StiriZiare.ro

Rezultatele preliminare din ziua electorală a Republicii Moldova sunt amestecate. Maia Sandu conduce, așa cum era de așteptat, în primul tur al prezidențialelor. La numărarea a peste jumătate din voturi, potrivit Ziarului de Gardă din Chișinău, cei mai mulți alegători au votat însă „NU” la referendumul privind aderarea la UE, un semn prost pentru guvernul pro-european și o veste bună pentru forțele pro-ruse.

00:37

La referendumul pro-UE, Chișinăul a votat invers decât Republica Moldova

După numărarea a 300.000 de voturi din cele 361.000 exprimate în Chișinău, datele arată că 55,8% dintre alegători au spus DA, iar 44,2% au spus NU aderării la UE. La scara țării, fără Diaspora numărată, scorul e 54% NU și 45% DA.

00:26

Concluzie sumbră a Reuters după primele rezultate.

„Deși rezultatele se pot schimba pe măsură ce se numără mai multe buletine de vot, în special în rândul diasporei numeroase din Occident, acestea sunt aproape sigur un șoc pentru echipa lui Sandu”.

00:22

Cifrele s-au modificat, dar nu foarte mult, la numărătoarea voturilor pentru referendumul privind aderarea la UE.

Astfel, după procesarea a 85% dintre procesele verbale, 54,57% au votat „NU” și 45,43% au votat „DA”.

00:13

Cahul și Ungheni, orașe care au beneficiat în ultimii ani de cele mai multe proiecte europene, au votat NU la referendumul constituțional, scrie Ziarul de Gardă. Datele preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală arată că în Cahul, 56% dintre cei prezenți la urne au ales opțiunea „NU” din buletinul de vot, iar votanții din Ungheni au votat „NU” în proporție de 57%.

00:05

Rezultatele parțiale ale referendumului i-au lăsați „șocați” pe membrii PAS, relatează reporterii Jurnal.md de la sediul Partidului Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu.

23:52

Nicio schimbare majoră după numărarea a 80% din voturile exprimate la referendumul pentru aderarea la UE. Un pic peste 55% dintre alegători au votat „NU”. Doar 44,8% au votat „DA”.

Nu au fost procesate încă decât 3.151 de voturi (din cele peste 236.000) în diaspora, informează Ziarul de Gardă. Asta în condițiile în care diaspora a votat masiv „Da”.

23:32

Se conturează tot mai clar un tur doi la alegerile prezidențiale între Maia Sandu și candidatul socialiștilor Alexandr Stoianoglo.

După procesarea a aproape 70% din procesele verbale, Maia Sandu conduce cu 36,46% în fața lui Stoianoglo – 28,99%.

23:17

După procesarea a 66% din procesele verbale (care cumulează 50% din voturi) la referendumul pentru aderarea la UE, cifrele arată că 55,2% dintre alegători au votat „NU”, iar 44,7% – „DA”.

Ce se întâmplă dacă referendumul pentru aderarea la UE va primi un vot negativ de la majoritatea alegătorilor?

„Dacă rezultatul e negativ, atunci asta va încuraja forțele pro-ruse să se mobilizeze la maxim pentru turul al doilea al prezidențialelor. Și mă tem că dacă se va întâmpla acest lucru, turul al doilea ar putea fi compromis, fapt care ar putea fi catastrofal”, a declarat analistul Vlad Socor, de la Jamestown Foundation, la Jurnal.md.

23:03

În cazul referendumului, după procesarea a 58% din procesele verbale, opțiunea „NU” conduce încă cu 55,5%. De notat că multe procesle verbale din Chișinău și diaspora nu au fost procesate încă.

22:58

Maia Sandu conduce cu 35% după procesarea a 50% din procesele verbale. Pe locul doi – Alexandr Stoianoglo, cu 29,33%.

22:45

După procesarea a 46% din procesele verbale, rezultatele de pe pagina Comisiei Electorale Centrale arată că 44% dintre alegători au votat „DA” și 56% – „NU”.

22:39

După procesarea a 37% din procesele verbale, Maia Sandu conduce cu 35,15% în primul tur al alegerilor prezidențiale, fiind urmată de candidatul socialiștilor și principalul ei rival Alexandr Stoianoglo, cu 29,37% și de Renato Usatîi cu 14,54%.

22:36

În cazul referendumului pentru aderarea la UE, primele procese verbale (494) procesate arată că opțiunea „DA” a fost aleasă de 41% dintre alegători. Restul de 58% au ales opțiunea „NU”.

De menționat că numărul de procese verbale este încă mic și nu este neapărat relevant pentru întreaga țară.

