StiriZiare.ro

Social-democrații din Lituania, câștigători ai alegerilor parlamentare de luna trecută, și-au apărat sâmbătă decizia de a forma un guvern de coaliție cu un partid populist al cărui lider este judecat pentru presupuse declarații antisemite, relatează Reuters.

Fondatorul și șeful partidului Nemunas Dawn, Remigijus Zemaitaitis, și-a dat demisia din parlament în aprilie, înaintea unui vot de blam, după ce Curtea Constituțională a decis că acesta și-a încălcat jurământul stârnind ura împotriva evreilor în postările de pe rețelele de socializare anul trecut.

Zemaitaitis este judecat pentru postările sale pentru care este acuzat de „încercarea de a crea ostilitate și provocarea intoleranței față de evrei” și de minimalizarea Holocaustului din Lituania.

Zemaitaitis a spus că postările nu au fost antisemite și neagă orice faptă ilegală.

Americanii și germanii critică alegerea Lituaniei

Cu toate acestea, el nu va face parte din cabinet, dar partidul său va conduce trei dintre cele 14 ministere ale guvernului, printre care și Ministerul Justiției, a declarat viceliderul social-democrat și prim-ministrul desemnat Gintautas Paluckas.

Paluckas le-a spus reporterilor că unirea forțelor cu Nemunas Dawn este singura modalitate de a avea o coaliție „durabilă” și a spus că partidul său este gata să explice decizia sa partenerilor internaționali ai țării.

„Unii susțin că întregul partid Nemunas Dawn este antisemit – noi nu-l vedem așa”, a spus Paluckas. „Nu este loc pentru antisemitism, nici în Partidul Social Democrat și nici în guvernul acestuia”.

Senatorul democrat american Ben Cardin, președintele în exercițiu al Comisiei de Relații Externe a Senatului, a declarat vineri că includerea partidului lui Zemaitaitis în guvern „subminează valorile fundamentale care ne unesc națiunile”.

Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului german, Michael Roth, a declarat că „alianța cu un partid antisemit este incompatibilă cu valorile noastre”.

Alianța condusă de social-democrați, care include și partidul Pentru Lituania, urmează să dețină 84 de locuri în parlamentul de 141 de membri, peste cele 71 de locuri necesare pentru majoritate.

În timpul campaniei electorale, atât social-democrații, cât și Uniunea Patriei, de centru-dreapta, pe locul doi, au spus că se vor abține de la formarea unei coaliții de guvernământ cu Nemunas Dawn, care s-a clasat pe locul al treilea în alegeri.

Noul guvern este de așteptat să depună jurământul în decembrie.

citeste mai mult …

Într-o societate care idealizează sarcina, fotografa și artista vizuală Felicia Simion a ales să vorbească, într-o carte de memorii, despre un subiect ignorat: depresia postnatală. Într-un interviu pentru publicul HotNews, artista povestește despre suferința prin care a trecut după ce a născut-o pe fiica sa, Aurora, și trage un semnal de alarmă și pentru alte femei care au experiențe similare. 

• 1 din 5 femei din toată lumea dezvoltă depresie după naștere.
• „Simptomele au apărut la vreo două luni de la naștere, a fost o cădere abruptă, din ceea ce credeam că e cât de cât stabil”, povestește Felicia în interviul pentru HotNews. 

„Nu pot. Nu mai pot. Gândurile întunecate mă îmbolnăvesc și mă sugrumă. Mă trezesc și mă culc cu o durere viscerală de stomac. Cu ochii minții văd cuțite, căderi în gol, salturi în fața metroului și mereu, mereu, chipuri răvășite de dispariția mea. E un coșmar, îmi spun, însă știu că e cât se poate de real”, scrie Felicia Simion în „Postpartum”, primul memoir românesc despre fața nevăzută a maternității. 

În vârstă de 30 de ani, fotografa și artista vizuală a povestit experiența ei cu depresia postnatală, în încercarea de pune lumină pe o problemă serioasă cu care se confruntă 1 din 10 femei, la nivel mondial.

Felicia Simion este din Craiova și a ajuns la București în 2013, unde a urmat cursurile Facultății Naționale de Artă, iar apoi a finalizat un master în Etnologie, antropologie culturală și folclor la Facultatea de Litere din București. Studiile sale au fost publicate de 

Le Monde sau The New York Times.

Tânăra, în vârstă de 30 de ani, a publicat „Postpartum”, primul memoir românesc despre depresia postnatală. Scrisă într-un limbaj accesibil și autentic, cartea, apărută la ZYX Books, trage un semnal de alarmă asupra unui subiect despre care nu se vorbește foarte mult în România.

1 din 5 mame dezvoltă depresie după naștere

Potrivit statisticilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, 20% dintre mamele din țările în curs de dezvoltare suferă de depresie clinică după naștere. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată cum una din 10 femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere, iar aproximativ una din 1.000 de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă, numită psihoză postpartum.

