StiriZiare.ro

Preşedintele ales al SUA Donald Trump îl numeşte pe Stephen Miller, un vechi consilier al său şi un adept al liniei dure în domeniul imigraţiei, în funcţia de şef-adjunct al politicii în noua sa administraţie, relatează News.ro citând agenția Associated Press.

Confirmând numirea, vicepreşedintele ales JD Vance a postat luni pe X un mesaj de felicitare pentru Miller şi a spus: „Aceasta este o altă alegere fantastică a preşedintelui”.

Stephen Miller, în vârstă de 39 de ani, este unul dintre cei mai vechi asistenţi ai lui Trump, încă din prima sa campanie pentru Casa Albă. A fost consilier principal în primul mandat al lui Trump şi a fost o figură centrală în multe dintre deciziile sale politice, în special în ceea ce priveşte imigraţia, inclusiv ideea de a separa mii de familii de imigranţi ca un program de descurajare, în 2018.

Miller a contribuit, de asemenea, la elaborarea multor discursuri de linie dură ale lui Trump şi a fost adesea faţa publică a acestor politici în timpul primului mandat al lui Trump şi în timpul campaniilor sale.

De când a părăsit Casa Albă, Miller a fost preşedintele America First Legal, o organizaţie a foştilor consilieri ai lui Trump, modelată ca o versiune conservatoare a American Civil Liberties Union. America First Legal a contestat administraţia Biden, companiile media, universităţile, pe teme precum libertatea de exprimare şi religie şi securitatea naţională.

El a fost, de asemenea, o prezenţă frecventă în timpul campaniei lui Trump din acest an, călătorind la bordul avionului său şi vorbind adesea înaintea lui Trump la mitingurile sale.

Miller a stârnit o mulţime de aplauze la mitingul lui Trump de la Madison Square Garden în ultima etapă a campaniei, spunând mulţimii că „salvarea este aproape”, după ceea ce el a numit „decenii de abuzuri asupra oamenilor buni din această naţiune”. „Locurile lor de muncă au fost jefuite şi furate de la ei şi trimise în Mexic, Asia şi ţări străine. Vieţile celor dragi le-au fost smulse de imigranţi ilegali, bande criminale şi bătăuşi care nu au ce căuta în această ţară”, a afirmat Miller. „Ne aflăm astăzi aici la o răscruce de drumuri”, a continuat el, prezentând scrutinul drept „o alegere între trădare şi reînnoire, între autodistrugere şi salvare, între eşecul Americii sau triumful Americii”.

Deoarece nu este un post în Cabinet, această numire nu necesită confirmarea Senatului.

Pe cine a ales Trump până acum pentru funcții de conducere în noua sa administrație

Donald Trump a început procesul de alegere a unui cabinet şi de selectare a altor oficiali de rang înalt ai administraţiei imediat după victoria sa în alegerile prezidenţiale. Până acum sunt cunoscute următoarele numiri:

Susie Wiles, şefă de cabinet

Trump a anunţat joi că Susie Wiles, unul dintre cei doi directori ai campaniei sale, va fi şefa sa de cabinet la Casa Albă.

Deşi specificul opiniilor sale politice este oarecum neclar, Susie Wiles, în vârstă de 67 de ani, este creditată pentru conducerea unei campanii de succes şi eficiente. Susţinătorii ei speră că va insufla un sentiment de ordine şi disciplină care a lipsit adesea în timpul primului mandat de patru ani al lui Trump, când acesta a avut mai mulţi şefi de cabinet.

Tom Homan, „ţarul frontierelor”

Trump a anunţat duminică seară că Tom Homan, fostul director interimar al Serviciului de Imigraţie şi Control Vamal (ICE) din prima sa administraţie, va fi responsabil de frontierele ţării.

Trump a făcut din reprimarea persoanelor aflate ilegal în ţară un element central al campaniei sale, promiţând expulzări în masă.

Tom Homan, în vârstă de 62 de ani, a declarat luni că va acorda prioritate expulzării imigranţilor aflaţi ilegal în SUA care reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei şi securităţii, precum şi a celor care ameninţă locurile de muncă.

Trump, într-o postare pe platforma sa Social Truth, a declarat: Homan va fi „responsabil de frontierele naţiunii noastre („Ţarul frontierelor”), inclusiv, dar fără a se limita la frontiera sudică, frontiera nordică, toată securitatea maritimă şi aviatică”, inclusiv expulzarea imigranţilor aflaţi ilegal în SUA.

Elise Stefanik, ambasador la ONU

Trump a anunţat luni că Elise Stefanik, membră republicană a Congresului şi susţinătoare convinsă a lui Trump, va fi ambasadoarea sa la Naţiunile Unite.

Stefanik, în vârstă de 40 de ani, reprezentantă în Congres a statului New York şi preşedintă a Conferinţei republicane a Camerei Reprezentanţilor, a ocupat o poziţie de conducere în Camera Reprezentanţilor în 2021, când a fost aleasă să o înlocuiască pe reprezentanta de atunci Liz Cheney, înlăturată pentru că a criticat afirmaţiile false ale lui Trump privind frauda electorală.

„Sunt onorat să o nominalizez pe preşedinta Elise Stefanik pentru a face parte din cabinetul meu în calitate de ambasador al SUA la Naţiunile Unite”, a declarat Trump într-un comunicat. „Elise este o luptătoare incredibil de puternică, dură şi inteligentă pentru America First”, a punctat preşedintele ales.

Stefanik va ajunge la ONU după promisiunile îndrăzneţe ale lui Trump de a pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina şi războiului Israelului din Gaza.

citeste mai mult …

Zeci de mii de naţionalişti şi de extremişti de dreapta au participat luni la un marş prin centrul Varşoviei cu ocazia Zilei Independenţei Poloniei, relatează DPA. Participanţii la „Marşul Independenţei” au agitat steaguri în culorile naţionale alb-roşu şi au aprins torţe, transmite Agerpres.

Conform agenţiei poloneze de ştiri PAP, manifestanţii au intonat slogane precum „Dumnezeu, onoarea şi patria” şi „Onoare şi glorie eroilor”. Consiliul municipal a interzis armele, pirotehnia şi dronele în timpul marşului, iar poliţia a fost în stare de alertă ridicată. Poliţiştii au reţinut peste 70 de persoane şi au confiscat artificii, cuţite şi bastoane.

Potrivit Reuters, marşul a devenit un subiect de fricţiune între ultra-dreapta şi conservatori, pe de o parte, şi centriştii liberali, aflaţi la guvernare după alegerile de anul trecut.

Partidele mai mici de stânga şi de centru-dreapta din coaliţia premierului Donald Tusk stau slab în sondaje, pe fondul disputelor legate de teme de campanie precum restabilirea dreptului la avort. În schimb, Confederaţia, care s-a aflat printre organizatorii marşului, pare în urcare după alegeri, ajungând la circa 12% din intenţiile de vot.

„Ne alăturăm acestui marş (…) cu o intenţie. Vrem ca tabăra patriotică să fie unită, vrem ca tabăra patriotică să meargă împreună în acest marş şi în alte demersuri politice”, a declarat liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, într-o conferinţă de presă înaintea evenimentului.

Unii participanţi au strigat „Europa albă a naţiunilor frăţeşti!” sau „Stop Uniunii Europene!”, sau au purtat bannere pe care scria „Stop migraţiei în masă” sau „Opriţi transformarea Poloniei în Ucraina”.

Autorităţile de la Varşovia au anunţat că la marş au participat în jur de 90.000 de persoane, în timp ce organizatorii au vorbit despre circa 200.000. Agenţia germană DPA mai notează că în capitală s-au desfăşurat şi ceremonii oficiale, inclusiv de depunere de coroane de flori.

Înr-un discurs, preşedintele Andrzej Duda a mulţumit Statelor Unite pentru sprijinul lor în faţa imperialismului rus. „Este o iluzie când unii oameni cred că Europa este astăzi într-o poziţie în care îşi poate garanta propria securitate”, a declarat el. Duda a cerut de asemenea ca Ucraina să recâştige controlul întregului teritoriu, inclusiv asupra peninsulei Crimeea.

Ziua Independenţei este marcată ca sărbătoare naţională în Polonia. Pe 11 noiembrie 1918, Józef Pilsudski a asumat comanda supremă a trupelor poloneze la Varşovia şi a proclamat independenţa. Aceasta a coincis cu încheierea armistiţiului între Germania şi Franţa. Tratatele de pace de după Primul Război Mondial au pus apoi capăt îndelungatei împărţiri a Poloniei între Prusia, Austro-Ungaria şi Rusia.

citeste mai mult …

Mii de manifestanți s-au adunat în fața sediului guvernului sârb cerând arestarea celor vinovați pentru accidentul din gara de la Novi Sad, care a dus la moartea a 14 persoane, informează Reuters.

În pofida ploii, activiștii de opoziție și-au manifestat revolta că nimeni nu a fost reținut sau pus sub acuzare pentru ceea ce ei numesc neglijența și corupția autorităților.

Pe 1 noiembrie, acoperișul de la intrarea în gara din Novi Sad, oraș la circa 70 de kilometri de Belgrad, s-a prăbușit ucigând 14 persoane și rănind grav alte trei.

„Acesta nu a fost un accident. Au fost uciși de corupție, infracționalitate, contracte nepublice, neglijență și lăcomie. De asta suntem cu toții aici, să cerem responsabilitate și dreptate”, a spus avocatul Jovan Rajic de pe scena amenajată.

Inițial, protestatarii intenționau să înmâneze președintelui Aleksandar Vucic cererile de demisie ale premierului Milos Vucevic și a primarului din Novi Sad, Milan Djuric.

Însă palatul prezidențial era închis și înconjurat de poliție, astfel că protestatarii au decis să depuns cererile lor, printre care și publicarea contractelor secrete pentru reconstrucția gării, la Parlament. În caz că cererile nu vor fi îndeplinite, parlamentarii din opoziție vor iniția o moțiune de cenzură.

Protestatarii purtau bannere pe care scrie „Corupția ucide” și „Crimă, nu tragedie”. „Măcar atât putem și trebuie să facem pentru crima comisă la Novi Sad”, a spus Miroslav Sarenac (69 de ani).

Politicienii sârbi de opoziție, activiștii și ONG-urile acuze autoritățile loiale lui Vucic și Partidului Progresist sârb de corupție deșănțată, legături cu crima organizată, nepotism și restrângerea accesului la informații. Vucic și aliații său au respins aceste acuzații.

Gara din Novi Sad a fost renovată în 2021-2022, iar alte lucrări minore au continuat până în luna iulie a acestui an.

citeste mai mult …

Un avion de linie al companiei americane Spirit Airlines cu destinaţia Port-au-Prince, capitala Haiti, a fost lovit de tiruri de arme de foc şi redirecţionat spre ţara vecină Republica Dominicană, a anunţat luni compania aeriană, precizând că există un „rănit uşor”, relatează AFP și Agerpres.

Avionul, care decolase din Fort Lauderdale, Florida, a fost redirecţionat spre Santiago, unde o inspecţie „a dezvăluit dovezi de deteriorări ale aparatului compatibile cu tiruri de arme de foc”, a informat compania.

Potrivit Reuters, aceasta a anunţat că un însoţitor de bord a fost rănit.

Cotidianul Miami Herald a relatat că însoţitorul de bord a fost zgâriat de un glonţ. Niciunul dintre pasageri nu a fost rănit.

Toate zborurile de pe şi spre aeroportul Toussaint Louverture din Port-au-Prince au fost suspendate, a mai scris Miami Herald.

Spirit Airlines, companie low cost, deserveşte Haiti, ţară săracă din Caraibe devastată de violenţa bandelor.

NOV 11: Spirit AL Airbus A320N (N966NK, built 2022) was on final approach to rwy 28 at Port-au-Prince(MTPP), Haiti when it was hit by a spurt of gunfire. A crew member was hurt. Flight #NK951 from Ft Lauderdale safely diverted to Santiago(Dominican Rep.). https://t.co/TBuXMAtdF3 pic.twitter.com/6qx8DBCnPK

— JACDECNews (@JacdecNews) November 11, 2024

citeste mai mult …

S-au făcut doi ani de când Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le-a promis antreprenorilor din România granturi de până la 100.000 EUR fiecare, printr-un proiect de ghid privind Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar până în prezent întregul proces birocratic, asistat și de roboți software RPA, nu a ajuns în faza de plată.

Citește mai departe și comentează pe StartupCafe.ro…

citeste mai mult …

CFR Cluj a învins formația Oțelul Galați, scor 1-0, într-un meci restant din etapa a șasea a SuperLigii.

Damjan Djokovic, decisiv în restanța dintre Oțelul Galați și CFR Cluj

Echipa antrenată de Dan Petrescu a marcat unicul gol al partidei în minutul 19, când Djokovic l-a învins pe Popescu cu un șut pe jos de la marginea careului.

Oțelul a fost aproape de egalare în minutul 26, dar șutul cu efect al lui Tănasă a trecut pe lângă poarta lui Hindrich. Înainte de pauză, Angha a apărut în careul advers, dar a ratat de puțin ținta cu un șut fără preluare.

Hindrich a fost foarte atent și în repriza secundă, când i-a blocat pe Juric (’62) și Lameira (’81).

Grație acestui succes, CFR Cluj a acumulat 27 de puncte, a urcat pe locul al doilea și s-a apropiat la doar trei lungimi de rivala U Cluj, aflată pe prima poziție.

De cealaltă parte, Oțelul a ajuns la nouă meciuri fără victorie (cinci remize și patru înfrângeri) în SuperLiga. Echipa gălățeană ocupă locul 9, cu 20 de puncte.

Au evoluat echipele:

• Oțelul Galați: I. Popescu – Adăscăliţei (M. Cojocaru 64), Angha, Stevanovic, Tomasevic – Lameira, Zivulic, Bourard (Samuel Teles 74) – Maciel (Djuric 74), Al. Pop (Juric 60), R. Tănasă (Andronache 60). Antrenor: Dorinel Munteanu
• CFR Cluj: Hindrich – Graovac (Mogoş 85), Bolgado, M. Ilie, Simao Rocha – Fică, Artean (Al. Păun 86), Djokovic – Postolachi, L. Munteanu (Peter Michael 86), Korenica. Antrenor: Dan Petrescu.

Clasament SuperLiga

citeste mai mult …

În Statele Unite, imigranții, angajatorii lor și grupurile care le apără drepturile iau deja măsuri înaintea celui de-al doilea mandat al președintelui ales Donald Trump, în care acesta a promis să deporteze milioane de oameni. Unii se tem de impactul pe care noua administrație de la Washington l-ar putea avea asupra familiilor lor, în timp ce alții speră că planurile – dacă se materializează – vor îmbunătăți lucrurile, relatează CNN.

Aliații lui Trump discută deja opțiunile de deportare și detenție, securizarea frontierei de sud dintre Statele Unite și Mexic fiind considerată o prioritate a noii administrații încă din prima zi. Iar unul dintre primele obiective va fi probabil expulzarea imigranților fără documente și care au comis infracțiuni, după cum a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu planurile preliminare ale echipei de tranziţie a lui Trump.

Însă apărătorii se tem că aceste planuri de deportare se vor extinde în curând și mai adânc în comunitățile americane, vizând persoane despre care ei spun că au dreptul să trăiască în Statele Unite.

LULAC, sau Liga Cetățenilor Latino-Americani Uniți, cea mai veche organizație hispanică pentru drepturile civile din Statele Unite, strânge bani și caută avocați pentru a lupta împotriva a ceea ce numește deja potențiale politici de imigrare „distructive, răuvoitoare, dure și nemiloase”.

„Să n-aveți niciun dubiu: deportările în masă vor face rău milioanelor de persoane vizate de Donald Trump, familiilor lor și comunităților din care fac parte – și fiecărei persoane din țara noastră. Acestea vor despărți părinții de copiii lor, vor distruge afaceri și mijloace de trai și vor nenoroci structura națiunii și a economiei noastre”, a declarat Juan Proaño, CEO al LULAC.

„Ne pregătim de un an”

Cei de la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU) spun că pregătirile lor pentru eventualele contestații juridice sunt deja destul de avansate.

„Ne pregătim pentru un al doilea mandat al lui Trump de aproape un an, concentrându-ne pe cele mai draconice politici posibile, inclusiv amenințarea de a folosi armata pentru deportare, ceea ce este complet ilegal”, a declarat Lee Gelernt, un avocat ACLU care a susținut multe dintre cele mai mediatizate cazuri în timpul primului mandat al lui Trump.

Și cei de la Centrul Național de Justiție pentru Imigranți (NIJC) au transmis că avocații lor sunt, de asemenea, pregătiți.

