut loc în condiții de ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a interpușilor săi, cu scopul de a destabiliza procesele democratice din Republica Moldova”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, într-o primă reacţie la rezultatele referendumului desfăşurat în Republica Moldova, că această țară a demonstrat că doreşte un „viitor european”.

Iar Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis, salutând organizarea „la înalte standarde democratice” a votului de duminică din țara vecină, că România va continua investiţia de energie şi expertiză pentru susţinerea Republicii Moldova în „împlinirea destinului său european”, precum şi pentru „consolidarea rezilienţei în faţa ingerinţelor Federaţiei Ruse”.

Duminică seară, Maia Sandu a acuzat fraudarea votului după scorul strâns la referendumul pentru aderarea la UE, pe care l-a numit „un atac fără precedent asupra democrației”.

Peste 750.000 de cetăţeni din Republica Moldova au votat în favoarea aderării ţării la Uniunea Europeană la referendumul pentru modificarea Constituţiei, arată datele centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după finalizarea numărării voturilor din cele 2.219 secţii.

Conform CEC, la referendum au participat 1.488.874 alegători, dintre care 751.235, respectiv 50,46%, au răspuns cu „Da” la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. În acelaşi timp, 737.639 de cetăţeni moldoveni, reprezentând 49,54%, au votat împotriva aderării ţării la blocul comunitar.

citeste mai mult …

Rapid București a surclasat-o pe Farul Constanța, scor 5-0, în ultimul meci al etapei cu numărul 13 din SuperLiga.

Cei 11.323 de spectatori prezenți în Giulești au avut parte de un adevărat spectacol. În plus, aceștia i-au putut vedea în acțiune pe Boupendza și N’Jie, care au debutat în sfârșit pentru Rapid.

Rapid – Farul 5-0, în etapa #13 din SuperLiga

Borza, cumpărat de Rapid chiar de la Farul, a deschis scorul în minutul 13. Fundașul stânga a primit o pasă de la Petrila, a controlat excelent balonul și a marcat cu un șut plasat.

În minutul 28, Nedelcu s-a accidentat și a fost înlocuit cu Alexandru Stoian, fotbalist în vârstă de doar 16 ani.

Două minute mai târziu, Christensen l-a găsit într-o poziție foarte bună pe Petrila și acesta a făcut 2-0 pentru Rapid.

Dezastrul a continuat pentru trupa lui Gică Hagi, iar fundașul Pașcanu (’40) a înscris cu un șut fără preluare din interiorul careului.

N’Jie, fără realizări notabile, a fost înlocuit cu Alexandru Dobre, aflat și el la debut. F fotbalistul trecut prin Ligue 1 și-a trecut numele pe lista marcatorilor în minutul 72, după o cursă în flancul drept.

Seara de coșmar a continuat pentru Farul. Intrat pe teren în minutul 81, Dănuleasă l-a faultat pe Boupendza din poziție de ultim apărător și a fost eliminat direct.

Și Rapid a terminat meciul în zece jucători, după ce Hromada (’90+1) l-a călcat pe gambă pe Nicolas Popescu și a primit cartonaș roșu.

Scorul final a fost stabilit de același Dobre, care a înscris în minutul 90+6, după o centrare a lui Micovschi.

În urma acestui succes, echipa antrenată de Marius Șumudică a acumulat 16 puncte și a urcat pe locul 10 în clasamentul SuperLigii. De cealaltă parte, formația pregătită de Gică Hagi ocupă locul 14, cu 13 puncte.

SuperLiga, clasamentul după 13 etape

citeste mai mult …

Institutul Marius Nasta din București – locul unde ajung cele mai grave cazuri de boli pulmonare din toată țara, precum tuberculoză, cancer pulmonar, pneumonii sau fibroză chistică, a rămas fără autorizație sanitară de funcționare din luna iulie, relatează Digi24 și România Actualități.

