StiriZiare.ro

Joe Biden şi principalii săi trei aliaţi europeni şi-au afirmat vineri, la Berlin, „determinarea” de a ajuta Kievul să obţină o „pace justă şi durabilă”, în timp ce trupele ucrainene luptă împotriva forţelor ruse, relatează AFP și News.ro.

Preşedintele american Joe Biden, omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Keir Starmer s-au angajat să „continue să sprijine Ucraina în eforturile sale de a asigura o pace justă şi durabilă, bazată pe dreptul internaţional, inclusiv pe Carta Naţiunilor Unite, şi pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale”, într-un comunicat difuzat la Berlin, unde cei patru lideri s-au întâlnit cu ocazia unei vizite a lui Joe Biden.

În acelaşi timp, din capitala germană, Biden a îndemnat statele membre NATO „să nu îşi relaxeze” sprijinul pentru Kiev. Acest apel vine într-un moment în care ajutorul occidental dă semne de slăbire şi în care Statele Unite, în cazul victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, şi-ar putea revizui radical politica.

Armata ucraineană este nevoită să se retragă pe frontul din est, iar Ucraina este bombardată constant de artileria rusă, în special asupra infrastructurii sale esenţiale.

1.500 de nord-coreeni trimiși în Rusia

În plus, potrivit serviciilor de informaţii sud-coreene, Coreea de Nord a trimis un contingent de 1.500 de soldaţi din forţele speciale pentru a-şi sprijini aliatul rus, dar este de aşteptat să urmeze şi alţii. „Aceasta este o evoluţie extrem de îngrijorătoare şi gravă”, a comentat Ministerul francez de Externe.

Mai presus de toate, aceasta ar reflecta „nivelul de disperare” al unei „Rusii în curs de slăbire”, a declarat Keir Starmer la Berlin, în timpul unei conferinţe de presă.

Zelenski nu i-a convins pe toți

Preşedintele american, al cărui avion a părăsit Germania vineri seară, s-a aflat la Berlin într-o scurtă vizită de adio la unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Statelor Unite în Europa.

„Susţinem Ucraina cu toată puterea noastră”, a declarat Olaf Scholz. În acelaşi timp, el a spus că se va asigura că „NATO nu devine un beligerant” în acest război, „astfel încât să nu se transforme într-o catastrofă şi mai mare”.

Niciuna dintre cererile formulate de şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski în „planul său pentru victorie”, pe care l-a prezentat joi UE şi NATO, nu a întrunit până acum sprijinul unanim al aliaţilor. Este valabil în special pentru solicitarea sa ca Ucraina să primească rapid invitaţia să adere la NATO.

Decorație germană pentru Biden

Reuniunea celor patru lideri occidentali în capitala germană a urmat unui omagiu adus de Germania lui Joe Biden.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier l-a salutat ca pe un „ghid al democraţiei”, care a demonstrat un sprijin neclintit pentru Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina în „cel mai periculos moment de la sfârşitul Războiului Rece”.

Preşedintele american a fost decorat cu Ordinul Naţional de Merit pentru contribuţia sa la relaţiile transatlantice şi la apărarea democraţiei.

Pe aceeași lungime de undă

După preşedinţia tumultoasă a lui Donald Trump (2017-2021), mandatul lui Joe Biden a adus o încălzire clară a legăturilor dintre Washington şi Berlin, în special în problema Ucrainei, unde cele două capitale şi-au aliniat în mod regulat deciziile.

Democratul în vârstă de 81 de ani, care s-a retras din cursa prezidenţială, îşi amânase deplasarea în Germania în urmă cu o săptămână din cauza uraganului Milton.