Depresia postpartum reprezintă o tulburare afectivă cu un impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci şi a copilului şi a familiei în ansamblu. În România, abia de anul ăsta, a fost instituită „Săptămâna conștientizării depresiei postpartum” care va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei, arată INSP. 

Scopul programului este de a preveni, identifica și gestiona tulburările de sănătate mintală perinatală/postnatală, prin organizarea unor ample campanii de educare a populației și de promovare a metodelor de bune practici pentru creșterea gradului de conștientizare, dar și pentru determinarea comunităților de a-și construi propriile strategii de susținere.

Cu mult înainte ca România să aibă parte de o campanie care să pună lumină pe acest subiect, la final de august 2021, Felicia Simion a scris pe Facebook propria ei experiență cu depresia postnatală. „Sunt Felicia și fetița mea m-a numit pentru prima oară „mami” atunci când avea 2 ani și 2 luni”, a notat ea la acea vreme.

Postarea a adus la lumină și alte exemple ale mamelor care au trecut prin asta, așa că, ulterior celor notate pe rețeaua socială, fotografa a dezvoltat proiectul „Postpartum”, unde a fotografiat femei care au trecut prin aceeași boală, alături de copiii lor.

„Frica de a rămâne singură cu tine mă paralizează. Mă face să nu dorm noaptea, să mă furnice stomacul, să încerc imposibilul ca inevitabilul să nu se întâmple. Mi-e atât de teamă, încât îi blochez fizic pe toți în prejma mea. Sunt ca o planetă în jurul căreia roiesc necontenit sateliți. Nu am niciun motiv să-mi fie frică. Totul se petrece în capul meu, închisoare și mormânt”, notează artista în propria carte, din vremea în care avea doar 25 de ani și trecea prin acest diagnostic crunt. 

În prezent, ea și Aurora (5 ani) sunt bine și s-au regăsit una pe alta. Am stat de vorbă cu Felicia despre parcursul ei vindecător, lucrurile pe care le-a simțit, lecțiile învățate, dar și cum a fost să-și scrie povestea.

 „Depresia a însemnat pentru mine o închidere într-o cușcă a minții”

– Când ai realizat prima oară că ai depresie postnatală? Cum a fost diagnosticarea?
– Nu știu dacă am putut pune punctul pe I, în sensul de a denumi ceea ce trăiam drept „depresie postnatală”, cel puțin la începutul bolii.

Simptomele au apărut la vreo două luni de la naștere, a fost o cădere abruptă, din ceea ce credeam că e cât de cât stabil, într-un ocean de frici, insomnii, atacuri de panică și senzația aproape funestă că se întâmplă ceva cu mine, ceva-mai-mare-decât-mine.

Diagnosticul a venit de la cabinetul de psihiatrie, pe care l-am vizitat la scurt timp după declanșarea simptomelor. Într-un fel, m-am bucurat că există un nume pentru ceea ce trăiam; nu știam însă pe-atunci că denumirea nu conferă, de fapt, nicio soluție clară.

– Cum s-a manifestat depresia?
– A însemnat negură, multă negură, neputința de a mă conecta la mine însămi, la familie, la lume. O închidere într-o cușcă – a minții, într-o variantă îndepărtată de realitate – de unde puteam zări pâlcuri de lumină, fără să pot ajunge însă la ele. A însemnat neputință, până la imposibilitate. O stare de frică și angoasă existențială care nu numai că nu-ți permite să te bucuri, dar nici măcar să fii neutru.

„O boală care se manifestă pe toate planurile”

– Ai vorbit cu oameni din jur despre asta, ai simțit că ai suport din partea prietenilor sau altor femei?
– Soțul și părinții mei m-au ținut în brațe, literalmente, pe tot acest parcurs al depresiei. Alături de ei, psihoterapeuta mea, care a depășit cu mult granițele relației de pacient-terapeut, a devenit, efectiv, o ancoră.

Depresia este o boală care se manifestă pe toate planurile și afectează materia, intelectul, psihicul. În acest sens, am găsit alinare și în dialogurile cu duhovnicul meu, care a adus mereu noi perspective asupra bolii și a vindecării. Și am avut șansa unor prieteni grozavi, cu care, din când în când, purtam discuții ore în șir, și-mi exersam capacitatea de a mărturisi. Iar mărturisirea, rostirea, constituie un exercițiu de vulnerabilitate și de sinceritate atât de necesar și, totuși, atât de rar folosit.

– Când te-ai hotărât să vorbești public despre asta și de ce?
– Am scris mai întâi pe paginile de Facebook și de Instagram, foarte pe scurt, despre depresia postnatală prin care trecusem, în momentul în care am hotărât să încep proiectul fotografic „Postpartum”. 