Institutul „Marius Nasta” din capitală aşteaptă răspunsul din partea Direcţiei de Sănătate Publică pentru două solicitări: una făcută în luna mai pentru un bloc operator şi cea de-a doua pentru autorizaţia sanitară de funcţionare, din luna iulie, a explicat managerul Institutului, Beatrice Mahler, potrivit România Actualități.

„Spitalul nu are autorizație sanitară de funcționare valabilă la acest moment. Ea a expirat și nu este realizată, deși am depus toate documentele necesare în vederea realizării, inclusiv cerere de asistență cu două luni jumate înainte de momentul în care a expirat”, a declarat managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, potrivit Digi24.

Beatrice Mahler a mai adăugat că, după o solicitare făcută Avocatului Poporului pentru a media situaţia creată, instituţia a dat în judecată Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti pentru obţinerea răspunsurilor pentru cele două solicitări. 

Cum o autorizație de la DSP nu are nici restul spitalului, Casa de Sănătate poate opri oricând finanțarea, iar activitatea să fie sistată, notează Digi24.

DSP a spus pentru Digi24 că a fost semnată autorizația pentru o parte a spitalului, nu și pentru sălile de operație și saloanele ATI renovate, însă managerul Institutului Marius Nasta spune că nu a primit documentul.

citeste mai mult …

Garda Naţională de Mediu (GNM) a anunțat luni că a înaintat o sesizare penală la adresa întregii comunităţi din localitatea Sinteşti, judeţul Ilfov, din cauza arderilor ilegale de deşeuri. Este pentru prima dată când o instituție a statului depune plângere penală împotriva unei întregi comunități.

„Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov a înaintat o sesizare penală împotriva fenomenului arderilor ilegale de deşeuri, adresată întregii comunităţi din Sinteşti, judeţul Ilfov, unde, de-a lungul numeroaselor descinderi ale comisarilor GNM, au fost identificate fapte de incendiere, abandonare, aruncare, eliminare a deşeurilor în spaţii neautorizate, fapte prevăzute de codul penal. Sesizarea a fost documentată cu datele acumulate de instituţie de-a lungul numeroaselor descinderi, astfel punând la dispoziţia organelor de cercetare penală informaţii cât mai clare pentru pedepsirea făptaşilor, conform legii”, au transmis reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a instituției.

Începând din 2022 și până în prezent, s-au desfăşurat în Sinteşti 40 de acţiuni soldate cu sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, fiind confiscate 51 de tone de deşeuri, mai spun aceștia.

De asemenea, au fost confiscate vehicule şi au fost deschise mai multe dosare penale.

„Dacă arzi deşeuri, faci puşcărie!”

Potrivit GNM, ultima dintre aceste acțiuni a avut loc vineri, 18 octombrie, când au fost aplicate amenzi în valoare de 90.000 lei și au fost confiscate aproximativ 6 tone de deșeuri, feroase și neferoase.

„Fenomenul colectării, deţinerii şi valorificării ilegale a deşeurilor este o problemă cu care ne confruntăm constant. Acest demers al colegilor de la Comisariatul Judeţean Ilfov, cu siguranţă, nu va rămâne fără consecinţe”, a afirmat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, citat în comunicat.

„Modul în care au documentat aceasta sesizare penală, reclamând un fenomen infracţional dezvoltat la nivelul unei intregi comunităţi şi faptul că a fost înaintată către Parchetul General – Biroul pentru Combaterea Infracţionalităţii de Mediu, structura cu care Garda Naţională de Mediu a avut rezultate excelente, îmi dă încredere să repet, tare şi răspicat: «Dacă arzi deşeuri, faci puşcărie!»”, a adăugat Corlan.

citeste mai mult …

Unu din cinci decese prin înec din Uniunea Europeană se petrece România, arată datele Eurostat, care ne plasează pe primul loc la acest capitol sumbru, cu un bilanț aproape dublu față de următoarea țară clasată, Franța. Într-un dialog cu HotNews, șeful scafandrilor de la ISU Dobrogea, cu sute de misiuni de salvare din ape la activ, analizează situația din perspectiva lui, iar jurnaliști străini din proiectul internațional Pulse prezintă cazul de succes al Italiei, dar și situația dramatică din Lituania, unde jumătate din înecuri sunt produse pe fondul consumului de alcool. 