În afară de Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu a fost celălalt subiect fierbinte de discuţie între cei patru lideri. Anunţul Israelului de joi seară privind uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar, în timpul unei operaţiuni militare în Fâşia Gaza, a marcat un punct de cotitură în războiul declanşat de atacul mişcării palestiniene asupra Israelului la 7 octombrie 2023. Cei patru lideri occidentali consideră că moartea sa subliniază „necesitatea imediată” de eliberare a ostaticilor israelieni încă deţinuţi de Hamas şi de încetare a războiului din Fâşia Gaza.

citeste mai mult …

Serverul de poştă electronică al Parlamentului Republicii Moldova a fost joi ţinta unui atac cibernetic, fiind compromise informaţii, au anunţat vineri seara autorităţile, care transmit că desfăşoară acţiuni „pentru asigurarea integrităţii datelor şi contracarării utilizării abuzive şi manipulatorii a informaţiilor compromise”, transmite News.ro.

„La 17 octombrie, serverul de poştă electronică a Parlamentului a fost supus unui atac cibernetic. Cauzele şi consecinţele incidentului cibernetic sunt investigate de instituţiile de stat responsabile. În prezent, se desfăşoară acţiuni pentru a asigura integritatea datelor şi pentru a contracara utilizarea abuzivă şi manipulatorie a informaţiilor compromise”, a informat serviciul de presă al Parlamentului într-un comunicat citat de NewsMaker.

Comunicatul precizează că atacuri cibernetice asupra reţelelor şi sistemelor informatice ale Parlamentului se înregistrează periodic, dar frecvenţa lor a crescut considerabil în ultima perioadă.

„Catalogăm orice informaţie care ar putea apărea în spaţiul public potenţial falsă”, se arată într-un comunicatul Parlamentului.

Incidentul survine cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional pentru UE, la capătul unei campanii în care Moscova a fost acuzată că desfăşoară un război hibrid pentru a perturba direcţia prooccidentală.

citeste mai mult …

Șeful Mercedes-Benz consideră numărul de zile de boală luate de angajații germani ca fiind un dezavantaj pentru locația afacerii. „Nivelul ridicat de îmbolnăvire din Germania este o problemă pentru companii”, a spus Ola Källenius. Mercedes produce mașini, autoutilitare și componente în Germania, dar și în România.

Ungaria, Spania și Polonia sunt și ele locații furnnizoare pentru Mercedes AG. Managerul auto suedezo-german a declarat despre propria companie, citat de Spiegel.de: „Dacă, în aceleași condiții de producție, concediul medical în Germania este uneori de două ori mai mare decât în ​​alte țări europene, asta are consecințe economice”.

Potrivit lui Källenius, Mercedes face multe pentru angajații săi, „de la siguranța ocupațională și procesele de lucru ergonomice, până la sfaturi privind sănătatea, vaccinările antigripale și formarea de reziliență”.

Bolnavi verificați la Tesla

Declarația lui Källenius alimentează dezbaterea – dacă angajații germani stau acasă prea des din motive medicale.

Recent, și producătorul american de mașini electrice Tesla a stârnit vâlvă, deoarece directorul fabricii și managerul resurselor umane de la fabrica din Grünheide, în Brandenburg, i-au vizitat acasă pe angajații cu concedii medicale, pentru a verifica dacă erau realmente bolnavi.

Rata de îmbolnăvire în Grünheide a fost de 17%, în luna august. Însă sindicatul IG Metall și foștii angajați au criticat în mod repetat Tesla, pentru că aceasta ar pune în pericol sănătatea angajaților săi, din cauza nivelurilor reduse de personal și a siguranței profesionale inadecvate. Tesla nu a comentat acuzațiile.

Allianz compară cu SUA

Și alți șefi de mari companii critică numărul ridicat de absențe la lucru în Germania, pe motive medicale. CEO-ul Allianz, Oliver Bäte, a denunțat recent în Handelsblatt, că germanii au mult mai multe zile de boală decât angajații din SUA sau Elveția.