Am invitat mame care trăiseră sau trăiau experiențe similare să-și scrie de mână povestea, iar apoi le-am fotografiat, într-un studio, alături de copiii lor. Cred că am vrut, de fapt, să scurtez distanțele dintre noi, să spulber singurătăți, să mă detașez de propria-mi poveste, atunci când propria poveste – deși relativ trecută pe-atunci – devenise o greutate prea mare pentru umerii mei.

– Odată ce ai vorbit deschis despre asta, cum s-a schimbat lumea ta?
– A fost un moment de cotitură această deschidere către lume. Dintotdeauna am fost o fire introvertită, care prefera, mai degrabă, să ascundă, să internalizeze, dintr-o rușine, teamă de a fi judecată etc. Atunci când am vorbit deschis despre depresie mi-am depășit condiția anterioară, fără să-mi propun însă asta. Și a fost doar începutul.

„Mi-am dorit să fac o artă care apropie și nu care dezbină și desparte”

– Ce crezi că te-a ajutat să treci peste această perioadă din viața ta?
– Oamenii. Timpul. Ea, copila. Credința, speranța, răbdarea – strictul necesar, cum s-ar zice.  

– Apropo de asta, ce rol crezi că joacă arta în discuțiile publice despre sănătatea mentală și cum putem folosi mai bine această formă de expresie pentru a demonta tabu-urile legate de depresie?
– Mi-ar plăcea ca arta să fie un instrument de îmblânzire – ca să nu zic „răsturnare” – a percepțiilor despre depresie/boli psihice, în general.

Dintotdeauna mi-am dorit să fac o artă care apropie, și nu care dezbină și desparte. Nu știu în ce măsură am reușit să fac asta, nu mi-am propus să „schimb lumea”, nu vreau să umblu la șuruburi care nu-mi aparțin. Dar dacă se întâmplă ca lucrurile pe care le creez sau exprim în orice fel să aducă ceva bun și de folos lumii, nu pot decât să mă bucur.

– Ce ai învățat despre societatea românească după experiența ta personală, dar și a altor femei?
– Mi-e greu să generalizez și să mă pronunț în ceea ce privește lucruri atât de complexe și neîncadrabile, necuantificabile.

Am auzit multe lucruri despre maternitate, încă dinainte de a deveni mamă, majoritatea prezentând o variantă aproape utopică, astfel încât ajunsesem să cred că, după naștere, nu voi mai avea nevoie de nimic decât să aud și să simt respirația bebelușului.

Mi-am creat o imagine ideală și idealizată a maternității, care este, în mod cert, extrem de prezentă în societate. Cred că alegem să ascundem, să îngropăm sub preș anumite aspecte, din teama de a nu fi judecați, dați la o parte. Dar cum vom vindeca dureri vechi negrăindu-le, sau chiar cosmetizându-le, transformându-le în lapte și miere?

„A admite existența unei boli psihice e primul pas în acceptarea și tratarea ei”

– Care crezi să sunt principalele probleme în societatea noastră legate de mamele care suferă de depresie postnatală?
– Lipsa sprijinului real, concret, imediat, precum și a empatiei față de suferind. Numărul redus de comunități care ar putea oferi un astfel de sprijin, precum și a unor cadre medicale specializate în tratarea depresiei postnatale. „Obligația” proaspetei mame de a fi fericită, bine cu „B” mare, de a se descurca, de a se comporta impecabil, transmisă direct sau indirect de către societate. Singurătatea.

– Ce ți-ar plăcea să știe viitoarele mame despre acest subiect, dar și femeile care sunt deja mame?
– În primul rând, că există. A admite existența unei boli psihice e primul pas în acceptarea și tratarea ei. Apoi, că există vindecare, dar că nu există rețete. Și că nu sunt singure, oricât de tare le apasă sentimentul izolării. A cere ajutorul e un act de curaj.

„Am inspirat și am expirat, până a ieșit cartea”

– Cum a fost procesul – când ai scris, cât timp ai scris la carte și care a fost ideea pe care ai avut-o în minte?
– Am scris aproape pe nerăsuflate, vreo zece zile. După zece zile, i-am trimis Alexandrei manuscrisul. Între acel moment și momentul lansării „Postpartum” a trecut mai bine de un an și jumătate, în care m-am întors de câteva ori bune la carte, ajustând, scoțând, adăugând. Am lăsat-o, practic, să se dospească, până să iasă în lume.

– Care este scopul acestei cărți, cu ce ți-ar plăcea să rămână cititorii în urma ei?
– Niciun scop definit, clar, ante-propus. Eu am inspirat și am expirat, până a ieșit cartea. Atât. În urma ei, aș vrea să rămână o dâră – albă, prăfuită, ca de cometă. Până la urmă, va dispărea și ea, și sunt perfect OK cu asta.

