StiriZiare.ro

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea au anunţat că au fost solicitaţi să intervină, joi seară, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la etajul doi al unui bloc din Năvodari.

La faţa locului s-au deplasat două autospeciale de stingere, o autoscară, un echipaj de prim-ajutor, un echipaj de terapie intensivă mobilă şi, de asemenea o autospecială pentru transport personal şi victime multiple.  ”Din primele informaţii sunt degajări mari de fum, posibil o persoană să fie surprinsă la interior. Colegii mei în aceste momente evacuează persoanele din bloc”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ISU Dobrogea, Ana Maria Stoica.

Peste 130 de percheziții efectuate în toată țara, miercuri-dimineață! Polițiștii specializați în combatere a criminalității organizate împreună cu procurorii DIICOT, cu sprijinul jandarmilor, au pus în practică…

citeste mai mult …

Cele patru cărți funciare prin care se atestă că Primăria Municipiului București este proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parc și planșeu, au fost rectificate.

citeste mai mult …

”Planul european de combatere a cancerului – o prioritate majoră în domeniul sănătății”! Sub acest generic s-a desfășurat, miercuri, o conferință organizată la Palatul Parlamentului, care a reunit medici…

citeste mai mult …

În opt din primele nouă luni din 2024, Turcia a fost cel mai mare producător de electricitate pe bază de cărbune din Europa, depăşind Germania şi Polonia, arată datele publicate de think tank-ul dedicat climei şi energiei Ember, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

În perioada ianuarie – septembrie 2024, producţia Turciei de electricitate pe bază de cărbune a ajuns la nivelul record de 88 TWh (terrawatt-oră), cu peste 28% faţă de nivelul generat în Germania, 69 TWh, şi 36% peste nivelul generat în Polonia, 65 TWh, următorii mari utilizatori de cărbune din Europa.

În timp ce sistemele de energie din Europa de Nord reduc şi mai mult utilizarea cărbunelui în producţia de energie electrică, poziţia de vârf a Turciei în Europa pare că se extinde, iar sudul Europei ar putea deveni un hub major pentru utilizarea cărbunelui în regiune.

Emisiile Turciei provocate de centrale energetice pe cărbune au atins noi niveluri record până acum în 2024, ajungând la 88,4 milioane de tone de dioxid de carbon şi cu 1,5 milioane de tone mai mult decât în primele nouă luni din 2023.

Emisiile provocate de centrale energetice pe cărbune în Germania s-au situat la 71,5 milioane de tone CO2, şi la 67 milioane de tone în Polonia, în ambele cazuri fiind cel mai scăzut nivel pentru perioada ianuarie – septembrie.

În condiţiile în care generarea de electricitate pe bază de cărbune şi emisiile au scăzut în multe state din Europa, ponderea Turciei în utilizarea centralelor energetice pe cărbune şi a emisiilor în regiune a depăşind nivelul record de peste 19% până în prezent, conform datelor Ember.

Continuarea arderii cărbunelui în timpul iernii, când e vârful cererii de căldură în Turcia, ar putea face ca ponderea emisiilor acestei ţări să depăşească pentru prima dată 20% în Europa, pe fondul reducerii utilizării în alte regiuni.

În primele nouă luni din 2024, aproximativ 35% din electricitatea generată în Turcia a fost pe bază de cărbune, care este cea mai importantă sursă unică de combustibil a ţării. Această pondere este în scădere de la 37% în 2023, pe fondul producţiei mai ridicate din acest an a energiei hidro şi a celei provenite de la centralele solare.

70% din importurile de cărbune ale Turciei sunt din Rusia

Şi Turcia trebuie să importe cărbune pentru a îndeplini 40% din necesarul pentru electricitate. În primele nouă luni din 2024, importurile totale de cărbune s-au ridicat la 16,7 milioane de tone metrice, conform datelor Kpler. Principalul furnizor de cărbune este Rusia, responsabilă pentru aproximativ 70% din importurile de cărbune ale Turciei. Urmează Columbia, Australia şi Statele Unite.

În perioada ianuarie – septembrie 2024, cererea de electricitate în Turcia a crescut cu 5% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 2,4% în Europa, 3% în Polonia şi 0,4% în Germania. 

citeste mai mult …

Katie Archibald, 30 de ani, a cucerit 27 de medalii de aur, inclusiv două olimpice. În această săptămână, ciclista engleză e gata de Mondialele pe velodrom din Danemarca. În iunie, cu o lună înaintea Jocurilor Olimpice, a căzut în grădina casei sale, piciorul stâng fiind distrus: fractură de tibie și peroneu, gleznă dislocată, ruptură de ligamente. Nici acum nu e refăcută complet.