El citează date de la Techniker Krankenkasse, conform cărora angajații din Germania au fost în concediu medical, în medie, 19,4 zile, în 2023. Aceasta e o dublare față de 2008 și mult mai mult decât ​​în țări comparabile precum SUA, Canada sau Elveția, unde per angajat s-au înregistrat doar 7,6 zile de concediu medical, pe parcursul anului trecut.

Raport îngrijorător pentru 2023

Institutul Științific (WIdO), al Casei de Asigurări de Sănătate, AOK, a identificat un număr „istoric de mare” de zile de absență, în raportul său pentru 2023, publicat la începutul lunii octombrie. Pentru fiecare 100 de asigurați AOK angajați, au fost 225 de rapoarte de îmbolnăvire. Comparativ, între 2014 și 2021 au fost sub 160 de cazuri de boală, la 100 de asigurați, pe an.

În statistică, un bilet de boală este considerat un caz, indiferent de durata acestuia. Fiecare sesizare de incapacitate de muncă, ce nu este o prelungire a uneia anterioare, este considerată ca fiind caz separat.

Anul acesta, valoarea e de așteptat să fie depășită, atingând un nivel record, deoarece valul așteptat de îmbolnăviri din toamnă și iarnă nu este cuprins în statistici. Cu toate acestea, AOK nu crede că cifrele în creștere au neapărat legătură cu raportarea telefonică a bolilor și nu ar exista nicio dovadă că această metodă e utilizată în mod abuziv.

Din 2021, angajații pot lua concediu medical și prin telefon. Ministrul de Finanțe, Christian Lindner (FDP), s-a exprimat recent în favoarea sistării acestei opțiuni, având în vedere creșterea absenteismului.

Boli „de top”

Potrivit raportului WIdO, bolile respiratorii – tuse, răceli sau infecții asemănătoare gripei – reprezintă cea mai mare proporție de absențe. Au fost în jur de 75 de astfel de cazuri de incapacitate de muncă, pentru fiecare 100 de membri AOK, în acest an.

Un alt motiv frecvent este boala psihică. Între ianuarie și august au fost în jur de 15 astfel de cazuri la fiecare 100 de asigurați, cifră superioară ​​întregului an 2023.

Deoarece angajații cu astfel de boli sunt de obicei în concediu medical mult mai mult decât cu o răceală, de exemplu, numărul de absențe din cauza bolilor mintale a crescut cu aproape 50%, între 2014 și 2024.

76,7 miliarde euro plăți continue

Plata continuă a salariilor în caz de boală devine o povară tot mai mare pentru angajatori. Potrivit unui studiu, suma a crescut din nou, semnificativ, în 2023. Anul trecut, angajatorii germani au cheltuit o sumă record de 76,6 miliarde de euro, pentru continuarea plății salariilor în caz de boală.

După cum se poate observa dintr-un studiu al Institutul de Economie Germană (IW), citat de Spiegel.de, costurile aproape s-au dublat, în 14 ani.

Institutul se bazează pe datele Ministerului Federal al Muncii și ale companiilor de asigurări de sănătate, precum și pe propriile estimări. Nivelul ridicat de ocupare a forței de muncă, creșterile puternice ale salariilor, dar și nivelul constant ridicat de îmbolnăvire indică faptul că nu se poate aștepta nicio inversare a tendinței, pentru anul curent.

Dacă angajații bolnavi depun un certificat medical în termen de trei zile, angajatorul va continua să le plătească salariul, până la șase săptămâni. Dacă recuperarea durează mai mult de șase săptămâni, casele de asigurări de sănătate plătesc indemnizație de boală în valoare de 70 % din salariul brut normal.

Contra bolnavilor prin telefon

Potrivit autorului studiului de la IW, Jochen Pimpertz, o parte din creșterea costurilor poate fi explicată prin nivelul ridicat de ocupare și prin creșterea semnificativă a salariilor. Cu toate acestea, numărul zilelor de boală a crescut semnificativ.