„Acum, trăiesc ceea ce atunci trăiam doar în imaginație”

– Ai vorbit despre acest subiect într-o perioadă în care nimeni nu prea vorbea despre asta – simți că experiența ta a schimbat ceva în jur?
– M-a schimbat pe mine, în primul rând, în feluri nebănuite. Prin carte, m-am cunoscut mai bine, am devenit eu însămi un personaj, iar depresia – o istorie. Din afara mea, am primit numeroase mesaje îmbucurătoare, emoționante, atât de lucide. Aș vrea să controlez cât mai puțin parcursul acestei cărți. E mult mai palpitant așa.

– Cum te simți în prezent și cum privești legătura pe care o ai cu fetița ta?
– Acum, e bine. Acum, trăiesc ceea ce atunci trăiam doar în imaginație – ziua în care eu și ea, copila cu părul auriu, vom fi, realmente, împreună. Și a venit.

citeste mai mult …

Prețurile pentru chiriile din cele 10 orașe analizate, au înregistrat o creștere de 12% de la un an la altul (octombrie 2024 vs. octombrie 2023). În raport cu luna anterioară (septembrie), prețurile din octombrie au rămas aproape la același nivel, cu o creștere minoră de 2%.

●   Cea mai mare creștere de preț de la un an la altul a fost în Sectorul 5 din București (+24%)

●   Cea mai mică creștere de preț din țară, comparativ cu anul trecut, a fost în Sibiu (+5%)

●   Cel mai scump sector din București (Sectorul 1) a avut cea mai mică creștere anuală de preț (+11%)

●   În București, chiriile cele mai ieftine din luna octombrie au fost în sectorul 4

„Încheiem vârful de sezon pe piața de închirieri într-un context marcat de o creștere mai moderată a prețurilor față de 2023 și o ușoară scădere a cererii comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceste evoluții reflectă o revenire a pieței la o dinamică mai stabilă, cu o ofertă mai largă de locuințe disponibile. Astfel, chiriașii au acum mai multe opțiuni și mai mult timp pentru a alege întrucât anunțurile rămân afișate mai mult decât în timpul verii, când cererea era mult mai mare”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Cum au evoluat prețurile chiriilor în București în luna OCTOMBRIE, conform datelor Storia

Comparativ cu anul trecut, prețurile medii pentru chiriile din București au înregistrat o creștere de 14%. În octombrie 2024, o garsonieră a avut un preț mediu de 368 euro/lună, un apartament cu două camere s-a închiriat cu 594 euro/lună, iar un apartament cu trei camere a ajuns la un preț mediu de 810 euro/lună. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost în Sectorul 5 pentru apartamentele cu două camere (+27% în octombrie 2024 față de octombrie 2023) și în Sectorul 4, la apartamentele cu trei camere (+27%), în timp ce cele mai mici creșteri au fost în Sectorul 1 pentru garsoniere (+5%) și în Sectorul 6, tot la garsoniere (+5%).

În octombrie 2024, prețurile medii ale chiriilor din București au variat între sectoare. În Sectorul 1, cel mai scump sector, chiria pentru o garsonieră a fost în medie de 420 euro/lună, un apartament cu două camere a ajuns la 690 euro/lună, iar unul cu trei camere la 1063 euro/lună. În contrast, cele mai accesibile prețuri s-au înregistrat în Sectorul 4, unde o garsonieră s-a închiriat cu 350 euro/lună, un apartament cu două camere cu 499 euro/lună, iar unul cu trei camere cu 637 euro/lună.

Astfel, chiriile medii pentru o garsonieră s-au încadrat între 350 euro (în Sectoarele 2, 4 și 5) și 420 euro (Sectorul 1). Prețurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 499 de euro (Sectorul 4) și 690 de euro (Sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut prețuri medii de închiriere cuprinse între 600 euro (Sectorul 6) și 1063 de euro (sectorul 1).

Cum au evoluat chiriile în alte orașe mari din țară în luna OCTOMBRIE,

Cea mai mare creștere de la un an la altul, la categoria prețurilor medii de închiriere, s-a înregistrat în Oradea (+28%). Cea mai mare creștere de la o lună la alta (octombrie 2024 vs. septembrie 2024) a fost de 6%, în cazul apartamentelor cu trei camere din Brașov și din Iași.

CLUJ-NAPOCA

Comparativ cu anul anterior, prețurile medii solicitate pentru închirierea garsonierelor au crescut cu 14% și cele ale apartamentelor cu două camere cu 5%, în timp ce prețurile medii pentru apartamentele cu trei camere au crescut cu 3%. Astfel, în luna octombrie 2024, prețul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 400 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere s-au închiriat, în medie, cu 600 de euro, iar apartamentele cu trei camere s-au închiriat cu un preț mediu de 750 de euro.

IAȘI

În Iași, chiriile au înregistrat creșteri moderate în octombrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari fiind pentru apartamentele cu trei camere (+15%). Prețurile pentru apartamentele cu două camere au rămas constante, iar cele pentru apartamentele cu trei camere au crescut, în medie, cu 9%. Astfel, prețul mediu pentru o garsonieră a fost de 350 euro/lună, pentru un apartament cu două camere a fost de 450 euro/lună, iar pentru un apartament cu trei camere a fost de 574 euro/lună.