În urmă cu doi ani, spre sfârșitul verii, iubitul ei a suferit un stop cardiac în timp stătea în pat, alături de ea. Katie a încercat să-l resusciteze, fără efect. S-a stins sub ochii săi.

Citește continuarea pe GOLAZO.ro

citeste mai mult …

Eduard Novak a acuzat-o azi frontal pe Elisabeta Lipă privind modul în care a oferit premiile celor din Federația de Canotaj pentru performanțele de la JO. Printre premiați: secretarul general și directorul economic au luat câte 160.000 de euro, un antrenor secund a ajuns la 238.000, iar un antrenor principal a sărit de 300.000 euro. Sandu Pop, care pe site-ul FRC e trecut ca inspector de specialitate, apare în tabelul de premiere ca antrenor secund, însă explică această schimbare și are un discurs dur.

Federația Română de Canotaj și Elisabeta Lipă se află în prim-planul unui scandal declanșat de un fost ministru al Sportului.

Eduard Novak a contestat astăzi, într-o postare pe Facebook și, ulterior, într-un interviu pentru GOLAZO.ro, modul și cuantumul premierilor în interiorul Federației de canotaj pentru performanțele obținute la JO de la Paris.

Fondul total de premiere prevede o sumă care se aproape de 9 milioane de euro.

Numărul persoanelor: 140, dintre care sportivii reprezintă mai puțin de 20%. Restul: antrenori, dar și oameni din FRC. inclusiv secretarul general al Federației și directorul economic, care s-au ales, conform referatelor de plată, cu câte 160.000 de euro.

Mai mult, o persoană care apare pe site-ul oficial al FRC ca fiind inspector de specialitate, Sandu Pop, e trecut în fișa de premiere ca antrenor secund, iar în dreptul său figurează suma de 238.000 de euro. În cazul Rodicăi Macovei, care are funcția de economist pe site, în tabel e antrenor principal și a primit aproape 310.000 de euro.

GOLAZO.ro a căutat să lămurească această controversă și a stat de vorbă cu Sandu Pop.

Citește continuarea pe GOLAZO.ro

citeste mai mult …

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat miercuri seară, în disputa dintre el și edilul Nicușor Dan privind reabilitatea planșeului de la Piața Unirii, că va continua implementarea etapelor necesare pentru consolidarea zonei „în conformitate cu modalitatea aleasă de primarul general pentru finalizarea acestui proces”.

„Salut deschiderea către dialog anunțată de către domnul primar general Nicușor Dan, care vine în întâmpinarea mesajelor publice pe care le-am transmis în toată această perioadă, legată de procedura de autorizare a lucrărilor atât de necesare pentru punerea în siguranță a planșeului peste râul Dâmbovița, din zona Pieței Unirii”, a afirmat Băluță, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

„Vom continua implementarea acestor etape în conformitate cu modalitatea aleasă de primarul general pentru finalizarea acestui proces, astfel încât împreună să reușim să oferim cea mai bună soluție, din perspectiva legală, pentru lucrările de consolidare din centrul Capitalei”, a adăugat edilul.

„Prioritatea mandatului nostru la nivel local trebuie să fie întotdeauna binele public și mai ales, punerea în siguranță a vieților și a bunurilor cetățenilor, ale căror interese trebuie să le reprezentăm cu bună credință”, a mai susținut primarul Sectorului 4, în mesajul său.

Nicuşor Dan: După ce PS4 ia toate avizele, o să emitem autorizaţia

Anterior în cursul zilei de miercuri, Primarul Capitalei declarat, despre lucrările la Planşeul din Piaţa Unirii, că, după ce Primăria Sectorului (PS) 4 va primi toate avizele, municipalitatea o să emită autorizaţia, Nicușor Dan arătând că interesul este ca lucrarea să se facă, dar numai „legal”. Edilul a mai spus că lucrarea ar urma să dureze în jur de doi ani.

Primarul a precizat, despre situaţia de la Planşeul Unirii, că în momentul de faţă au emis un certificat de urbanism la început de septembrie, iar în baza acelui certificat primăria Sectorului 4 trebuie să facă un proiect tehnic.

„Asta înseamnă detalierea, tot ce vor ei să facă acolo şi cu proiectul ăsta tehnic să se ducă la mai mulţi avizatori. Ce mai importanţi sunt cei care au structuri, Metrorex, pentru că sunt perete în perete cu ei, Apa Nova, pentru că lucrează deasupra lor şi în momentul în care toate astea sunt gata, evident că o să emitem autorizaţia pentru că este o chestiune care trebuie făcută”, a spus Nicușor Dan, într-o emisiune de la Prima News.