„În 2010, organizația-umbrelă a companiilor de asigurări de sănătate (BKK) a înregistrat în medie 13,2 zile calendaristice pe an, în care membrii săi angajați au prezentat un certificat medical, dar în 2022 erau deja 22,6 zile”, precizează Pimpertz.

În cazul afecțiunilor respiratorii, certificatul poate fi eliberat și contactând medicul, telefonic. Prin urmare, institutul german pledează pentru limitarea opțiunilor de luare a concediului medical fără contact personal direct cu un medic.

citeste mai mult …

Grupul Hamas ar putea să numească un nou lider politic aflat în afara Fâșiei Gaza, în timp ce fratele lui Yahya Sinwar, Mohammad, ar putea să aibă un rol mai important în conducerea ostilităților din acest teritoriu, au spus experți consultați de Reuters.

În numirea succesorului lui Sinwar, Hamas trebuie să ia în calcul nu doar preferințele principalului său susținător, Iranul, dar și interesele Qatarului, unde se află principalii candidați pentru conducerea organizației.

O decizie cu aprobare din Iran și Qatar

Sinwar, unul dintre organizatorii atacului din 7 octombrie 2023 care a declanșat devastatorul război din Gaza a fost ucis miercuri de armata israeliană, a doua oară în mai puțin de trei luni când Hamas își pierde liderul. Precedentul șef, Ismail Haniyeh, a fost asasinat în iulie, la teheran, aproape sigur de către Israel. Când Sinwar l-a înlocuit, acesta a cumulat conducerea militară cu cea politică în Gaza, însă această variantă pare acum improbabilă.

După mai bine de un an de atacuri feroce ale Israelului, care a ucis mii de luptători și a eliminat figuri proemente ale organizației, nu este clar cum va ieși Hamas din ultima lovitură. Adjunctul lui Sinwar, Khalil Al-Hayya, care este văzută ca un potențial succesor, a emis un comunicat sfidător vineri, spunând că ostaticii nu vor fi eliberați până când armata Israelului nu se retrage din Gaza.

Hamas are o tradiție în a-și înlocui repede și eficient liderii căzuți, numirea succesorilor fiind atribuția Consiliului Shura, în care sunt reprezentați membrii Hamas din Fâșia Gaza, Cisiordania, închisorile israelieni și diaspora palestiniană, ceea ce înseamnă că noul lider ar avea autoritatea să ducă negocieri de armistițiu, chiar dacă nu se află în Gaza.

Succesiunea divizată a lui Yahya Sinwar

În afară de Hayya, care este negociatorul-șef al Hamas, alți candidați sunt Khales Meshaal, predecesorul lui Haniyeh, și Mohammad Darwish, o figură puțin cunoscută care prezidează Consiliul Shura, potrivit unor analiști și a unei surse Hamas. Hamas va trebui să notifice Qatarul, care a avut un rol major în negocierile infructuoase pentru încetarea focului, precum și alte capitale din regiune, a afirmat sursa citată.

Ashraf Abouelhoul, un expert în afaceri palestiniene, se așteaptă ca responsabilitățile să fie divizate în două funcții – una care să asigure conducerea militară și alta care să ocupe funcția politică, responsabilă pentru contactele internaționale și definirea politicilor.

„Iran este cel mai puternic aliat al Hamas, care sprijină grupul cu bani și arme, iar binecuvântarea lor este crucială pentru cel care va deveni succesorul lui Sinwar”, a spus Abouelhoul, editor la publicația egipteană de stat Al-Ahram.

El se așteaptă ca Hamas să păstreze condițiile esențiale în viitoarele negocieri de armistițiu, adică retragerea israelului din Gaza și încetarea războiului. Însă ar putea arăta mai multă flexibilitate în alte chestiuni, precum detaliile legate de eliberarea ostaticilor în schimbul palestinienilor închiși în Israel.