BRAȘOV

Și în Brașov prețurile medii ale chiriilor au crescut în octombrie 2024 comparativ cu octombrie 2023. Cele mai mari creșteri au fost pentru garsoniere (+12%), urmate de apartamentele cu trei camere, care au înregistrat o creștere de 7% și de apartamentele cu două camere care au avut o majorare de 5%. În luna octombrie, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 360 euro/lună, pentru un apartament cu două camere de 525 euro/lună, iar pentru un apartament cu trei camere de 643 euro/lună.

CONSTANȚA

În octombrie 2024, prețurile medii ale chiriilor au crescut cu 7% pentru garsoniere, cu 11% pentru apartamentele cu două camere și cu 8% pentru cele cu trei camere, comparativ cu luna octombrie a anului precedent. Prețurile medii de închiriere au fost de 320 euro pentru garsoniere, 500 de euro pentru apartamentele cu două camere și 650 de euro pentru apartamentele cu trei camere.

TIMIȘOARA

În Timișoara, în luna octombrie a acestui an, chiriile au înregistrat creșteri de 7% pentru garsoniere și 5% pentru apartamentele cu două camere, în timp ce prețurile pentru apartamentele cu trei camere au crescut cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, prețurile medii de cerere au fost de 268 de euro pe lună pentru garsoniere, 420 de euro pentru apartamentele cu două camere și 500 de euro pentru apartamentele cu trei camere.

SIBIU

În Sibiu, în luna octombrie 2024, prețurile medii de închiriere au crescut cu 1% pentru garsoniere, cu 7% pentru apartamentele cu două camere și cu 2% pentru cele cu trei camere, față de aceeași perioadă a anului trecut. În octombrie 2024, chiriașii au plătit, în medie, 303 euro pentru închirierea unei garsoniere, 400 de euro pentru un apartament cu două camere și 508 euro pentru un apartament cu trei camere.

ORADEA

În Oradea, prețurile de închiriere pentru luna octombrie 2024 au înregistrat creșteri semnificative față de aceeași lună a anului trecut: +28% pentru garsoniere, +14% pentru apartamentele cu două camere și +26% pentru cele cu trei camere. Astfel, chiriașii au plătit în medie 255  euro pentru o garsonieră, 400 de euro pentru un apartament cu două camere și 500 de euro pentru unul cu trei camere.

CRAIOVA

În luna octombrie, în Craiova prețurile medii de închiriere au fost de 280 de euro pentru garsoniere, 400 de euro pentru apartamentele cu două camere și 500 de euro pentru apartamentele cu trei camere, înregistrând creșteri de 7%, 14% și, respectiv, 19% față de aceeași lună a anului trecut.

ARAD

În octombrie 2024, prețurile medii ale chiriilor au crescut cu 13% pentru garsoniere, cu 6% pentru apartamentele cu două camere și cu 12% pentru apartamentele cu trei camere. Astfel, în Arad, chiriașii au plătit un preț mediu de 220 euro pentru închirierea unei garsoniere, 350 de euro pentru un apartament cu două camere și 448 de euro pentru unul cu trei camere.

Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare în cunoștință de cauză.

citeste mai mult …

Donald Trump a făcut prima angajare oficială a viitoarei sale administrații, anunțând cine va fi șeful personalului: Susan Summerall Wiles. Echipa președintelui ales examinează deja o serie de candidați înainte de întoarcerea sa la Casa Albă pe 20 ianuarie 2025, scrie BBC.

Mulți dintre cei care au servit sub conducerea lui Trump în primul său mandat nu intenționează să se întoarcă, deși o mână de oameni loiali, scrie presa americană, vor reveni.

Republicanul în vârstă de 78 de ani este, de asemenea, înconjurat de noi aliați care îi vor completa schema de personal.

Șefa de cabinet – Susie Wiles

Susie Wiles și copreședintele de campanie, Chris LaCivita, au fost creierul din spatele victoriei zdrobitoare a lui Trump asupra Kamalei Harris.

În discursul său de după victorie, Trump a numit-o „fecioara de gheață” – o referire la calmul ei – și a susținut că „îi place să rămână în fundal”.

Wiles a fost confirmată a doua zi ca fiind primul numit al celui de-al doilea mandat – ca șef de cabinet al Casei Albe. Va fi prima femeie care va ocupa vreodată acel post.

Șeful de personal este adesea asistentul de top al președintelui, care supraveghează operațiunile zilnice din aripa de vest și gestionează personalul șefului.

Wiles, în vârstă de 67 de ani, a lucrat în politica republicană de zeci de ani, de la campania prezidențială de succes a lui Ronald Reagan din 1980 până la transformarea omului de afaceri Rick Scott în guvernator al Floridei în doar șapte luni, în 2010.