22:33

După procesarea a 456 de procese-verbale procesate, din cele 2219 din țară – adică 20%, cel mai mare scor îl are Maia Sandu, cu 33,7%, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo care a acumulat 30,09%.

Renato Usatîi a acumulat circa 15%, Victoria Furtună a acumulat 6,34%, pentru Irina Vlah au votat circa 6%, Vasile Tarlev are 4%, Ion Chicu a acumulat circa 2,07%, Octavia Țîcu are la moment 0,91%, Andrei Năstase – 0,72%, Natalia Morari – 0,67% și Tudor Ulianovschi – 0,58

22:20

După numărarea a 14,38% din procesele verbale, Maia Sandu acumulează 34,12% din voturi, Alexandr Stoianoglo 30,06% și Renato Usatîi 15,11%, Irina Vlah 5,99%, Victoria Furtună 5,78%.

Astfel, dacă rezultatele se păstrează până la contabilizarea tuturor proceselor verbale, peste două săptămâni urmează să aibă loc turul II al scrutinului prezidențial.

22:13

Circa 1.478.953 de cetățeni, adică 49,89% dintre alegătorii înscriși în listele electorale, au votat în cadrul referendumului constituțional până la ora 21:00.

Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală (CEC) în briefingul de la ora 22:00.

Datele arată de asemenea că, la secțiile de votare din R. Moldova, votul și-au exercitat circa 1,546 milioane de oameni, ceea ce reprezintă 51,4% din alegătorii înscriși.

La alegerile prezidențiale au votat 51,4% din alegătorii înscriși pe liste.

Cum a decurs votul

Hotnews a transmis LIVE ziua electorală din Republica Moldova:

Moldovenii au votat în număr mare duminică, atât în țară, cât și peste hotare.

Până la închiderea secţiilor de votare din Republica Moldova, peste 1 546 000 de persoane au votat, înregistrându-se o prezenţă la vot de 51,40%. 54,59% dintre alegători sunt femei, iar 45,41% – bărbaţi, potrivit News Maker.

Cea mai mare prezenţă la vot pe teritoriul Republicii Moldova s-a înregistrat în Chişinău, Donduşeni şi Ocni. De cealaltă parte, cei mai puţin oameni au votat în Nisporeni, Hânceşti, Basarabeasca şi Cantemir.

În total, pe teritoriul R. Moldova au fost deschise 1988 de secţii de votare, inclusiv 30 pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Votul din Republica Moldova este un eveniment global, interesul fiind mare pe fondul tensiunilor dintre Occident și Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

„Prinsă între Est și Vest, Moldova face o alegere crucială”, a scris azi cotidianul american New York Times.

„Aderarea este încă la mulți ani distanță, dar a fost accelerată de îngrijorarea din capitalele occidentale cu privire la invazia Rusiei în Ucraina, care a început în februarie 2022, și de determinarea de a împiedica Moscova să avanseze în alte teritorii foste sovietice”, a scris NY Times.

Coadă mare la București

Sute de oameni așteptau la o coadă pe strada Eugeniu Carada, în incinta sediului Autorității Electorale Permanente, unii dintre ei spunând că se înaintează foarte lent. Trecătorii care ajungeau în zonă îi întrebau nedumeriți dacă stau la coadă să intre la vreun muzeu. Răspunsul celor care așteptau venea imediat: „Stăm aici ca să votăm. Sunt alegeri în Republica Moldova!”/

citeste mai mult …

Jannik Sinner (23 de ani, #1 ATP) ar putea încheia anul cu un câștig total de 21,85 milioane euro, doar din tenis.

În cazul în care se impune în Mastersul de la Paris, turneu care începe pe 28 octombrie, liderul ATP îl va depăși pe Novak Djokovic la încasările acumulate într-un singur an.

Citește tot articolul pe GOLAZO.ro

citeste mai mult …

Prim-ministrul Israelului Benjamin Netanyahu a vorbit cu fostul preşedinte american Donald Trump, a anunţat duminică biroul premierului israelian, informează Reuters, preluată de News.ro.

„Prim-ministrul Netanyahu a reiterat ceea ce a spus şi public: Israelul ia în considerare problemele ridicate de administraţia SUA, dar, în cele din urmă, îşi va lua deciziile pe baza intereselor sale naţionale”, se arată în comunicat.

La rândul său, Trump a relatat că liderul israelian i-a cerut opinia legată de Iran, Israelul luând în calcul o reacție militară la recentele atacuri cu rachete ale Iranului. „M-a întrebat ce părere am, iar eu i-am spus ‘fă ce trebuie să faci’”, a declarat Donald Trump.