Întrebat cât durează toate autorizaţiile acestea, primarul a precizat că depinde de avizator şi că în opinia sa nu ar trebui să dureze mai mult de două-trei luni.

„Interesul nostru este ca lucrarea să se facă, dar numai să se facă legal, să nu fim noi în situaţia să facem lucrări cum s-au făcut la pasajul Unirii, unde am avut accidente, cum a fost Buzeşti, unde a stat şantierul doi ani. Aşa faci când dai în regim de urgenţă şi te trezeşti pe şantier că nu ai prevăzut toate lucrurile pe care trebuia să le prevezi în proiectare”, a subliniat primarul, potrivit News.ro.

Despre amploarea lucrării de la Piaţa Unirii, edilul a precizat că, după unele variante de proiect pe care le-a văzut, ar urma să dureze doi ani.

„Sunt trei tronsoane acolo, un tronson este în parc, nu deranjează practic pe nimeni, iar al doilea tronson prevede închiderea podului de la Hanul lui Manuc, şi cu o circulaţie alternativă şi al treilea tronson, închiderea Bulevardului Unirii, tronsonul din parc şi circulaţia pe cele două bretele din jur”, a arătat primarul.

Întrebat ce le spune oamenilor care se tem să treacă pe acolo, Nicuşor Dan a precizat că „persoanele care trebuie să evalueze chestiunea aceasta sunt experţi autorizaţi de statul român şi niciunul dintre ei nu spune că e un pericol public acolo”.

„A fost făcută o expertiză în 2024 şi nivelul este acelaşi cu nivelul de siguranţă la jumătate din podurile şi pasajele din Bucureşti”, a mai declarat Nicuşor Dan.

Eroarea de la cadastru, îndreptată

Tot miercuri, el a anunțat că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a rectificat cele 4 cărți funciare care atestă Primăriei Muncipiului București calitatea de proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parcul și planșeul.

În luna iulie, acestea au fost trecute din greșeală în proprietatea Ministerului Mediului – Apele Române, a spus edilul.

„Instituția Apele Române este proprietar numai pe albia râului Dâmbovița și numai în subteran, ca atare nu avea dreptul legal sa ceară autorizații de lucrări pentru suprateran. 4 instituții ale statului: Apele Române, OCPI, Primăria Sectorului 4 și Primăria Sectorului 3 s-au prefăcut că nu văd această eroare gravă din documente”, a scris Nicușor Dan, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

Primarul general a anunțat că va sesiza organele de cercetare penală în legătură cu acest caz.

Primăria Sectorului 4 a început în noaptea de duminică spre luni lucrările de reabilitare la planșeul de la Unirii, în baza unei autorizații emise în regim de urgență de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță.

Asta deși, edilul Sectorului 4, Daniel Băluță a anunțat cu câteva zile în urmă că renunță la proiect deoarece primarul Nicușor Dan nu dă autorizație în regim de urgență pentru lucrări.

La rândul lui, Nicușor Dan a acuzat că autorizația emisă de Primăria Sectorului 3 a fost emisă ilegal, singura autoritate competentă să emită documentul fiind Primăria Capitalei.

Primarul general a spus că nu a predat amplasamentul Primăriei Sectorului 4 și a venit luni seară, însoțit de excavatoare, să demoleze gardurile puse de Sectorul 4 pentru organizarea de șantier, deoarece aceasta ar fi fost amplasată ilegal pe terenul municipalității.

Daniel Băluță a scos un extras de carte funciară în care se specifica că terenul este în administrarea Ministerului Mediului, și l-a acuzat pe Nicușor Dan de fals.

Poliția Locală Sector 4 a făcut scut în fața excavatoarelor, pentru a împiedica demolarea, doi angajați au reclamat că au fost răniți, iar Poliția a anunțat că a deschis dosar penal.

Într-un final, Nicușor Dan a reușit să demoleze gardurile, iar Băluță și-a retras echipa din șantier, la cererea premierului Marcel Ciolacu, aflat în plină campanie electorală.

Administraţia Naţională Apele Române a reacţionat, miercuri, la acuzaţiile primarului general, precizând că acţiunile instituţiei au vizat doar bunurile aflate în administrare, situate în subteran. De asemenea, instituţia a anunțat că nu a solicitat eliberarea vreunei autorizaţii de construire.

„În temeiul Legii Apelor, administratorul bunurilor din domeniul public al statului, Administraţia Naţională „Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Argeş-Vedea, a înscris provizoriu în data de 29.07.2024, în cartea funciară, dreptul de proprietate al statului român şi pe cel de administrare al său pentru a îndeplini astfel obligaţia de înregistrare cadastrală şi funciară a domeniului public administrat”, a transmis Administraţia Naţională Apele Române (ANAR).