Republicanii au spus că ea impune respect și are capacitatea de a domina marile ego-uri ale celor de pe orbita lui Trump, ceea ce i-ar putea permite să impună un sentiment de ordine pe care nici unul dintre cei patru șefi de cabinet anteriori ai săi nu l-ar putea.

Procuror general- Mark Paoletta

Nicio decizie de personal nu poate fi mai critică pentru traiectoria celui de-al doilea mandat al lui Trump decât persoana numită la conducerea Departamentului de Justiție.

După relații cu suișuri și coborâșuri atât cu Jeff Sessions, cât și cu William Barr, procurorul general în timpul primului său mandat, este de așteptat ca Trump să aleagă un om loial pentru a pedepsi criticii și oponenții.

Printre numele prezentate pentru postul din cabinet se numără și procurorul general din Texas Ken Paxton, care a fost deopotrivă inculpat și pus sub acuzare ca Trump; Matthew Whitaker, bărbatul care a preluat timp de trei luni funcția de procuror general interimar după ce Sessions a demisionat la cererea lui Trump; Mike Davis, un activist de dreapta care a fost cândva grefier pentru judecătorul Curții Supreme Neil Gorsuch şi Mark Paoletta.

Secretarul Internelor – Tom Homan

Secretarul securității interne va prelua punerea în aplicare a promisiunilor lui Trump de a deporta în masă migranții fără acte și de a „sigila” granița dintre SUA și Mexic, precum și de a conduce răspunsul guvernului la dezastrele naturale.

Tom Homan, fostul director interimar al lui Trump la Imigrație și Aplicarea Vămilor (Ice), se evidențiază drept alegerea cea mai probabilă.

Homan, în vârstă de 62 de ani, a susținut separarea copiilor migranți de părinți ca mijloc de a descuraja traversările ilegale și a spus că politicienii care susțin politicile privind refugiile migranților ar trebui să fie acuzați de infracțiuni. Deși a demisionat în 2018, la jumătatea președinției Trump, el rămâne un susținător al abordării lui Trump cu privire la imigrație.

Secretar de stat- Marco Rubio

Secretarul de stat al SUA este principalul consilier al președintelui pentru afaceri externe și acționează ca principalul diplomat al Americii atunci când reprezintă țara.

Senatorul Floridei Marco Rubio – care a fost considerat cel mai recent vicepreședinte al lui Trump – este un nume important care este prezentat pentru postul cheie din cabinet.

Rubio, în vârstă de 53 de ani, este un membru senior al comisiei de relații externe a Senatului și vicepreședinte al grupului select de informații al Camerei.

Alți candidați la această slujbă includ fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump Robert O’Brien; Senatorul din Tennessee Bill Hagerty, care a fost anterior ambasadorul lui Trump în Japonia; şi Brian Hook, trimisul special în Iran în primul mandat al lui Trump și omul care conduce efortul de tranziție la Departamentul de Stat.

Totuși, un cal întunecat pentru nominalizare este Richard Grenell, un loial care a servit ca ambasador în Germania, trimis special în Balcani și șef interimar al informațiilor naționale. Grenell, în vârstă de 58 de ani, a fost puternic implicat în eforturile lui Trump de a-și anula înfrângerea în alegerile din 2020 și chiar a participat la întâlnirea sa privată cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky în septembrie.

Trump a mai spus că îl va concedia pe directorul Biroului Federal de Informații (FBI) Chris Wray, pe care l-a nominalizat în 2017, dar de atunci s-a încurcat. Jeffrey Jensen, un fost avocat al SUA numit de Trump, este luat în considerare pentru a-l înlocui pe Wray.

Secretarul apărării- Mike Pompeo

Ex-secretar de stat Mike Pompeo este printre puținii foști membri ai cabinetului care ar putea reveni pentru al doilea mandat al lui Trump – de data aceasta ca secretar al apărării, unde ar urma să supravegheze armata americană.

Pompeo, în vârstă de 60 de ani, este un fost congresman din Kansas și a fost primul director CIA al lui Trump înainte de a conduce blitz-ul diplomatic al administrației în Orientul Mijlociu.

Apărător loial al șefului său, el s-a încurcat adesea cu presa și – pe fondul falselor afirmații ale lui Trump de fraudă electorală la sfârșitul anului 2020 – a glumit despre „o tranziție lină la o a doua administrație Trump”.

Un alt nume care se discută este Michael Waltz, un parlamentar din Florida care face parte din comitetul serviciilor armate din Camera Reprezentanților SUA și Robert O’Brien.

Ambassador la ONU – Elise Stefanik

În timpul primului mandat al lui Trump, congresmană din New York Elise Stefanik transformat dintr-un susținător moderat în unul vocal. Liderul republican al Camerei a rămas unul dintre cei mai fideli apărători ai lui Trump de pe Capitol Hill – ceea ce o face o concurentă principală pentru a-l reprezenta pe un teritoriu neprietenos la ONU.

