StiriZiare.ro

Agenția Federală pentru Situații de Urgență din SUA, FEMA – a cărei misiune este să ajute oamenii înaintea, în timpul și după dezastre – a concediat o angajată care a recomandat echipei sale de salvare să nu meargă la casele care aveau în curte semne de sprijin a candidaturii lui Donald Trump, informează Reuters.

„Aceasta este o încăllcare clară a valorilor și principiilor FEMA de a ajuta oamenii indiferent de afilierea lor politică”, a declarat administratorul FEMAA Deanne Criswell, într-o postare pe X. „Angajata a fost concediată și am transmis cazul procuratorurii”, a adăugat Criswell.

Guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis, a afirmat că autoritățile statale de urgență vor lansa o anchetă în legătură această chestiune. Nici FEMA, nici de DeSantis nu au precizat când a avut loc incidentul și în ce localitate.

Angajații FEMA au ajutat locuitorii Floridei în timpul și după devastatorul uragan Milton. Agenția, care se confruntă deja cu un deficit de finanțare, a fost recent afectat de o campanie de dezinformare.

FEMA are 22.000 de angajați care pot ajunge la 50.000 de membri activi în timpul unor dezastre majore. Are 10 birouri regionale și capacitatea de a coordona resursele primite de la nivel federal.

„Este condamnabil. Veau să fie limpede pentru toți angajații și pentru americani că acest tip de comportament nu va fi tolerat la FEMA și că îi vom trage la răspundere pe cei care încalcă standardele de comportamente”, a mai scris Criswell.

citeste mai mult …

În cazul accidentului de sâmbătă din Grănicești (jud. Suceava) se conturează ipoteza că bărbatul care a provocat accidentul a făcut-o în mod intenționat. Rudele iubitei sale susțin că bărbatul amenințase că-i va ucide pe cei trei copii pe care-i aveau împreună, informează Monitorul de Botoșani.

Bărbatul de 28 de ani care a intrat pe sens opus cu mașina în care se aflau și cei trei copii ai săi ar fi făcut-o în mod deliberat, susțin rudele mamei copiilor

Familia femeii, originară din comuna Dersca, judeţul Botoşani, susţine că cei doi aveau probleme în relație. „De când s-a mutat la Mihăileni, s-a schimbat total, a zis că o bătea, era violent, nu ii dădea bani, muncea, degeaba muncea, că el un leu nu îi dădea. I-a spus surorii mele că „voiam să te omor pe tine, dacă nu reușesc pe tine, o să iau copiii și o să mă duc și o să mă omor cu tot cu ei”, a spus una dintre surorile femeii.

În urma acestor scandaluri, mama de 25 de ani a plecat de acasă. „A zis că e în Germania, că a plecat cu avionul, că nu mai poate, că a bătut-o, că a zis că o omoară dacă mai stă mult. Voia s-o omoare pe dânsa și nu a reușit și a făcut accidentul ăsta. A amenințat-o că nu mai vede copiii deloc. Ea atâta mi-a spus, soră-mea sună la poliție că Dani și cu copiii vrea să meargă să se omoare”, a spus o altă soră a femeii.

După ce femeia a plecat din țară, bărbatul s-a mutat împreună cu părinții săi, în comuna Hilişeu-Horia.Sâmbătă, bărbatul i-a luat pe cei trei copii la plimbare, potrivit spuselor familiei acestuia.

În timpul zilei, bărbatul ar fi vorbit pe telefon cu iubita sa și a amenințat în mai multe rânduri că-și va pune capăt zilelor. Finalul tragic al plimbării cu mașina a fost că tatăl a intrat pe contrasens și s-a izbit de o mașină care circula regulamentar.

Mașina în care a intrat era destinată efectuării cursurilor de şoferi, la momentul impactului fiind condus de un tânăr de 18 ani din comuna Calafindeşti. În dreapta sa se afla instructorul auto, un bărbat de 76 de ani, din municipiul Siret, iar pe bancheta din spate se afla un alt tânăr de 18 ani. Toţi cei trei au decedat.