Hamas a fost fondată în 1987 și este o ramură a mișcării islamiste sunnite Frăția Musulmană. Deciziile sale sunt de obicei luate prin consens instituțiilor din interiorul ei. După moartea lui Sinwar, conducerea Hamas în Gaza a trecut la adjunctul său aflat în Qatar, Hayya.

Însă războiul în desfășurare și dificultățile de comunicare pot impune limite în ce privește contactul pe care Hayya îl poate avea cu oamenii din teren, astfel că aripa armată – Brigăzile Qassam – ar putea să rămâne la conducerea efectivă.

Fratele lui Sinwar, un lider al aripii militare

O sursă Hamas a indicat că Hayya nu ar avea probleme să-și exercite rolul de lider de facto în Gaza, mai ales că a avut relații bune cu aripa armată a organizației și a fost un apropiat al lui Sinwar și Haniyeh.

Akram Attallah, un analist al politicii palestiniene, se așteaptă ca aripa armată să respecte, chiar și de la distanță, autoritatea lui Hayya. De asemenea, Mohammad Sinwar ar putea deveni o figură mai importantă în aripa armată și în Hamas, în general. Un veteran al Brigăzilor Qassam, Mohammad Sinwar a apărut rareori în public, a fost pe lista „most wanted” a Israelului și a supraviețuit mai multor tentative de asasinat, au declarat surse Hamas.

Numirea, în luna august, a fratelui său ca lider Hamas a fost văzută atunci ca un act de sfidare a Israelului și un semn de unitate internă a Hamas. Legăturile sale strânse cu Iran erau văzute ca un factor în plus pentru candidatura sa. Atât Darwish, cât și Hayya sunt considerați apropiați ai Teheranului, al cărui sprijin va fi vital pentru Hamas pentru refacere după război.

În schimb, șansele fostului lider Khales Meshaal sunt mai reduse, după un episod de fricțiuni cu Teheranul, după ce a sprijinit revolta condusă de sunniții sirieni în 2011 împotriva președintelui Siriei, Bashar al-Assad. Însă dacă Iranul își domolește opoziția față de Meshaal, și acesta ar putea avea o șansă să preia conducerea Hamas.

citeste mai mult …

Grupul BRICS va genera cea mai mare parte a creşterii economice globale în următorii ani datorită dimensiunii sale şi creşterii relativ rapide în comparaţie cu cea a ţărilor occidentale dezvoltate, a afirmat vineri preşedintele rus Vladimir Putin.

Preşedintele rus speră să consolideze BRICS – care s-a extins prin includerea Egiptului, Etiopiei, Iranului şi Emiratelor Arabe Unite, alături de Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – ca o contrapondere puternică pentru Occident în politica şi comerţul global. Liderul de la Kremlin urmează să găzduiască un summit BRICS în oraşul rus Kazan în perioada 22-24 octombrie, amintește Reuters, citată de Agerpres.

„Ţările din asociaţia noastră sunt în esenţă motoarele creşterii economice globale. În viitorul previzibil, BRICS va genera principala creştere a PIB-ului global”, a spus Putin în faţa oficialilor şi oamenilor de afaceri prezenţi la un forum de afaceri BRICS la Moscova.

„Creşterea economică a membrilor BRICS va depinde din ce în ce mai puţin de influenţe sau interferenţe externe. Aceasta înseamnă în esenţă suveranitate economică”, a adăugat preşedintele rus.

Summitul de săptămâna viitoare este prezentat de Moscova ca fiind o dovadă că eforturile occidentale de a izola Rusia din cauza acţiunilor sale din Ucraina au eşuat.

Rusia doreşte ca alte ţări să coopereze cu ea pentru a reforma sistemul financiar global şi a pune capăt dominaţiei dolarului american.

China, India şi Emiratele Arabe Unite au confirmat vineri că liderii lor vor participa la summitul de la Kazan.