Dar s-ar putea trezi că concurează pentru această poziție cu oameni precum fosta purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat Morgan Ortagus; David Friedman, ambasadorul lui Trump în Israel; şi Kelly Craft, care a servit ca ambasador ONU la sfârșitul mandatului lui Trump.

Secretarul Trezoreriei- Robert Lighthizer

Se pare că Trump îl ia în considerare pe Robert Lighthizer, un sceptic al liberului schimb care a condus războiul tarifar cu China în calitate de reprezentant comercial al SUA, în calitate de secretar al Trezoreriei.

Dar cel puțin alte patru pot fi luate în considerare pentru rol, inclusiv Scott Bessant, un administrator de fonduri speculative miliardar care a devenit un important strângător de fonduri și consilier economic al președintelui ales; John Paulson, un alt megadonator din lumea fondurilor speculative; fost președinte al Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC). Jay Clayton; și comentatorul financiar Fox Business Network Larry Kudlow, care a condus consiliul economic național al lui Trump în timpul primului său mandat.

Secretarul pentru Comert- Linda McMahon

Linda McMahon este considerat un candidat cheie pentru acest post, reprezenta afacerile din SUA și crearea de locuri la concurență cu Brooke Rollins; Robert Lighthizer; şi Kelly Loeffler, o femeie de afaceri bogată care a servit pentru scurt timp în Senatul SUA.

Secretar la Interne- Kristi Noem

Guvernatorul Dakota de Sud Kristi Noem – celebră pentru că a admis că și-a ucis câinele de companie – și-a putut vedea loialitatea față de Trump răscumpărată cu conducerea departamentului de interne, care administrează terenurile publice și resursele naturale.

Secretarul cu energia- Doug Burgum

Doug Burgum este, de asemenea, un candidat la conducerea departamentului de energie, unde va implementa angajamentele lui Trump de a revizui politica energetică a SUA.

Un antreprenor de software care și-a vândut compania Microsoft în 2001, Burgum este fan Trump, pe care l-a impresionat rapid cu averea considerabilă.

Fost secretar pentru energie Dan Brouillette se pare, de asemenea, în cursă.

Secretarul de presă- Caroline Leavitt

Caroline Leavitt, în vârstă de 27 de ani, care l-a impresionat pe Trump ca secretar național de presă al campaniei sale, a servit deja ca asistent de secretar de presă la Casa Albă și ar putea fi purtătorul de cuvânt al administrației.

Departamentul de Sănătate- Robert F Kennedy Jr

RFK Jr, așa cum este cunoscut, este avocat de mediu de profesie, sceptic la vaccinuri și nepotul fostului președinte John F Kennedy.

El se află pe lista scurtă pentru a conduce departamentul de sănătate și servicii umane, au declarat mai multe persoane apropiate campaniei președintelui ales pentru CBS News, partenerul de știri al BBC din SUA.

În ciuda faptului că nu are nicio calificare medicală, Kennedy, în vârstă de 70 de ani, este de așteptat să devină un fel de „stea a sănătății publice” în administrația Trump.

Atacurile Partidului Democrat asupra acreditărilor lui Kennedy nu vor avea prea multă greutate, deoarece controlul Senatului SUA este în mâinile republicanilor și confirmarea lui Kennedy în orice post la nivel de cabinet nu va necesita sprijinul democraților.

Kennedy ar putea influența și politica la departamentul de agricultură, Agenția pentru Protecția Mediului, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Administrația pentru Siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA).

Elon Musk

Cel mai bogat om din lume a turnat milioane de dolari în realegerea lui Trump, iar criticii se tem că va avea acum puterea de a schimba complet reglementările care afectează companiile sale Tesla, SpaceX și X.

Atât el, cât și Trump s-au concentrat pe ideea ca el să conducă un nou „Departament pentru Eficiența Guvernului”, în care ar reduce costurile și ar eficientiza ceea ce el numește o „birocratie federală masivă, sufocantă”.

Acronimul agenției – DOGE – este o referință jucăușă la o criptomonedă „meme-coin” pe care Musk a promovat-o anterior.

Dar Musk, în vârstă de 53 de ani, ar putea juca și un rol în diplomația globală. El a participat miercuri la primul apel al lui Trump cu Zelensky din Ucraina.

citeste mai mult …

Ludovic Orban, candidat la alegerile prezidenţiale din partea Forţei Dreptei, formațiunea pe care o conduce, a publicat sâmbătă o scurtă înregistrare video, pe pagina sa de Facebook, în care apare stând în mâini, cu capul în jos, „pentru a vă arăta ce au făcut PSD-iștii în ultimii ani”, clip în care face referire la „prostul satului” ajuns „în fruntea statului” și în care îi îndeamnă pe alegători să voteze la scrutinul prezidențial împotriva actualului premier, Marcel Ciolacu.