„Cealaltă maşină era condusă de către un bărbat de 28 de ani, iar în autoturismul acestuia se aflau 3 minori, respectiv doi băieţi de 3 şi 4 ani şi o fată de 8 ani. Băiatul de 4 ani şi fetiţa de 8 ani prezintă mai multe leziuni, iar şoferul de 28 ani şi băiatul de 3 ani au decedat”, preciza IPJ Suceava,

citeste mai mult …

Organizaţia pentru drepturile omului Memorial a declarat că reprimarea orchestrată în Rusia este subestimată, mii de ruşi şi ucraineni fiind încarceraţi în baza unor dosare cu motivaţie politică.

Serghei Davidis, şeful programului de ajutor pentru prizonieri politici al acestei organizaţii laureate a Premiului Nobel pentru Pace pe 2022 şi interzise în Rusia, a atras atenţia că aproximativ 7.000 de civili ucraineni se află în detenţia autorităţilor ruse, el reluând un bilanţ realizat de ONG-ul Centrul pentru Libertăţi Civile, cu sediul la Kiev, notează agențiile France Presse și Agerpres.

De asemenea, Davidis a numărat câteva sute de dosare pentru „înaltă trădare” şi „sabotaj” deschise în Rusia după începerea invadării Ucrainei, în februarie 2022, şi alte câteva „mii” pentru refuzul de a lupta pe frontul ucrainean.

„Se poate spune că există o motivaţie politică şi o încălcare a drepturilor acestor persoane în aproape toate cazurile”, a explicat Serghei Davidis.

Dosarele secrete, tot mai numeroase

Lista deţinuţilor politici din Rusia, realizată de Memorial, cuprinde în prezent 778 de nume, dar nu include dosarele secrete, tot mai numeroase.

Această listă cu 778 de nume nu este decât „partea vizibilă a aisbergului”, întrucât Memorial nu poate stabili „cu certitudine” statutul multor deţinuţi din cauza lipsei accesului la dosarele lor, a subliniat Davidis. „Încercăm să creăm, alături de lista cu deţinuţii politici, alte liste mai complete cu persoanele urmărite din raţiuni politice sau ilegale”, a explicat reprezentantul Memorial.

Începând din februarie 2022, puterea de la Moscova duce o campanie de reprimare brutală a oricărei opoziţii faţă de invazia rusă în Ucraina.

• Urmăriți LIVETEXT pe HotNews cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina

citeste mai mult …

Daniela Tobă, fost purtător de cuvânt la MApN, a susținut că Elena Lasconi și-a cumpărat un apartament în București cu ajutorul SRI.

Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, s-a confruntat, acum câteva luni, cu acuzații legate de faptul că și-ar fi cumpărat un apartament din București cu ajutorul SRI. Afirmațiile au fost făcute de Daniela Tobă, fost şef birou relaţii publice, colonel la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi fost consilier al vicepreşedintelui Curţii de Conturi. Tobă a mai fost ofițer SPP, dar și purtător de cuvânt la MApN. Mai mult, Tobă a susținut că Lasconi ar fi lucrat pentru fostul șef SRI, Radu Timofte, în perioada 2001-2002. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

citeste mai mult …

Petrolul Ploiești s-a impus pe terenul echipei Gloria Buzău, scor 1-0, în epilogul etapei cu numărul 16 din SuperLiga.

„Lupii galbeni” au fost aproape de gol în minutul 22, dar Turda a respins de pe linia porții la lovitura de cap a lui Tudorie.

Gloria Buzău – Petrolul Ploiești 0-1, în etapa #16 din SuperLiga

Același Tudorie a deschis scorul în minutul 26: Jyry i-a pasat în fața porții, iar atacantul a îndeplinit o simplă formalitate.

Gazdele au încasat o lovitură grea în minutul 35, când Constantin Budescu (35 de ani), starul echipei, a acuzat dureri la coapsa stângă și a fost nevoit să părăsească terenul.

Nu s-a mai marcat până la final, iar Petrolul a obținut trei puncte grație cărora urcă pe locul 2 în clasament, cu 26 de puncte.

De cealaltă parte, Gloria Buzău rămâne cu 13 puncte și se află pe locul 15, la egalitate cu FC Botoșani și cu FC Hermannstadt.

Tot luni, de la ora 21:00, Oțelul Galați și CFR Cluj se vor duela într-un meci restant din etapa a șasea.

Clasament SuperLiga

citeste mai mult …

O decizie privind aprobarea comisarului european desemnat pentru sănătate (publică) şi bunăstarea animalelor Oliver Varhelyi a fost amânată, a anunţat luni un purtător de cuvânt al Parlamentului European, potrivit Reuters.