• Articol realizat în cadrul proiectului european Pulse, de Alina Neagu (HotNews.ro), Lorenzo Ferrari (OBCT/ Italia) și Justė Ancevičiūtė (Delfi/ Lituania).

Marian Ciulei, șeful scafandrilor la ISU Dobrogea, spune că, în ultimii zece ani, el și colegii săi au recuperat din ape trupurile a aproximativ 180 de persoane. Copii, adulți, femei sau bărbați. „De foarte multe ori, când suntem solicitați noi, scafandrii, asta înseamnă că situația este deja foarte gravă. Practic, suntem cam ultima linie care intervine”. 

Colonelul spune însă că „am avut și cazuri fericite, când am reușit să salvăm oameni”.Își amintește de o tânără de 18 ani din Republica Moldova, scoasă din mare de scafandri, spre sfârșitul sezonului, în Jupiter. Era arborat steagul roșu, adică marea era foarte agitată. 

Cele 30 de secunde care au făcut diferența dintre viață și moarte

„S-a aventurat alături de alți prieteni să intre în mare în jurul orei 23:00 – 23:30. Nu au știut unde intră, nu au luat în calcul pericolul. Curenții din zona de dig, unde se aflau, curenții de fund ai mării, sunt cei mai periculoși – nu sunt vizibili cu ochiul liber”, povestește Marian Ciulei. 

Când prietenii au văzut că fata nu mai iese, tinerii au început să strige după ajutor, iar scafandrii au ajuns într-un timp foarte scurt: „Diferența a fost făcută de 30 de secunde, maxim un minut, cât mai avea până să se înece. Scafandrii au scos-o în viață, chiar dacă a mai avut nevoie de îngrijiri medicale”, spune colonelul de la ISU Dobrogea. 

„Sunt foarte multe cazuri și pe Dunăre sau canale ale Dunării sau lacuri, unde se aventurează, se plimbă și cu barca, nu își iau vestă de salvare cu ei”, mai spune reprezentantul ISU Dogrogea. 

În sezonul estival de anul acesta, numai pe litoral, 21 de oameni s-au înecat, în timp ce 72 au fost salvați de la înec, arată datele salvatorilor din județul Constanța.

Bilanțul negru la care suntem pe primul loc

5.224 de oameni au decedat prin înec în anul 2021 în Uniunea Europeană, aproape unul din cinci decese înregistrându-se în România: 1.020, ceea ce înseamnă un procent de 19,5%, arată cele mai recente date Eurostat, consultate de HotNews. 

Jumătate dintre decesele prin înec produse în anul 2021 în UE s-au înregistrat în doar 4 țări: 

• România (1.020 – 19,5% din total), 
• Franța (673 – 12,9% din total), 
• Spania (510 – 9,8% din total) 
• Polonia (454 – 8,7% din total). 

Clasamentul conține și două situații paradoxale la prima vedere: Italia, o țară care este înconjurată de ape, se află pe locul 7, cu 285 de decese. Lituania, cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, se află pe locul 8, cu 145 de decese. 

Cum cele mai recente date Eurostat sunt cele din 2021, HotNews a întrebat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență câte decese prin înec a avut România după acel an. 

Autoritățile nu au însă centralizat numărul de decese, ci doar numărul misiunilor de salvare:

• anul 2022 – 371 de misiuni de căutare-salvare în mediul acvatic (ape curgătoare, Marea Neagră, lacuri sau iazuri)
• anul 2023 – 451 de misiuni 
• anul 2024 (primele 8 luni) – 280 de misiuni 

De ce se îneacă atât de mulți oameni în România

Cauzele pentru care avem cel mai mare număr de înecați din Uniunea Europeană sunt multiple, spune șeful scafandrilor de la ISU Dobrogea. 

