StiriZiare.ro

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat, la Digi24, că nu desfiinţează poliţia locală, deoarece legislaţia îi conferă anumite atribuţii pe care nu le poate exercita prin angajaţii Primăriei Capitalei, transmite Agerpres.

„Dintotdeauna am fost pentru desfiinţarea Poliţiei Locale (…) Conform legii, Poliţia Locală are nişte atribuţii (…), în ipoteza desfiinţării, trebuie să fie preluate de alte compartimente. Acum, eu sunt obligat să lucrez cu Poliţia mea locală (…), trebuie să avem nişte oameni care să păzească parcurile, să păzească Pasajul Unirii (…), să facă disciplina în construcţii (…) Avem o lege (…) a Poliţiei locale care spune că toate atribuţiile astea pe care le enumăr eu trebuie să le desfăşori nu prin oamenii Primăriei, ci prin cei din Poliţia Locală”, a spus Nicuşor Dan, când i s-a spus că, dacă doreşte, poate desfiinţa poliţia locală prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Nicuşor Dan a precizat că poliţia locală are atribuţii de ordine publică pe care poliţia naţională nu le poate prelua. În opinia sa, poliţia naţională este mai profesionistă în ceea ce priveşte aspecte de ordine publică decât poliţiile locale din oraşele şi comunele din România.

În septembrie 2023, Nicușor Dan l-a înlocuit pe șeful poliției locale din București și anunța reorganizarea acesteia, după ce instituţia nu a fost capabilă să gestioneze situaţia din parcul IOR, unde bucata retrocedată din parc a fost defrişată masiv. În aceeaşi zonă au avut loc şi repetate incendii de vegetaţie.

Poliția locală a Primăriei Generale și cea a Sectorului 4 au fost implicate recent în disputa dintre primarii Nicușor Dan și Daniel Băluță legată de șantierul din Piața Unirii. În această dispută, poliția națională a refuzat să se implice.

citeste mai mult …

Flota Mării Negre a Rusiei a fost nevoită să mute mai multe nave de război de la baza navală Sevastopol din peninsula Crimeea, din cauza atacurilor Ucrainei, a declarat duminică un oficial instalat de Rusia, după cum scriu agențiile Reuters și News.ro.

Declaraţiile lui Dmitri Rogozin, senator instalat de Rusia pentru regiunea ucraineană ocupată Zaporojie şi fost şef al agenţiei spaţiale ruse, reprezintă prima confirmare oficială rusă a faptului că flota a trebuit să se mute de la Sevastopol.

Ucraina a menționat în repetate rânduri că atacurile sale asupra navelor de război ruseşti din Marea Neagră au forţat Moscova să mute navele la Novorossiisk.

Dmitri Rogozin a declarat pentru ziarul Moskovsky Komsomolets că Rusia trebuie să devină mai serioasă în ceea ce priveşte dezvoltarea dronelor sale, organizarea unităţilor sale militare de drone şi dezvoltarea sistemelor de război electronic şi de ghidare prin satelit.

„O revoluţie tehnico-militară are loc sub ochii noştri”, a spus Rogozin despre dezvoltarea dronelor şi a războiului electronic, adăugând că ritmul inovaţiei schimbă situaţia pe front în fiecare lună.

„Flota Mării Negre este un exemplu”, a declarat Rogozin. „Ea a fost forţată să îşi schimbe, practic, reşedinţa din cauza faptului că navele noastre mari au devenit doar ţinte mari pentru ambarcaţiunile inamice fără pilot”.

Rusia a rămas în urmă în ceea ce priveşte tehnologia dronelor la începutul războiului şi, deşi de atunci a făcut progrese semnificative, trebuia să se mişte mai repede, în special în ceea ce priveşte concentrarea cheltuielilor sale pentru arme şi crearea de regimente speciale de drone, a spus Rogozin.