Reprezentantul PE nu a dat detalii despre motivele amânării sau data când este aşteptată o decizie, precizează Agerpres.

În audierea de confirmare, desfăşurată în 6 noiembrie, Oliver Varhelyi a răspuns întrebărilor adresate de membrii comisiilor de mediu (ENVI) şi agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) ale Parlamentului European. La audierea de confirmare au fost invitaţi şi reprezentanţi ai subcomisiei de sănătate publică (SANT) şi ai comisiei de industrie, cercetare şi energie (ITRE).

Timp de peste trei ore, audierea lui Varhelyi, un apropiat al premierului ungar Viktor Orban, a fost marcată în principal de interpelări din partea eurodeputaţilor de centru şi de stânga în legătură cu dreptul la avort şi cu sănătatea reproductivă. Oliver Varhelyi a dat asigurări că apără drepturile femeilor, subliniind însă de mai multe ori că avortul nu este o „competenţă a Uniunii Europene”, ci este la latitudinea statelor membre.

Potrivit unui anunţ făcut în dimineaţa zilei de 7 noiembrie de purtătoarea de cuvânt a PE, Delphine Colard, coordonatorii grupurilor din comisiile de mediu şi de agricultură din Parlamentul European au decis să-i adreseze lui Oliver Varhelyi întrebări suplimentare, ceea ce face parte din procedura de audiere a comisarilor europeni desemnaţi.

Care este procedura și calendarul audierilor

În situaţia în care atunci când se reunesc după audieri coordonatorii de grupuri din comisiile competente nu întrunesc o majoritate de două treimi din membrii comisiilor pentru validarea sau respingerea candidatului, ei pot cere informaţii suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise. Ei pot de asemenea să reia audierea, caz în care este necesar acordul prealabil al Conferinţei preşedinţilor. Noua audiere poate dura maximum o oră şi jumătate, în caz că va fi solicitată.

După ce a primit întrebările, comisarul european desemnat pentru sănătate şi bunăstarea animalelor a avut la dispoziţie 24 de ore pentru a răspunde. Comisiile ENVI şi AGRI urmau să se întrunească din nou luni 11 noiembrie, pentru evaluarea răspunsurilor.

Potrivit calendarului anunţat iniţial de PE, audierile comisarilor desemnaţi se vor încheia la 12 noiembrie, zi în care vor trebui să răspundă întrebărilor cei şase vicepreşedinţi executivi ai viitoarei Comisii, printre care şi românca Roxana Mînzatu, care se va ocupa de portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”.

După finalizarea tuturor audierilor, Conferinţa preşedinţilor de comisii va evalua rezultatul acestora şi va transmite concluziile Conferinţei preşedinţilor (formată din preşedinta PE, Roberta Metsola, şi liderii grupurilor politice). Conferinţa preşedinţilor va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente şi recomandările Conferinţei preşedinţilor de comisii. Ea va face apoi o evaluare finală şi, la 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise.

citeste mai mult …

A forţa neutralitatea Ucrainei nu va aduce o soluţie paşnică la criza cu Rusia, susţine şefa diplomaţiei finlandeze Elina Valtonen, care adaugă că nu se poate avea încredere că Moscova va respecta vreun acord pe care îl semnează, relatează luni Reuters, citată de Agerpres.

Aflată sub regimul ţarist rus pentru mai mult de un secol, Finlanda şi-a obţinut independenţa în 1917. Ulterior, ea s-a apărat cu disperare de invazia sovietică şi pentru o vreme s-a aliat cu Germania nazistă în încercarea de a-şi recupera teritoriul pierdut.

După victoria Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial, Finlanda s-a văzut nevoită să menţină relaţii amicale cu Rusia vecină şi a adoptat calea uneori nesigură a neutralităţii pentru a-şi păstra independenţa – o tactică cunoscută drept „finlandizare”.

Odată cu perspectiva preşedintelui ales al SUA Donald Trump de a încerca să pună capăt cât mai rapid posibil războiului din Ucraina şi în contextul temerilor exprimate de unii aliaţi în legătură cu termenii ce ar putea fi impuşi Kievului, un scenariu ar putea fi să se forţeze un statut de neutralitate pentru Ucraina.