Pe litoral, cea mai importantă este nerespectarea recomandărilor făcute de salvamari, în special a steagului roșu, când marea este agitată. „Probabil mulți nu cunosc puterea curenților de fund ai mării, care te trag către fund foarte repede, practic vorbim despre secunde”. 

Sunt și persoane care merg să înoate în mare în zone unde nu este marcat și balizat. „Se aventurează să sară de pe stabilopozi, platforme, poduri. Plonjează în apă neștiind ce adâncime are, dacă sunt elemente care le pot pune viața în pericol”, mai spune reprezentantul ISU.

„Nici salvamarul nu are puteri supraomenești”

„În momentul în care se arborează steagul roșu care interzice cu desăvârșire intrarea în apă, atunci intră lumea în apă. Salvamarul la noi este un fel de salvator al României, trebuie să intre să salveze. Dar nici salvamarul nu are puteri supraomenești”, arată și Gabriel Bălan, secretarul general al Asociației Naționale a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor.

Mai sunt și cazurile tragice când se îneacă oamenii care sar să-i salveze pe alții din apă. „Când intri să salvezi pe cineva, trebuie să fii în primul rând sigur că te poți salva pe tine și nu te îneci. Pentru că dacă pe lângă un înecat mai ai încă unul, și încă unul… Au fost anul acesta pe litoral cel puțin 2-3 cazuri când părinți sau prieteni au intervenit să salveze copilul sau ruda sau prietenul și au salvat sau nu au salvat, dar a murit el”, mai spune șeful salvamarilor, Gabriel Bălan. 

Iar cazurile de înec sunt numeroase nu doar pe litoral: „Sunt foarte multe cazuri și pe Dunăre sau canale ale Dunării sau lacuri, unde se aventurează, se plimbă și cu barca, nu își iau vestă de salvare cu ei. Consideră că ei știu să înoate, dar din păcate de multe ori se întâmplă să cadă în apă sau să se răstoarne cu barca, după care noi intervenim și începem căutările pentru găsirea lor”, mai arată reprezentantul ISU Dobrogea. 

„Problema este educația celui care vine să înoate”

Gabriel Bălan este secretarul general al Asociației Naționale a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România. De 23 de ani, asociația prestează servicii de salvamar pe plajele de pe litoralul românesc. 

După 23 de ani de experiență în domeniu, Gabriel Bălan consideră că „problema noastră cu mulți înecați” pleacă în primul rând de la „educația celui care vine să facă plajă și să înoate”. 

„Nu te trimite nimeni în apă când este marea agitată. Toate gropile, toată apa adâncă în zona de îmbăiere sunt semnalizate cu geamanduri. De acolo nu ai voie, decât cei care sunt avansați în înot și sunt obișnuiți cu valurile, cu curenții. Până la geamandură nu i s-a întâmplat nimănui nimic, niciodată. Toată lumea care depășește acea limită până la care are voie orice începător să se îmbăieze în siguranță maximă o face pe răspunderea lui”, afirmă șeful salvamarilor, în dialogul cu HotNews. 

„Lumea tratează marea cu multă indiferență: crede că dacă a fost la un bazin de înot sau a înotat într-o baltă, poate să vină și la mare să înoate sau el știe să înoate oriunde”, consideră Gabriel Bălan.

 „Noi adâncimi mari nu avem. În Grecia, în unele zone, dacă ai făcut câțiva pași de la mal, te-ai dus spre 7-8-10 metri adâncime, este și stâncă. La noi malul este chiar frumos, cu nisip, nu te zgârii, nu te tai”, adaugă el.

Tragediile se întâmplă când oamenii nu ascultă indicațiile

Șeful salvamarilor mai spune că, în 23 de ani, a văzut oameni care „nu numai că nu respectă marea, dar nu respectă nici ceea ce li se spune pentru a evita pericolele.”