The Israeli leader had asked his opinion about what to do with Iran, he said. Israel is pondering its military reaction to recent Iranian missile strikes.

„He was asking what I thought. And I just said, you do what you have to do,” Trump said.

În cursul zilei de sâmbătă, Trump a elogiat modul în care Benjamin Netanyahu a gestionat situația din Gaza. Moartea liderului Hamas Yahya Sinwar, ucis miercuri de forțele israeliene în timpul unui raid în sudul Gazei, face pacea în Orientul Mijlociu „mai uşor” de realizat, a spus candidatul republican la Casa Albă.

„Sunt fericit că Bibi a decis să facă ceea ce trebuia să facă”, a declarat vineri Trump, referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu. De asemenea, el a menţionat că Netanyahu „a făcut treabă bună”. Trump a făcut aceste declarații la sosirea sa la Detroit, în Michigan, unde a participat vineri seară la un miting.

Relațiile dintre cei doi sunt bune încă din perioada în care Donald Trump era președinte al SUA, acesta fiind un susținător constant al Israelului. Ultima întrevedere față în față dintre cei doi a avut loc în luna iulie, când Netanyahu a făcut o vizită în Statele Unite.

Atunci premierul Israelului a ținut un discurs în fața Congresului american în care a ținut să-l elogieze și pe fostul președinte. „Aș dori să îi mulțumesc președintelui Trump pentru tot ceea ce a făcut pentru Israel”, a spus Netanyahu.

citeste mai mult …

Autorităţile germane au anunţat că au dejucat un plan de atac asupra ambasadei israeliene din Berlin, al cărui suspect, un libian acuzat de legături cu organizaţia Stat Islamic (ISIS), a fost arestat, relatează agențiile France Presse și Agerpres.

Acest bărbat şi-a văzut cererea de azil respinsă în Germania în urmă cu un an, dar era încă în ţară, o situaţie deosebit de sensibilă, deoarece lupta împotriva imigraţiei ilegale a devenit o prioritate a guvernului lui Olaf Scholz.

Identificat de instanţă ca fiind Omar A., suspectul este acuzat că a plănuit un „atac cu arme de foc şi de mare impact mediatic” împotriva reprezentanţei israeliene, a indicat duminică procuratura federală germană, după ce a anunţat sâmbătă seara arestarea bărbatului.

Libianul de 28 de ani a fost arestat la casa sa din Bernau, o localitate de lângă Berlin, în timpul unei operaţiuni majore a poliţiei în care au fost implicate forţele speciale.

„Serviciile noastre de securitate au intervenit la timp pentru a zădărnici posibilele planuri de a ataca ambasada israeliană din Berlin”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser.

Omar A. este suspectat că ar fi „un susţinător al ideologiei ISIS”, conform procuraturii, şi a avut „interacţiuni cu un membru al ISIS pe un serviciu de mesagerie instant” pentru a-şi pregăti atacul.

Conform tabloidului Bild, autorităţile germane au fost alertate datorită informaţiilor de la serviciile de informaţii externe.

„Nu vom relaxa lupta împotriva terorismului”, a scris Scholz pe platforma X, denunţând „un plan laş pentru un atac”.

Ministrul de interne a subliniat duminică „ameninţarea ridicată a violenţei islamiste, antisemite şi anti-israeliene”.

De la atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul din Fâşia Gaza, autorităţile germane şi-au sporit vigilenţa în faţa ameninţării islamiste şi a resurgenţei antisemitismului, la fel ca multe ţări din întreaga lume.

Bărbatul arestat sâmbătă a sosit în Germania în noiembrie 2022 şi a solicitat azil, dar cererea sa a fost respinsă în septembrie 2023, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală.

Absenţa procedurilor de expulzare împotriva sa riscă să reînvie o dezbatere explozivă în Germania.

După ani de politică generoasă de primire, această ţară îşi înmulţeşte dispoziţiile restrictive, unul dintre angajamentele cheie fiind accelerarea expulzării migranţilor aflaţi în situaţie ilegală.

O parte importantă a măsurilor în această direcţie a fost adoptată vineri de deputaţii germani, în contextul în care cancelarul social-democrat este sub presiune din cauza ascensiunii extremei drepte în Germania, ca şi în alte părţi din Europa.

Mai multe atacuri mortale în care au fost implicaţi cetăţeni străini au şocat Germania în ultimele luni.

La sfârşitul lunii august, un atac cu cuţitul comis de un sirian şi revendicat de organizaţia Stat Islamic a ucis trei persoane şi a rănit alte câteva în timpul unei petreceri la Solingen (vest).