Rusia i-a cerut în mod repetat Ucrainei să rămână neutră, ceea ce ar anula de facto aspiraţiile Kievului de aderare la NATO.

Într-un interviu pentru Reuters acordat în marja Forumului pentru Pace de la Paris, Elina Valtonen a respins modelul „finlandizării”, subliniind că iniţial Finlanda s-a apărat de Rusia în Al Doilea Război Mondial. „Da, sunt împotrivă. Să o spunem cinstit, Ucraina a fost neutră înainte de a fi atacată de Rusia’”, a explicat Valtonen, a cărei ţară are o frontieră terestră comună cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri.

„Categoric, nu este ceva ce i-aş impune Ucrainei, în orice caz nu ca o primă alternativă”, a spus ministrul de externe finlandez, adăugând că problemele nu ar dispărea prin impunerea unei „finlandizări”.

Finlanda a început demersurile de renunțare la neutralitate și de admitere în NATO imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Statul nordic a fost oficial primit în Alianța Nord-Atlantică în aprilie 2023.

citeste mai mult …

Liderul PSD Marcel Ciolacu afirmă, despre acuzaţiile că face alianţă cu AUR, că el a văzut în schimb că s-a făcut majoritate PNL-AUR la Slatina şi la Iaşi. Ciolacu a amintit că a fost un vot în Consiliul Naţional al PSD care a decis că social-democrații nu vor face alianţă cu AUR. „Ce vreţi mai mult, să îmi tai un picior ca să vă demonstrez?”, a întrebat el.

„Am văzut că s-a făcut la Slatina majoritate PNL-AUR, am văzut că s-a făcut la Iaşi. E campanie, oameni buni”, a spus preşedintele PSD, luni, la Teleorman, întrebat despre acuzaţiile liberalilor privind alianţele încheiate cu AUR în ţară, relatează News.ro.

El a precizat că a fost un vot la Consiliul Politic Naţional în care social-democrații au spus foarte clar că nu va exista nicio relaţie politică între PSD şi AUR.

„Ce vreţi mai mult? Să îmi tai un picior, ca să vă demonstrez? Am avut un vot, am dat în scris, în direct?”, a menționat Ciolacu, arătând că „nu ştie ce poate face mai mult ca să nu i se mai pună această întrebare pe care o vehiculează cei din PNL ca să creeze că se întâmplă o nenorocire”.

„Nu se întâmplă, PSD nu va face alianţă cu AUR niciodată”, a completat Ciolacu.

citeste mai mult …

Dependenţa economiei germane de materiile prime importate este mai mare ca oricând, a avertizat luni Federaţia Industriei Germane (BDI), transmite DPA, preluată de Agerpres. Potrivit unui studiu realizat de BDI, Germania este puternic dependentă de alte ţări, inclusiv China, pentru resurse vitale precum litiul.

O eventuală suspendare a exporturilor de litiu ale Chinei ar putea costa economia germană aproximativ 115 miliarde de euro, sub formă de venituri pierdute, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din producţia industrială, susţine Federaţia Industriei Germane.

Conform unui studiu publicat luni de BDI, industria auto germană este una afectată în mod special, în condiţiile în care litiul este esenţial pentru fabricarea de automobile electrice. „Politicienii trebuie să facă tot posibilul pentru a evita cel mai grav scenariu”, a avertizat preşedintele BDI, Siegfried Russwurm.

În prezent, Germania importă din China aproape jumătate din litiul de care are nevoie, în creştere faţă de 18% în 2014. „Germania şi Europa sunt în pericol de a pierde competiţia globală pentru materii prime de importanţă strategică”, a avertizat Russwurm.

Pe lângă litiu, studiul BDI a descoperit că economia germană este puternic dependentă de 23 de materii prime vitale, inclusiv metale rare, care sunt importate în mare parte din China.

Dependenţa Germaniei trebuie redusă prin achiziţionarea de materii prime dintr-o gamă largă de ţări, susţin autorii studiului, iar în paralel trebuie consolidate extragerea şi procesarea locală. De asemenea, ar trebui dezvoltate tehnologii de reciclare pentru a pune la punct o economie circulară şi a reduce dependenţa de importuri, se mai arată în studiul Federaţia Industriei Germane.

citeste mai mult …