„Uşile sunt deschise”

Potrivit lui Putin, 30 de ţări din întreaga lume şi-au exprimat interesul pentru cooperarea cu gruparea BRICS, iar la summitul de săptămâna viitoare se vor analiza posibile opţiuni pentru continuarea extinderii grupului.

„Uşile sunt deschise, nu interzicem intrarea nimănui”, i-a asigurat Putin pe reporterii din ţările BRICS.

El a amintit unele dintre iniţiativele pe care Rusia le-a mai evidenţiat anterior, inclusiv un sistem comun de plăţi transfrontaliere şi o companie de reasigurare.

Putin a mai spus că membrii grupului lucrează la un sistem financiar asemănător cu platforma internaţională de plăţi SWIFT, care să fie imun la sancţiunile occidentale, şi la utilizarea monedelor digitale naţionale pentru finanţarea de proiecte de investiţii cu potenţial ridicat de creştere, în interiorul şi în afara BRICS.

El a subliniat că iniţiativele financiare ale Rusiei în perspectiva summitului implică utilizarea pe scară largă a monedelor naţionale, iar discuţiile despre crearea unei monede unice pentru gruparea BRICS sunt „premature”.

Vladimir Putin a cerut în context Noii Bănci de Dezvoltare, singura instituţie funcţională de dezvoltare multilaterală a BRICS, să investească în tehnologie şi infrastructură în ţările din Sudul Global.

„Ca instituţie de dezvoltare, banca serveşte deja ca o alternativă la multe mecanisme financiare occidentale şi, în mod firesc, vom continua să o dezvoltăm”, a spus preşedintele rus, îndemnând la creşterea investiţiilor în comerţul electronic şi inteligenţa artificială.

Liderul de Kremlin a ţinut de asemenea să promoveze noile megaproiecte de transport ale Rusiei, cum ar fi Ruta Mării Arctice şi coridorul Nord-Sud, care leagă Rusia de Golf şi Oceanul Indian prin Marea Caspică şi Iran. „Este cheia creşterii transportului de mărfuri între continentele eurasiatic şi african”, a explicat el.

citeste mai mult …

Universitatea Cluj și-a respectat statutul de lider al SuperLigii și a învins echipa Oțelul Galați, scor 2-0, într-un meci din etapa a 13-a.

Duelul revelațiilor din acest sezon s-a terminat cu victoria formației lui Ioan Ovidiu Sabău.

La începutul partidei, ultrașii Universității Cluj au lăsat peluza goală preț de 5 minute, în semn de protest față de abuzurile la care sunt supuse galeriile din România.

Universitatea Cluj – Oțelul Galați 2-0, în etapa #13 din SuperLiga

Prima repriză a fost una monotonă, fără ocazii importante la cele două părți, însă gazdele s-au descurcat mult mai bine în partea secundă a meciului.

”U” Cluj a deschis scorul în minutul 61. Zivulic a atins mingea cu mâna în propriul careu, iar Nistor a înscris din penalty.

În minutul 69, Blănuță a fost blocat de Popescu într-un duel unu la unu, însă Thiam a urmărit mingea și a marcat cu o lovitură de cap.

Grație acestui succes, Universitatea Cluj a acumulat 26 de puncte (6 peste Universitatea Craiova, echipa de pe locul 2) și va termina și această etapă în fruntea clasamentului.

De cealaltă parte, Oțelul a suferit prima înfrângere din acest sezon, rămâne cu 19 puncte și ocupă locul 3. Trupa lui Dorinel Munteanu are și un meci mai puțin disputat.

Acesta a fost doar al doilea meci din acest sezon în care Oțelul a încasat două goluri. S-a mai întâmplat în prima etapă, cu FC Botoșani, dar gălățenii au câștigat atunci cu 3-2.