Bunurile vizate fac parte din Amenajarea Complexă a Râului Dâmbovița, reprezentând suprafețe de teren aparținând albiei minore a râului Dâmbovița, ocupate de construcții hidrotehnice speciale situate în subteran (adică sub planșeul Unirii).

Autorizația de construire nu a fost emisă la solicitarea ANAR- ABA Argeș-Vedea, ci la cererea Primăriei Sectorului 4, a precizat ANAR.

citeste mai mult …

Guvernul va trimite un plan fiscal la Bruxelles care include o serie de ținte în privința anumitor modificări fiscale pe care le va lua în perioada următoare. Unul dintre puncte este legat de reformă fiscală, conform documentului analizat de HotNews.ro.

„Este necesară ajustarea fiscal-bugetară și privește modificări aduse sistemului de impozite și taxe potrivit jalonului 207 (până în Trimestrul 2 2025), 208 și 237 (până în T4 2025) estimate la un impact bugetar de 1,1% din PIB”, se arată în document.

Dacă ne uităm la acele jaloane, este vorba despre eliminarea sitmulentelor fiscale cum sunt cele de la IT sau construcții, agricultură și industria alimentară. Acest lucru ar urma să se întâmple până în al doilea trimestru din 2025.

De asemenea, este vorba și despre creșterea impozitelor pe proprietate. Jalonul 237 înseamnă noul sistem e-Proprietatea prin care se va determina impozitul în funcție de o nouă bază fiscală. Impozitele pe proprietate vor crește de la 1 ianuarie 2026, conform unui document recent al Ministerului Finanțelor.

Un alt punct se referă la reforma impozitării microîntreprinderilor care are la bază jalonul 206 din PNRR și „include modificări care o mare parte au fost deja implementate prin cererea de plată nr. 3 depusă în cadrul PNRR”. Impactul bugetar estimat este de 0,1% din PIB. Termenul stabilit de Guvern în care va fi următoare modificare este primul trimestru din 2025.

Practic, jalonul 206 se referă la „reducerea graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi”, lucru care s-a întâmplat prin condițiile introduse prin OG 16/2022 și OUG 115/2023.

Surse din zona Ministerului de Finanțe spun că specialiștii Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de faptul că avem astăzi cu aproximativ 50% mai puține firme plătitoare de impozit pe microîntreprinderi, iar obiectivul ar fi fost de fapt atins. Astfel, ei au sugerat să fie redus pragul la nivelul celui pentru TVA de 88.500 euro, de la 500.000 de euro în prezent.

Ce alte lucruri mai conține Planul fiscal

• Reforma sistemului de impozite și taxe: digitalizarea, reducerea gap-ului de impozite și taxe, îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor și actualizarea cadrului legal specific insolvenței. Impact bugetar estimate de 0,5% din PIB.

• Reforma sistemului de cheltuili al operatorilor economici de stat/locali: eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, reducerea dependenței față de bugetul general consolidat. Impact de 0,25% din PIB.

• Restructurarea sistemului de cheltuieli publice: introducerea normativelor de cheltuieli, realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli publice, extinderea sistemului de achiziții centralizate, digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Impact de 0,35% din PIB. Din trimestrul II 2025 și până în 2030.

• Reforma salariului minim: intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim: impact bugetar de 0,11% din PIB. Acest punct are ca termen trimestrul II din 2025.

• Reforma sistemului de salarizare în sectorul public: realizarea unei evaluări globale a impactului legii privind salarizare, precum și adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privin remunerarea funcționarilor publici. Termen: trimestrul II 2025.

• Reforma pensiilor: îmbunătățorea cadrului legal pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii, respectiv creșterea contribuțiie de la 4,75% la 6%.

Documentul spune că a fost realizat acest lucru, deși în practică procentul este astăzi de 4,75%. Ceea ce a fost realizat momentan este doar reforma pensiilor.

• Reforma finanțării mediului de afaceri: atragerea de investitori prin sprijin pentru marile investiții în economie, înființarea Fondului de Investiții pentru sprijinirea mediului de afaceri, reglementarea creditului pentru investiții și granturi alocate pentru sprijinul industriei prelucrătoare. Termen: trimestrul II 2026.

În ceea ce privește salariile bugetarilor, documentul vorbește de o ipoteză de reducere graduală a cheltuielilor ca procent în PIB de la 9,3% la 8,3%, acest lucru fiind posibil prin creșterea moderată a cheltuielilor de personal în perioada 2025-2031, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public.

citeste mai mult …