„Salvamarul nu are nicio putere”, subliniază el, adăugând că „indiferent cât aș vrea să întorc pe toate părțile această situație, din punctul meu de vedere, marea majoritate a cazurilor s-au întâmplat numai și numai din această nerespectare a mării, a regulilor impuse, a indicațiilor celor care sunt puși să dea indicații”. 

Ar fi de ajutor amenzile sau alt tip de sancțiuni pentru cei care nu respectă regulile? Gabriel Bălan este sceptic: „Amenda este o chestie metaforică. În astfel de situații, dacă nu respecți regulile, te ia apa și nu te mai aduce înapoi.”

De ce în România se îneacă mai multe femei?

La nivelul Uniunii Europene, din 4 persoane care se îneacă, 3 sunt bărbați și una este femeie. În România, procentul femeilor care se îneacă este de 32% din total – adică una din trei persoane înecate este femeie. În țara noastră se îneacă cele mai multe femei. 

Marian Ciulei, reprezentantul scafandrilor, spune că nu are o explicație pentru acest lucru.

În schimb, Gabriel Bălan, reprezentantul salvamarilor, pune și acest lucru tot pe seama problemelor de educație: „Totul pleacă de la educație.” 

Mai ales că în România se îneacă persoane de toate vârstele: de la copii până la vârstnici. 

„Vorbim și despre copii, pentru că avem și cazuri de copii înecați. Vorbim despre persoane care nu au supravegheat copiii atâta timp cât se aflau în apă sau pe lângă apă.”

„Și mai este o problemă”, spune șeful salvamarilor: „Nu cred că într-o zi, pe o plajă, nu este un salvamar care să nu fie tras de mânecă de o mamă sau de un tată că și-a pierdut copilul. Ne-am transformat din salvatori acvatici în oameni care caută copii pierduți pe plajă. Nu poți să nu faci treaba asta, pentru că te văd îmbrăcat în roșu și galben. Vin la tine să îi ajuți. În loc să fie cu ochii ațintiți la ce se întâmplă în apă, salvamarul trebuie să caute copii”.

Succesul italian

În cazul deceselor prin înec, Italia este pe ultimul loc, cu un număr al victimelor deosebit de scăzut, chiar și în comparație cu părți similare ale Europei, cum ar fi regiunile mediteraneene din Spania și Franța, Croația sau Grecia.

Potrivit lui Christoph Freudenhammer, secretarul general al filialei europene a Federației internaționale de salvare, incidența scăzută a înecurilor în Italia ar putea depinde mai degrabă de faptul că „salvarea este bine organizată. În Italia, Federația de Natație și Consiliul Național pentru Salvare lucrează în strânsă sinergie”.

În țările baltice, peste jumătate din înecuri au legătură cu consumul de alcool

Potrivit datelor Departamentului de pompieri și salvare (FRD), 46 de persoane s-au înecat în vara anului 2024, inclusiv 2 copii. În întregul an 2024, 93 de persoane s-au înecat. În 2024, pompierii au salvat 23 de persoane, inclusiv 3 copii, potrivit datelor furnizate de Delfi Lituania.

FRD notează că, în 2024, s-au înecat de 6 ori mai mulți bărbați decât femei, iar vârsta medie a celor care s-au înecat a fost de 55 de ani.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, 54% din decesele prin înec din Letonia, 53% din decesele din Lituania și 52% din decesele din Estonia au avut legătură cauzală cu consumul de alcool – de departe cele mai mari din UE.

Cu toate acestea, Artūras Petrovas, pompier, scafandru și conferențiar la Universitatea Lituaniană de Sport și membru al celei de-a 5-a echipe a Comitetului de salvare a pompierilor din Kaunas, subliniază pentru Delfi că există mai multe cauze ale numărului mare de înecuri în Lituania.