El a menţionat că sistemele de ghidare prin satelit şi de suprafaţă care ar putea depăşi războiul electronic sunt deosebit de importante pentru a permite o ţintire precisă.

Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Zeci de mii de demonstranţi pro-europeni s-au adunat duminică la Tbilisi, capitala Georgiei, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, cruciale pentru viitorul democratic al ţării şi care au valoarea unui „referendum” între Uniunea Europeană şi Rusia, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Opoziţia pro-europeană din această mică ţară din Caucaz, formată din patru alianţe principale, se va confrunta sâmbăta viitoare cu partidul conservator de guvernământ, Visul Georgian, acuzat de criticii săi de derivă autoritară pro-rusă şi de deraierea proiectului naţional de aderare la UE.

Pe străzile din centrul oraşului Tbilisi, mulţi demonstranţi au venit cu steaguri georgiene şi ale Uniunii Europene, a transmis un jurnalist al AFP aflat la faţa locului. Alţii au fluturat pancarte pe care scria: „Georgia alege UE”. Mulţimea s-a adunat în Piaţa Libertăţii la apelul mai multor ONG-uri care doresc să-şi arate „hotărârea de a continua pe calea aderării” la UE.

Alegerea între Europa și „un trecut rusesc incert”

Sondajele din ultimele zile sugerează că alianţa de opoziţie ar putea câştiga suficiente voturi pe 26 octombrie pentru a învinge Visul Georgian, partidul miliardarului Bidzina Ivanişvili. La 68 de ani, el a deţinut din culise frâiele puterii de aproximativ zece ani, fără a ocupa o funcţie guvernamentală.

Rezultatele vor fi urmărite îndeaproape la Bruxelles, într-un moment în care liderii din UE se tem că Georgia se abate de la ambiţia sa de a adera la UE. Obiectivul aderării la UE este totuşi înscris în Constituţia acestei foste republici sovietice.

Preşedinta pro-europeană Salome Zurabişvili, care s-a despărţit de guvern, dar are puteri foarte limitate, a pregătit scena la începutul lunii octombrie într-un interviu acordat AFP: „Avem un cvasi-referendum privind alegerea între Europa sau o întoarcere la un trecut rusesc incert”.

De cealaltă parte, oligarhul şi fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili critică în mod regulat Occidentul şi le-a cerut susţinătorilor săi să voteze pentru partidul Visul Georgian, pentru a alege „între sclavie şi libertate, supunere faţă de puteri străine şi suveranitate, război şi pace”.

Guvernul a indicat că va interzice partidele de opoziţie pro-occidentale dacă Visul Georgian va obţine o majoritate suficientă pentru a adopta această măsură.

Mogulul din spatele puterii de la Tbilisi

Alegerile din 26 octombrie, unele dintre cele mai importante din ţară de la căderea URSS, potrivit observatorilor, survin după mai multe valuri de proteste antiguvernamentale, în special la iniţiativa tinerilor. În mai, protestatarii au ieşit în stradă în masă împotriva unei legi privind „influenţa străină”, care a fost criticată în Occident pentru că este modelată după legislaţia rusă a „agenţilor străini” folosită pentru a reprima vocile disidente.

Bruxellesul a îngheţat procesul de aderare a Georgiei la UE, iar Statele Unite au impus sancţiuni împotriva oficialilor georgieni acuzaţi că au autorizat o „represiune brutală” împotriva protestatarilor. Tbilisi a reacţionat ameninţând că îşi va „revizui” relaţiile diplomatice cu Washingtonul.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la „alunecarea” Georgiei „către autoritarism”, descriind alegerile ca fiind „un test crucial”.

Rusia, un jucător istoric în Caucaz, împarte aproape 1.000 de kilometri de graniţă cu Georgia. Ivanişvili şi-a făcut averea acolo după căderea URSS înainte de a se întoarce în Georgia la începutul anilor 2000. Semn al mizei majore, Kremlinul a acuzat marţi Occidentul de interferenţă „nedisimulată” în viitoarele alegeri.