În iunie, un alt atac cu cuţitul, pus pe seama unui afgan la un miting anti-islam la Mannheim, a lăsat în urmă un mort, un poliţist care a intervenit.

Peste 3.200 de infracţiuni cu motive antisemite au fost înregistrate în Germania de către poliţie din ianuarie până la începutul lunii octombrie, un număr aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

La începutul lunii septembrie, poliţia germană a împuşcat mortal un tânăr austriac cunoscut pentru legăturile sale cu islamul radical, în timp ce se pregătea să efectueze un atac asupra consulatului general israelian din Munchen. Atacurile au vizat şi ambasadele israeliene din Copenhaga şi Stockholm la începutul lunii octombrie.

citeste mai mult …

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat, la Digi24, că nu desfiinţează poliţia locală, deoarece legislaţia îi conferă anumite atribuţii pe care nu le poate exercita prin angajaţii Primăriei Capitalei, transmite Agerpres.

„Dintotdeauna am fost pentru desfiinţarea Poliţiei Locale (…) Conform legii, Poliţia Locală are nişte atribuţii (…), în ipoteza desfiinţării, trebuie să fie preluate de alte compartimente. Acum, eu sunt obligat să lucrez cu Poliţia mea locală (…), trebuie să avem nişte oameni care să păzească parcurile, să păzească Pasajul Unirii (…), să facă disciplina în construcţii (…) Avem o lege (…) a Poliţiei locale care spune că toate atribuţiile astea pe care le enumăr eu trebuie să le desfăşori nu prin oamenii Primăriei, ci prin cei din Poliţia Locală”, a spus Nicuşor Dan, când i s-a spus că, dacă doreşte, poate desfiinţa poliţia locală prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Nicuşor Dan a precizat că poliţia locală are atribuţii de ordine publică pe care poliţia naţională nu le poate prelua. În opinia sa, poliţia naţională este mai profesionistă în ceea ce priveşte aspecte de ordine publică decât poliţiile locale din oraşele şi comunele din România.

În septembrie 2023, Nicușor Dan l-a înlocuit pe șeful poliției locale din București și anunța reorganizarea acesteia, după ce instituţia nu a fost capabilă să gestioneze situaţia din parcul IOR, unde bucata retrocedată din parc a fost defrişată masiv. În aceeaşi zonă au avut loc şi repetate incendii de vegetaţie.

Poliția locală a Primăriei Generale și cea a Sectorului 4 au fost implicate recent în disputa dintre primarii Nicușor Dan și Daniel Băluță legată de șantierul din Piața Unirii. În această dispută, poliția națională a refuzat să se implice.

citeste mai mult …

Flota Mării Negre a Rusiei a fost nevoită să mute mai multe nave de război de la baza navală Sevastopol din peninsula Crimeea, din cauza atacurilor Ucrainei, a declarat duminică un oficial instalat de Rusia, după cum scriu agențiile Reuters și News.ro.

Declaraţiile lui Dmitri Rogozin, senator instalat de Rusia pentru regiunea ucraineană ocupată Zaporojie şi fost şef al agenţiei spaţiale ruse, reprezintă prima confirmare oficială rusă a faptului că flota a trebuit să se mute de la Sevastopol.

Ucraina a menționat în repetate rânduri că atacurile sale asupra navelor de război ruseşti din Marea Neagră au forţat Moscova să mute navele la Novorossiisk.

Dmitri Rogozin a declarat pentru ziarul Moskovsky Komsomolets că Rusia trebuie să devină mai serioasă în ceea ce priveşte dezvoltarea dronelor sale, organizarea unităţilor sale militare de drone şi dezvoltarea sistemelor de război electronic şi de ghidare prin satelit.

„O revoluţie tehnico-militară are loc sub ochii noştri”, a spus Rogozin despre dezvoltarea dronelor şi a războiului electronic, adăugând că ritmul inovaţiei schimbă situaţia pe front în fiecare lună.

„Flota Mării Negre este un exemplu”, a declarat Rogozin. „Ea a fost forţată să îşi schimbe, practic, reşedinţa din cauza faptului că navele noastre mari au devenit doar ţinte mari pentru ambarcaţiunile inamice fără pilot”.

Rusia a rămas în urmă în ceea ce priveşte tehnologia dronelor la începutul războiului şi, deşi de atunci a făcut progrese semnificative, trebuia să se mişte mai repede, în special în ceea ce priveşte concentrarea cheltuielilor sale pentru arme şi crearea de regimente speciale de drone, a spus Rogozin.

El a menţionat că sistemele de ghidare prin satelit şi de suprafaţă care ar putea depăşi războiul electronic sunt deosebit de importante pentru a permite o ţintire precisă.

Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …