StiriZiare.ro

Un sondaj CIRA (The Center for International Research and Analyses) prezintă cum ar sta situația în cursa prezidențială cu doar 2 săptămâni înainte de Primul Tur.

Potrivit acestui studiu, la comanda Evz.ro candidatul PSD, premierul Marcel Ciolacu, este deja în al Doilea Tur al alegerilor prezidențiale cu un scor de 29%, în timp ce pentru poziția secundă se bat cu șanse reale reprezentanții PNL, AUR și USR. Sondajul confirmă prăbușirea în opțiunile electoratului a candidatului independent Mircea Geoană.

Datele sondajului:

Marcel Ciolacu – 29%

Nicolae Ciucă 19%

George Simion – 17%

Elena Lasconi – 16%

Mircea Geoană – 9%

Cristian Diaconescu – 5%

Kelemen Hunor – 1%

Ludovic Orban – 1%

Călin Georgescu – 1%

Altul – 2%

Acest sondaj a fost realizat în perioada 1-6 noiembrie 2024, pe un eșantion de 1.150 de subiecți, prin metoda Face-to-Face.

Eșantionul acestui sondaj este reprezentativ pentru populația adultă a României, de 18 ani și peste.

Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/-3%. S-au realizat ponderări pe criterii precum: nivelul de educație.

Căutările pe internet privind emigrarea din SUA au crescut vertiginos după anunțarea câștigării alegerilor prezidențiale de către Donald Trump.

Astfel, căutările din SUA pentru „mutare în Canada” au crescut cu 1.270% în cele 24 de ore de la închiderea secțiilor de vot pe Coasta de Est, marți, potrivit datelor Google.

Interogările similare despre emigrarea în Australia au crescut cu 820%, sugerează cifrele, conform news.sky.com.

Datele de pe site-ul web Immigration New Zealand arată că 25.000 de noi utilizatori din SUA au accesat site-ul pe 7 noiembrie – comparativ cu 1.500 în aceeași zi în anii precedenți.

Aceasta vine după ce președintele ales Donald Trump a promis că va efectua „deportări în masă” pentru toți imigranții ilegali din SUA în timpul campaniei sale electorale.

Într-o dezbatere TV din 29 iunie, el a susținut că în prezent se află 18 milioane de migranți fără acte în SUA.

Cea mai recentă estimare guvernamentală a fost de puțin sub 11 milioane de la 1 ianuarie 2022.

Trump a spus că nu va avea „de ales” decât să ducă la capăt deportările imediat ce va ajunge înapoi în Biroul Oval.

Firma canadiană de avocatură Green și Spiegel au considerat că motivul creșterii întrebărilor despre americanii care vor să se mute în Canada este legat de promisiunile făcute de Trump în campania electorală.

„Trump este, evident, impulsul, dar este și societal. Majoritatea americanilor l-au votat și unii oameni nu se mai simt neapărat confortabil să trăiască într-o astfel de societate. Oamenii se tem că vor pierde libertățile”, a declarat Evan Green, avocat pentru imigrație, pentru Reuters.

El a adăugat că firma sa a primit o nouă întrebare prin e-mail în acest sens „la fiecare jumătate de oră”.

Sondajele NBC arată că imigrația a fost a doua problemă ca importanță pentru alegătorii lui Trump – învinsă doar de economie.

Cei care au votat pentru Kamala Harris s-au concentrat cel mai mult pe democrație și avort, potrivit datelor.

”Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, la această oră (21.00), se circulă în condiţii de ceaţă pe multe artere rutiere din judeţele Bihor şi Satu Mare, vizibilitatea în trafic fiind redusă pe alocuri la sub 50 de metri”, a transmis, duminică seară, Centrul Infotrafic.

Potrivit sursei citate, sunt semnalate precipitaţii sub formă de ninsoare pe DN 1, în zona staţiunii Predeal, judeţul Braşov, şi pe DN 1E în Poiana Braşov.

Potrivit poliţiştilor, în celelalte judeţe (Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş şi Vâlcea) aflate sub incidenţa codului galben de ninsori se circulă pe un carosabil umed, în condiţii de ploaie uşoară.

”Conducătorii auto trebuie să-şi asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curăţarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale, să ruleze cu o viteză adaptată condiţiilor de trafic şi de drum, să folosească frâna de motor pentru reducerea vitezei dacă circulă pe un carosabil umed sau alunecos”, a mai transmis Centrul Infotrafic.

Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României a decis să iniţieze corespondenţa cu Guvernul României, Primăria Municipiului Bucureşti, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru buna organizare a referendumului local convocat în Capitală, în raport cu atribuţiile legale ale fiecărei instituţii.

BEC a luat această decizie, duminică, în vederea soluţionării solicitării formulate de Primăria Municipiului Bucureşti prin adresa nr. 186906/08.11.2024

Primăria Municipiului Bucureşti, prin primarul general, Nicuşor Dan, a solicitat BEC şi Regiei Autonome „Monitorul Oficial” derularea operaţiunilor specifice prezentării şi aprobării machetelor buletinelor de vot aferente referendumului local convocat în Capitală, se arată în decizia adoptată duminică, de BEC.

Nicuşor Dan a invocat, în cerere, dispoziţiile art. 15 indice 1 din Legea privind organizarea referendumului şi a arătat că buletinele de vot pentru referendumul local se vor imprima de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, după ce, în prealabil, machetele buletinelor de vot vor fi prezentate de către Regie membrilor Biroului Electoral Central, operaţiunea de prezentare a buletinelor de vot fiind consemnată într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente.

BEC mai menţionează că Nicuşor Dan a mai arătat, în solicitare, şi că „Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1061/2024, prevede la punctul 69 data de 8 noiembrie 2024 pentru prezentarea, de către Regia Autonomă ‘Monitorul Oficial’ a machetei buletinului de vot membrilor Biroului Electoral Central”. Conform BEC, astfel, a fost indusă „premisa că respectivul program calendaristic este aplicabil în mod direct operaţiunilor specifice scrutinului consultativ”.

BEC mai precizează că, din solicitarea primarului general reiese că Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care a fost aprobată organizarea unui referendum local în 24 noiembrie, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, stabileşte că sumele necesare desfăşurării acestui referendum vor fi alocate de la bugetul municipiului Bucureşti.

„Având în vedere autorităţile publice cu atribuţii în organizarea unui referendum local în aceeaşi zi cu unul dintre cele două tururi de scrutin aferente alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 care derivă din dispoziţiile art. 14, art. 15 indice 1, art. 18, art. 31, art. 33, art. 35, art. 46, art. 48 alin. (2), şi art. 61 lit. b) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi necesitatea aducerii unor clarificări suplimentare ulterior modificării recente a cadrului legal în materia organizării şi desfăşurării referendumului”, (…) BEC decide să iniţieze corespondenţa cu Guvernul României, Primăria Municipiului Bucureşti, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti şi Autoritatea Electorală Permanentă în vederea bunei organizări a referendumului local convocat la nivelul municipiului Bucureşti prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 322 din data de 21.10.2024, în raport cu atribuţiile legale ale fiecăreia dintre cele 4 entităţi publice”, se precizează în documentul adoptat duminică.

Totodată, printr-o altă decizie, BEC a stabilit că dimensiunea buletinelor de vot care vor fi utilizate la referendumurile locale organizate la aceeaşi dată cu un tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 este formatul A5 (o coală de hârtie în format A4 pliată).

„În cadrul referendumului local, fiecare problemă de interes local supusă procesului consultativ transpusă într-o întrebare, se înscrie pe câte un buletin de vot distinct”, se arată în decizie, menţionându-se că aceasta va fi comunicată Autorităţii Electorale Permanente şi Regiei Autonome Monitorul Oficial.

Joi, reprezentanţi ai mai multor instituţii implicate au discutat măsurile tehnice pentru organizarea referendumului.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a afirmat că există „numeroase disfuncţionalităţi” cu privire la organizarea referendumului în Bucureşti odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce primarul Nicuşor Dan a spus că a văzut o încercare a unor instituţii de „a se acoperi de hârtii”.

În 21 octombrie, Consiliul General al Capitalei a aprobat organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Bucureştenii vor fi invitaţi să răspundă la trei întrebări. Primele două au fost propuse de primarul general al Capitalei şi vizează modul de împărţire a banilor între PMB şi primăriile de sector, precum şi eliberarea autorizaţiilor de construire în Bucureşti. La iniţiativa PSD, a fost adăugată o a treia întrebare care se referă la combaterea consumului de droguri în şcoli.

„O lovitură israeliană a ucis şapte persoane şi a rănit 14, inclusiv femei şi copii, în Sayyeda Zeinab”, o zonă care găzduieşte un important sanctuar şiit apărat de grupări pro-iraniene, inclusiv Hezbollah, a declarat pentru AFP directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane.

„Atacul israelian a vizat membri ai Hezbollah aflaţi în clădire”, a declarat directorul Observatorului, care are sediul în Marea Britanie şi dispune de o vastă reţea de surse în ţara devastată de război. Potrivit acestuia, atacul a vizat două poziţii „în care locuiesc membri Hezbollah” în apropierea municipalităţii Sayyeda Zeinab.

La rândul său, agenţia oficială de presă siriană SANA a raportat un „atac israelian asupra unei clădiri rezidenţiale din Sayyeda Zeinab” care a provocat victime, fără a oferi detalii suplimentare.

Pe de altă parte, patru luptători sirieni pro-iranieni au fost ucişi sâmbătă în lovituri israeliene la est de Alep, în nordul Siriei, potrivit OSDO.

Încă o drona a fost găsită, duminică, pe teritoriul Republicii Moldova, pe un câmp din nord-vestul țării, într-un raion învecinat cu România, după ce în cursul dimineții fusese găsită o drona în cealaltă parte a țării, în sud-est.

Evenimentele s-au petrecut după ce în cursul nopții Rusia și Ucraina s-au atacat reciproc cu un număr record de drone, iar Kievul anunțase că mai multe drone care au vizat teritoriul ucrainean s-au îndreptat în cele din urmă către Moldova, Belarus și Rusia.

A două drona fost găsită duminică pe un câmp din preajma satului Boroșenii Noi, din raionul Rișcani, aflat în nord-vestul țării, la granița cu România. Zona a fost izolată, iar specialiștii genisti urmau să facă cercetări, a anunțat  poliția din Republica Moldova, citată de presă locală.

Între timp, drona depistată dimineață în localitatea Fîrlădeni din raionul Căușeni, aflat în sud-estul țării, a fost ridicată și examinată de experții Centrului tehnico-criminalistic și de expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova.

„După primele examinări s-a determinat că este vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip Shahed, de origine rusească, și nu avea atașat explozibil. Preliminar, acesta a făcut parte din valul de atacuri cu drone la care a fost supusă Ucraina în această noapte”, a transmis poliția, care a dat asigurări că nu există riscuri sau pericole pentru siguranță cetățenilor din regiune.

„Cercetările la față locului continuă”, au precizat autoritățile.

Totodată, poliția le cere cetățenilor care identifica aparate de zbor sau alte dispozitive suspecte căzute la sol să nu se apropie de ele și să nu le atingă, dar să anunțe imediat autoritățile la numărul de urgență.

Rusia a lansat peste noapte un număr record, de 145 de drone, asupra Ucrainei. Kievul a declarat că apărarea să aeriană a doborât 62 dintre acestea, un număr similar s-au pierdut, în timp ce 10 s-au îndreptat către Republica Moldova, Belarus și Rusia.

Ucraina, la rândul ei, a atacat Moscova duminică cu cel puțin 34 de drone, cel mai mare atac cu drone asupra capitalei ruse de la începutul războiului în 2022, forțând devierea zborurilor de pe trei dintre aeroporturile importante ale orașului și provocând rănirea a cel puțin cinci persoane.

Apărarea aeriană rusă susține că a distrus duminică alte 50 de drone deasupra altor regiuni din vestul Rusiei, a declarat Ministerul Apărării. „O încercare a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist folosind drone de tip avion pe teritoriul Federației Ruse a fost zădărnicită”, a anunțat ministerul rus.

Două cutremure puternice – unul cu magnitudine de moment de 5,9, urmat, după o oră, de unul şi mai mare, cu magnitudine de 6,8 – s-au produs, duminică, potrivit USGS, la adâncime relativ mică, în Cuba, ţară care a fost lovită săptămâna trecută de un uragan şi care se confruntă oricum cu o criză gravă de electricitate şi cu o penurie de alimente.

Centrul Naţional de Investigaţii Seismologice din Cuba (CENAIS) şi autorităţile locale din Santiago de Cuba au confirmat un „cutremur de 5,4 grade pe scara Richter în estul Cubei”, cu „replici semnalate”, potrivit canalului oficial de televiziune Caribe, citat de AFP.

Cutremurul, al cărui epicentru s-a situat la 175 de kilometri de Santiago de Cuba, al doilea oraş ca mărime al ţării, a fost resimţit în toate provinciile din estul insulei, precum şi în Camagüey şi Ciego de Ávila (în centru), a anunţat ziarul oficial Granma, care nu a raportat deocamdată victime. „Aici, oamenii au ieşit rapid pe străzi pentru că pământul s-a zguduit foarte tare”, a declarat prin telefon pentru AFP Andres Perez, un pensionar în vârstă de 65 de ani care locuieşte în centrul oraşului Santiago de Cuba.

Potrivit institutului geofizic american, epicentrul cutremurelor a fost localizat în apropiere de coastă, la 35, respectiv 40 de kilometri sud de Bartolomé Masó, localitate din provincia Granma, din sud-vestul Cubei.

Primul seism s-a produs la o adâncime de 14,2 km, la ora locală 10:50 (17.50, ora României), iar cel de-al doilea cutremur, mai puternic, a intervenit la ora locală 11.49 (18:49, ora României), la adâncimea de 23,5 kilometri, revizuită apoi la 14 km, potrivit datelor USGS.

Deocamdată nu se ştie dacă sunt pagube sau victime, iar evaluarea ar putea dura, pentru că infrastructura Cubei, în special în vestul ţării, este deja afectată de trecerea uraganului Rafael, săptămâna trecută.

Autorităţile cubaneze declaraseră sâmbătă seara că nu vor tolera „dezordinea publică”, în timp ce echipele de intervenţie ale insulei îndepărtau resturile şi se străduiau să restabilească alimentarea cu energie electrică a unor zone din vestul Cubei care erau încă în beznă, la patru zile după trecerea uraganului Rafael. Rafael a scos din uz sute de linii de transmisie şi stâlpi de electricitate în vestul Cubei, lăsând fără curent o întreagă ţară cu 10 milioane de locuitori şi declanşând proteste dispersate.

Principalul procuror al Cubei a declarat că a formulat acuzaţii şi a reţinut „preventiv” persoane din provinciile Havana, Mayabeque şi Ciego de Avila pentru „agresiune, dezordine publică şi vandalism”.

Provinciile Artemisa şi Pinar del Rio, mai grav afectate de Rafael, erau încă în mare parte fără curent duminică. Se preconizează că întreruperile de curent vor continua în întreaga ţară, deoarece centralele de producere a energiei electrice pe bază de petrol din Cuba, învechite, nu reuşesc să producă suficientă energie electrică pentru a satisface cererea.

Protestele în Cuba, ţară condusă de comunişti, sunt extrem de rare, dar au apărut din ce în ce mai des pe măsură ce tensiunile au izbucnit din cauza unor pene de curent zilnice care durează ore întregi şi a penuriei de apă, combustibil, alimente şi medicamente.