Mai mulţi observatori au avertizat deja asupra riscului de tulburări dacă Visul Georgian încearcă să se agaţe de putere indiferent de rezultatul alegerilor, în timp ce alte voci au atras atenţia cu privire la potenţiale fraude viitoare.

citeste mai mult …

După numărarea a 300.000 de voturi din cele 361.000 exprimate în Chișinău, datele arată că 55,8% dintre alegători au spus DA, iar 44,2% au spus NU aderării la UE. La scara țării, fără Diaspora numărată, scorul e 54% NU și 45% DA.

Capitala Republicii Moldova a adunat 361.000 de voturi la referendum, din totalul de 1,4 milioane exprimate, conform datelor Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, transmise la 12:20, după miezul nopții.

Dintre aceste voturi se număraseră 300.000 de voturi, iar tabăra DA conducea cu peste 10% avans.

În schimb, la nivelul Republicii Moldova, ca țară, la 1.150.000 de voturi numărate (din 1,4 milioane exprimate) raportul era invers: 54,5% NU, 45,5% DA.

La ora redactării știrii, aproape 12:30 noaptea, nu se număraseră decât 11.000 dintre cele 236.000 de voturi înregistrate în Diaspora, iar tabăra DA conducea la aceste voturi cu 77%.

De menționat că Cahul și Ungheni, orașe care au beneficiat în ultimii ani de cele mai multe proiecte europene, au votat NU la referendumul constituțional, scrie Ziarul de Gardă.

Datele preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală arată că în Cahul, 56% dintre cei prezenți la urne au ales opțiunea „NU” din buletinul de vot, iar votanții din Ungheni au votat „NU” în proporție de 57%.

citeste mai mult …

Cetățenii Republicii Moldova au votat în număr mare duminică la secțiile deschise la București în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului pentru aderarea la UE. Mulți oameni se mai aflau la cozi la ora închiderii urnelor, așa că programul de votare s-a prelungit cu două ore.

UPDATE: Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a declarat pentru TVR Moldova că la trei secții de votare de la București s-a prelungit votarea cu două ore.

Sute de oameni așteptau la o coadă pe strada Eugeniu Carada, în incinta sediului Autorității Electorale Permanente, unii dintre ei spunând că se înaintează foarte lent. Trecătorii care ajungeau în zonă îi întrebau nedumeriți dacă stau la coadă să intre la vreun muzeu. Răspunsul celor care așteptau venea imediat: „Stăm aici ca să votăm. Sunt alegeri în Republica Moldova!”

Oamenii se plâng că se înaintează foarte greu și că au așteptat peste două ore până să poată intra să voteze.

În Capitală sunt trei secții de votare deschise: două pe strada Eugeniu Carada 1 și alta pe strada Stavropoleus nr.6, iar cetățenii moldoveni cu drept de vot se înghesuie să-și exercite dreptul constituțional.

Peste 45% dintre cetăţenii din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 18:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Oficialii CEC au informat că până la ora 18:00 şi-au exprimat dreptul de vot 1.352.884 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi pe listele electorale, ceea ce reprezintă un procent de 45,84%.

Numărul de alegători care au votat la aceste scrutine este cu aproape 250.000 mai mare faţă de alegerile prezidenţiale din 2020, raportat la acelaşi interval orar. În 2020, până la ora 18.00 au fost votat 1,1 milioane de moldoveni.

În cursa pentru preşedinţia Republicii Moldova s-au înscris 11 candidaţi, însă lupta pentru fotoliul prezidenţial de la Chişinău se va da între actuala preşedintă, pro-europeana Maia Sandu, şi principalul candidat al stângii, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.

Maia Sandu este mare favorită pentru a câștiga primul tur, potrivit sondajelor. Urnele se vor închide la ora 21.00, iar primele rezultate vor fi date publicității începând cu ora 22.00.

citeste mai mult …