„În trecut, majoritatea înecurilor erau cauzate de un comportament neglijent în cazul consumului de alcool, precum și de copii lăsați nesupravegheați. Înecul din cauza alcoolului este încă un eveniment frecvent, însă sinuciderea prin înec este în creștere. Aceasta reprezintă un procent foarte mare din totalul înecurilor din Lituania”, spune el.

Potrivit expertului, statisticile privind înecul în Lituania sunt influențate și de poziția geografică. Lituania este o țară cu lacuri și râuri, iar un număr mare de oameni locuiesc în apropierea acestora.

„Avem o mulțime de cazuri în care bărbații se îneacă în urma unui accident vascular cerebral sau a unui infarct (…) atunci când se află în apă, chiar dacă sunt puțin adânci, de exemplu, la pescuit. Nu este neobișnuit ca bărbații să înoate distanțe lungi, să își supraestimeze forța, să se considere oameni de fier, dar să aibă accidente din cauza problemelor de sănătate”, spune Petrovas.

În Australia, când se arborează steagul roșu, salvamarul pleacă acasă

Gabriel Bălan, reprezentantul salvamarilor, vorbește despre exemplul Australiei, țară înconjurată de apele oceanului, unde „în momentul când se arborează steagul roșu, salvamarul a plecat la bază sau acasă, în funcție de prognoza meteo. La steagul roșu, plaja este fără salvamar și fiecare este pe răspunderea lui. Salvamarul are interzis în Australia să intervină când este steag roșu, pentru că este și viața lui în pericol”.

El susține că în România, în aceeași situație, „la presiunea oamenilor de pe plajă, salvamarul pleacă să salveze. Dar există riscul să își piardă chiar el viața. Afară, așa ceva nu se întâmplă. În Australia, pentru a nu exista riscul de a mai muri încă unul, s-a luat prin lege decizia de a se închide plaja.”

„La noi este haos. Legislație noi avem, mai puțin partea despre când trebuie să părăsești plaja”, consideră Gabriel Bălan. 

„Șă știi că o persoană trăiește datorită ție, pentru că ai reușit să o salvezi”

Cea mai mare mulțumire a unui salvamar este atunci când, după lunile de vară, pe plaja lui nu este niciun înecat, spune Gabriel Bălan: „Intervenții avem cu sutele, dar aceasta este cea mai mare mulțumire când se încheie sezonul.”

O altă satisfacție extraordinară este atunci când salvamarul salvează o persoană de la înec: „La o operațiune de salvare este extraordinar ce se întâmplă: după ce te întorci la mal, rudele țipă, unii vin să te strângă în brațe de bucurie, că ai salvat pe cineva drag”.

Pentru salvamarul care petrece 11 ore pe zi în soare, pe plajă, zi de zi, acestea sunt cele mai mari momente de mulțumire. 

Spre deosebire de salvamari, scafandrii nu pot lucra singuri, ci doar în echipă: „Un scafandru nu se poate scufunda de unul singur. Sunt necesari încă cel puțin doi scafandri pentru a forma o echipă și a efectua, în condiții de siguranță, o scufundare”, explică Marian Ciulei, de la ISU Dobrogea. 

De obicei, ei sunt solicitați atunci când nici salvamarul, nici alte persoane de pe plajă nu au reușit să scoată pe cineva din apă: „Atunci când suntem noi solicitați înseamnă că situația este deja foarte gravă.”

Când nu reușesc să scoată persoana căutată în viață din apă, este dureros și pentru salvatori: „Empatizăm cu persoanele aparținătoare celor pe care noi îi căutăm în mediul submersibil. E dureros. Această empatie câteodată este și dureroasă. Este partea mai puțin plăcută a meseriei noastre, pentru că facem tot ce este posibil să găsim acea persoană într-un timp cât mai scurt. Practic, suntem cam ultima linie care intervine și este foarte greu”.

Atunci când reușesc însă să salveze o viață, „satisfacția este enormă”: „Șă știi că o persoană trăiește datorită ție, pentru că ai reușit să o salvezi. Nu cred că poate fi exprimată în cuvinte această satisfacție. E o împlinire sufletească pe care e greu să o exprimi în cuvinte.”