Au evoluat echipele:

• Universitatea Cluj: Gertmonas – Boboc, Van Der Werff, I. Cristea, Lasure (Berto 46) – R. Silaghi (Blănuţă 46; Al. Bota 89), G. Simion, Bic, Chipciu – Nistor (Oaidă 90+3), M. Thiam (D. Codrea 80). Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău
• Oțelul Galați: I. Popescu – D. Maftei (R. Tănasă 68), Zivulic, Stevanovic, Miguel Silva – Cisotti, Lameira, S. Teles (Adăscăliţei 68) – Maciel (M. Angha 78), Juric (N. Roşu 78), Al. Pop (Djuric 55). Antrenor: Dorinel Munteanu.

citeste mai mult …

Închiderea principalei centrale termice din Cuba a provocat o defecţiune a întregului sistem electric al insulei, a declarat vineri Ministerul Energiei şi Minelor, într-un context de „urgenţă energetică”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Sistemul este fără electricitate în toată ţara”, după oprirea uzinei Antonio Guiteras, a declarat la televiziunea de stat Lrzaro Guerra, director general pentru energie electrică la Ministerul Energiei şi Minelor.

Cu o zi înainte, guvernul anunţase, printre alte măsuri, încetarea activităţii în sectorul public pentru a face faţă crizei energetice care afectează insula.

În ultimele săptămâni, populaţia mai multor provincii a rămas până la douăzeci de ore fără electricitate într-o zi.

Preşedintele Miguel Díaz-Canel a anunţat joi că ţara se află într-o situaţie de „urgenţă energetică” din cauza dificultăţilor pentru achiziţionarea combustibilului necesar pentru alimentarea centralelor sale, din cauza întăririi embargoului pe care Washington-ul îl impune insulei din 1962.

Pentru a face faţă acestei situaţii, premierul Manuel Marrero a anunţat suspendarea tuturor activităţilor neesenţiale ale statului, în timp ce deficitul de energie electrică a ajuns joi la aproape 50%.

citeste mai mult …

Zeci de membri ai unui sindicat al docherilor greci au blocat încărcarea unui container cu muniţie destinat Israelului în semn de protest faţă de războiul din Gaza, au declarat vineri pentru Reuters oficiali ai pazei de coastă şi ai sindicatului, transmite News.ro.

Containerul, care a sosit joi în portul Pireus din Grecia, conţinea 21 de tone de muniţie, a declarat unul dintre sindicalişti pentru Reuters, sub rezerva anonimatului. Marfa a fost transportată cu camionul din Macedonia de Nord şi urma să fie încărcată la bordul unei nave sub pavilionul Insulelor Marshall, cu destinaţia Israel.

Înainte de incident, sindicatul docherilor le-a cerut lucrătorilor să protesteze şi să blocheze transportul de arme şi muniţii care ar urma să fie utilizate în războiul din Gaza.

„Este timpul să strigăm tare că nu vom permite ca portul Pireu să devină o trambulină de război”, se arată în declaraţia lor, postată pe Facebook. „Luptăm pentru pace. Nu participării Greciei la război!”, spun sindicaliştii.

Imaginile încărcate ulterior pe aceeaşi pagină de Facebook arătau oameni cu torţe şi un camion pe care fusese scris cu spray: „Criminalilor, ieşiţi din port”.

Dock workers of the COSCO union in Pireus, Greece block munitions shipment to Israel pic.twitter.com/LmD34eSC1A

— Public Freakout (@Publicfreakoute) October 18, 2024

Grecia a susţinut dreptul Israelului de a se apăra în contextul conflictului în curs cu gruparea militantă Hamas din Gaza, dar a solicitat o încetare imediată a focului pentru a pune capăt a ceea ce a declarat că este o „catastrofă umanitară inimaginabilă”.

Camionul cu încărcătura rămâne la autorităţile portuare şi a fost lansată o anchetă privind incidentul. A fost emis un mandat de arestare pentru un lider sindical, a declarat unul dintre oficialii gărzii de coastă. Containerul avea un permis de tranzit valabil, a declarat un alt oficial.

citeste mai mult …