„Ne vom continua munca de a furniza reprezentare juridică esențială pentru imigranți și refugiați, luptând pentru a menține familiile unite, apărând accesul la azil și pledând pentru încetarea detenției arbitrare și a deportărilor injuste”, a transmis într-un comunicat Mary Meg McCarthy, directoarea executivă a centrului.

„Ce se va întâmpla acum?”

Cesar Espinosa, un lider al comunității hispanice din Houston, statul Texas, spune că a primit multe apeluri și mesaje de la persoane îngrijorate de când Trump a fost anunțat președinte ales miercuri dimineață. „Resimțim sentimentul de incertitudine din partea multor oameni. Mulți ne întreabă: Ce se întâmplă acum? Ce facem?”, a spus el.

Unii fac parte din așa-numitele familii cu statut mixt, formate atât din cetățeni americani cât și imigranți fără documente. Iar teama e că persoanele care nu sunt cetățeni americani vor fi vizate imediat, afirmă Espinosa, care este rezident permanent legal sau deținător de „carte verde”.

El spune că încearcă să calmeze temerile oamenilor explicându-le că deportările în masă, în special ale celor care nu sunt infractori, vor lua ceva timp. Până atunci, el ține socoteala timpului rămas până când va putea depune cererea de naturalizare în SUA, care e încă la mai bine de doi ani distanță.

Lucrătorii migranți

În California, unde fermierii depind de forța de muncă migrantă, există voci care fac din nou apel la o reformă a imigrației care să permită intrarea oamenilor în SUA pentru munca agricolă temporară. Există, de asemenea, apeluri pentru un statut legal pentru forța de muncă actuală.

„Trebuie să ne concentrăm pe atenuarea deficitului cronic de angajați în fermele din California și pe reducerea obstacolelor în calea angajării”, a declarat președinta federației California Farm Bureau, Shannon Douglass, într-o declarație pentru CNN.

„Ţarul Frontierelor”

Între timp, președintele ales Donald Trump a anunţat numirea lui Tom Homan în funcţia de şef al agenţiei responsabile pentru controlul frontierelor şi imigraţie (ICE). Homan a mai condus ICE și în timpul mandatului anterior al lui Trump.

„Am plăcerea să vă anunţ că fostul director al ICE şi pilon al controlului frontierelor, Tom Homan, se va alătura administraţiei Trump, unde va fi responsabil de graniţele naţiunii noastre (‘Ţarul Frontierelor’)”, a scris miliardarul republican, duminică seară, pe reţeaua sa Truth Social.

„Îl cunosc pe Tom de mult timp şi nu există nimeni mai bun decât el pentru a supraveghea şi controla graniţele noastre”, a continuat Trump, spunând că noul director al ICE va fi responsabil de „toate expulzările străinilor ilegali spre ţările lor de origine”.

Preşedintele ales, în vârstă de 78 de ani, s-a angajat să lanseze, din prima sa zi de mandat, cea mai mare operaţiune de expulzare a migranţilor ilegali din istoria Statelor Unite.

În timpul campaniei sale, el a atacat în mod repetat migranţii ilegali, despre care a spus că „otrăvesc sângele” ţării şi a promis că va reintroduce o politică de separare a familiilor la graniţă.

Cine e Tom Homan

Tom Homan a mai condus ICE în timpul mandatului anterior al lui Donald Trump (2017-2021).

Sub această primă preşedinţie Trump, aproape 4.000 de copii migranţi au fost separaţi de părinţii lor, plasaţi în detenţie.

Homan a jucat un rol cheie în conceperea și implementarea politicii extrem de controversate de separare a familiilor – copiii care traversau ilegal granița de sud în SUA erau separați de părinții lor sau de alți adulți, astfel încât acești oameni să poată fi urmăriți penal, explică Politico.

Tom Homan, în vârstă de 62 de ani, a susținut separarea copiilor migranți de părinți ca mijloc de a descuraja traversările ilegale și a spus că politicienii care susțin politicile privind refugiile migranților ar trebui să fie acuzați de infracțiuni, potrivit BBC.

Deși a demisionat în 2018, la jumătatea președinției Trump, el a rămas un susținător al abordării lui Trump cu privire la imigrație.

citeste mai mult …