Alcoolul, un factor care duce la înec

Epidemiologia înecului în Europa este foarte diferită de cea din restul lumii. Mortalitatea prin înec la bărbații în vârstă de 30-49 de ani este cea mai ridicată dintre toate cele 6 regiuni analizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Explicația ar fi că în această zonă înecul este mai degrabă asociat cu recreerea în apă decât cu supraviețuirea în urma unor dezastre precum inundațiile.

Alcoolul este asociat cauzal cu 26% din decesele prin înec în regiunea europeană, variind de la 3% la peste 55% în toate țările din regiune.

În mai 2023, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat o rezoluție istorică privind prevenirea înecurilor, susținută de 42 din cele 53 de țări din Regiunea Europeană.

Recomandările și orientările bazate pe dovezi ale OMS pentru prevenirea înecurilor, publicate în Raportul global privind prevenirea înecurilor în 2014, continuă să fie puse în aplicare. 

Anul acesta, OMS va publica Raportul global privind situația prevenirii înecurilor, care va documenta pentru prima dată povara înecurilor în toate statele membre și eforturile naționale de prevenire și răspuns. 

Copiii nesupravegheați și accesul limitat la bazine și cursuri de înot

Potrivit raportului publicat în 2014, la nivel mondial, cele mai mari rate de înec se înregistrează în rândul copiilor între 0 și 4 ani, urmați de copiii între 5 și 14 ani. Această tendință se aplică și în Europa, deși ratele de înec cresc din nou odată cu vârsta (în special în rândul bărbaților).

În plus, raportul arată că înecul depinde și de situația economică de bază a societăților. Acest lucru poate conduce, de asemenea, la diferite structuri, organizații și asociații care se ocupă cu prevenirea înecului prin educație, instruire în înot și supravegherea zonelor de scăldat. 

În cazul în care învățarea preventivă a înotului nu este obligatorie în cadrul educației școlare, se întâmplă adesea ca situația economică personală a părinților să fie crucială pentru a obține învățarea de bază a înotului pentru copiii lor (abonamente la piscine, costurile lecțiilor de înot etc.).

Bărbații sunt deosebit de expuși riscului de înec, cu o rată globală de mortalitate dublă față de femei. Ei sunt mai susceptibili de a fi spitalizați decât femeile pentru înec non-fatal. Studiile sugerează că ratele mai ridicate de înec în rândul bărbaților se datorează expunerii mai mari la apă și comportamentelor mai riscante, cum ar fi înotul singur, consumul de alcool înainte de a înota și navigația cu barca.

Accesul sporit la apă este un alt factor de risc pentru înec. Persoanele cu ocupații precum pescuitul comercial sau pescuitul de subzistență, care folosesc bărci mici în țările cu venituri mici, sunt mai predispuse la înec. Copiii care locuiesc în apropierea surselor deschise de apă, cum ar fi șanțuri, iazuri, canale de irigații sau piscine, sunt în mod special expuși riscului.

Călătoriile și deplasările zilnice ale migranților sau solicitanților de azil au loc adesea pe ambarcațiuni supraaglomerate, nesigure și lipsite de echipamente de siguranță sau sunt operate de personal care nu a fost instruit să facă față incidentelor de transport sau navigației. Personalul aflat sub influența alcoolului sau a drogurilor reprezintă, de asemenea, un risc.

Există și alți factori care sunt asociați cu un risc crescut de înec, cum ar fi statutul socio-economic inferior, apartenența la o minoritate etnică, lipsa educației superioare și populațiile rurale tind să fie toate asociate, deși această asociere poate varia de la o țară la alta; sugarii lăsați nesupravegheați sau singuri cu un alt copil în apropierea apei; consumul de alcool în apropierea sau în apă; condiții medicale, cum ar fi epilepsia; și turiști nefamiliarizați cu riscurile și caracteristicile locale ale apei.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

citeste mai mult …