„Nu, nu sunt căzut în cap, doar stau în cap pentru a vă arăta ce au făcut PSD-iștii în ultimii ani. Țara a fost răsturnată cu susul în jos, prostul satului a ajuns în capul trebii, iar cei care conduc astăzi, conduc cu picioarele în loc de cap”, afirmă Orban, în timp ce stă sprijinit în mâini.

„E ceasul al 12-lea și este cazul să ne trezim. Nu mai putem accepta prostul satului în fruntea statului!”, continuă liderul Forței Dreptei, după ce revine în poziție normală.

„E vremea să-i aducem pe cei buni, pe cei valoroși în fruntea țării pentru că unde nu-i cap, vai de picioare”, mai spune Ludovic Orban.

„Votăm cu capul. Nu cu Ciolacu”, a conchis fostul premier.

Niciun candidat la președinție „nu are de gând să-l pună premier” pe Bolojan, susține Orban

Tot sâmbătă, într-o emisiune de televiziune, Orban a susținut că niciunul dintre liderii care îl propun premier pe Ilie Bolojan premier – Elena Lasconi, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu – nu are de gând, în realitate, să-l numească în fruntea Guvernului pe actualul șef al Consiliului Județean (CJ) Bihor.

„Este o formă de a încerca să câştige voturi de la cei care îl simpatizează pe Bolojan”, crede Orban. Fostul premier a vorbit şi despre relaţia rece dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liberalul Ilie Bolojan: „Iohannis nu suportă pe nimeni în jurul lui care are coloană vertebrală”.

Ludovic Orban a fost întrebat de ce Elena Lasconi (USR), Nicolae Ciucă (PNL) şi Marcel Ciolacu (PSD) se înghesuie să-l propună premier pe Ilie Bolojan, preşedintelele CJ Bihor.

„Este o formă de a încerca să câştige voturi de la cei care îl simpatizează pe Bolojan. De fapt, niciunul nu are de gând să-l pună pe Bolojan premier, hai să fim serioşi. Lasconi l-a folosit prima pe Bolojan ca să ia voturi de la PNL, că a măsurat ea că Bolojan e apreciat de votanţi liberali din bazinul de interferenţă. Ciucă? Ciucă doar încearcă să-i folosească imaginea lui Bolojan, iar Bolojan n-a fost de acord să fie folosit. Ciucă i-a propus lui Bolojan să candideze în tandem: Ciucă – preşedinte, Bolojan – prim-ministru. Şi Bolojan l-a refuzat. E bine să ştie toţi românii lucrul ăsta. Bolojan nu a acceptat să-şi lipească imaginea de imaginea lui Ciucă şi nu a acceptat să candideze în tandem. Deci nici Ciucă nu poate să-l pună pe Bolojan premier. Iar de Ciolacu ce să mai vorbim? Ciolacu să-l pună pe Bolojan premier? Exclus! Bolojan aproape a desfiinţat PSD în Bihor. Sunt pur şi simplu declaraţii de campanie, perfide, care nu ascund o intenţie pozitivă de a găsi un premier care să conducă bine, ci au doar scopul de a mai jumuli nişte voturi din zona PNL folosind imaginea lui Bolojan”, a explicat Orban, într-o emisiune difuzată de Prima TV, potrivit News.ro.

Fostul lider al liberalilor a mai vorbit despre scenariul în care Ilie Bolojan preia funcţia de preşedinte al PNL după alegerile prezidenţiale.

„Nu ştiu dacă-şi doreşte. Ilie Bolojan nu candidează decât la Senat, toate sunt simple speculaţii. Lansarea acestui subiect este făcută de strategii din spatele lui Ciucă ca să-l mai ranforseze un pic pe Ciucă. A existat vreo decizie statutară a partidului în care să fi hotărât că Bolojan e candidat la funcţia de prim-ministru? Nu există aşa ceva! Deci o petardă de campanie lansată de PNL pentru că Ciucă e disperat că nu are absolut nicio resursă de creştere. Încearcă să folosească în mod imoral imaginea lui Bolojan. E simplu”, a spus fostul premier.

De asemenea, Ludovic Orban a mai fost întrebat de ce preşedintele Klaus Iohannis l-a respins constant pe Ilie Bolojan în cei zece ani de mandat la Cotroceni.

„Nu ştiu, nu mă întrebaţi pe mine. O fi fost invidios că a fost un primar mai bun decât el. Iohannis nu suportă pe nimeni în jurul lui care are coloană vertebrală. Dovadă că l-a preferat pe Cîţu, după care i-a dat un şut în fund imediat. Acum l-a luat pe Ciucă, care mărturiseşte că a intrat în viaţa publică că a primit ordin de la comandantul suprem şi a trebuit să execute ordinul. Du-te şi treci în rezervă, ca să te pun ministrul Apărării!”, a mai afirmat Orban.

citeste mai mult …