StiriZiare.ro

Alți doi cetățeni români semnalați inițial ca fiind dispăruți după inundațiile din Spania au fost identificați ca fiind decedați, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe, citând informațiile transmise de către autoritățile spaniole. Astfel, numărul total al românilor decedați a crescut la patru.

„Până în prezent, în urma fenomenelor meteorologice care au afectat Regatul Spaniei, 4 cetățeni români au decedat și 7 cetățeni români sunt în continuare dispăruți”, arată un comunicat al MAE, care transmite condoleanțe familiilor îndoliate.

MAE mai spune că Ambasada României la Madrid și Consulatul României de la Castellón de la Plana au continuat verificarea informațiilor apărute în spațiul public cu privire la decesul unor cetățeni români, victime ale fenomenelor meteorologice recente care au afectat Comunitatea Valenciană, dar până la acest moment nu au fost recepționate confirmările din partea autorităților spaniole.

Reprezentanții Consulatului României de la Castellón de la Plana au continuat dialogul cu cetățenii români, inclusiv membri de familie, care au semnalat persoanele dispărute, și rămân pregătite să acorde asistență consulară, în funcție de solicitări. 

De asemenea, Centrul logistic pentru asigurarea asistenței și protecției în beneficiul cetățenilor români afectați de fenomenele meteorologice recente rămâne în continuare operațional și funcționează de luni până vineri, în intervalul orar 09-17, și sâmbătă-duminică, în intervalul orar 10.00-15.00, la adresa Plaza del Alfonso el Magnanimo numărul 12, Valencia.

Reprezentanții misiunii diplomatice și ai oficiului consular rămân în contact permanent cu autoritățile spaniole competente cu privire la cetățenii români afectați de recentele fenomene meteorologice.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 677 842 467.

citeste mai mult …

Convorbirea telefonică de miercuri a lui Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a inclus două surprize: omul de afaceri Elon Musk a fost și el pe fir, iar liderul de la Kiev a fost oarecum liniștit de ceea ce a auzit de la președintele ales, au declarat pentru publicația americană Axios două surse aflate la curent cu discuția.

Noile detalii despre această convorbire telefonică subliniază cât de influent ar putea fi Musk în a doua administrație Trump și incertitudinea cu privire la modul exact în care republicanul va aborda războiul din Ucraina.

Mesajele publice ale lui Trump pe parcursul campaniei sale electorale – în care republicanul a promis o rezolvare rapidă a războiului, refuzând să spună care parte dorește să câștige și criticând pachetele masive de ajutoare care vin de la Washington – au tras o serie de semnale de alarmă la Kiev și în întreaga Europă.

Administrația Biden caută acum modalități de a obține cât mai multă asistență militară pentru Ucraina înainte de 20 ianuarie, când Trump ar putea închide „robinetul”.

Dar conversațiile private pe care Trump și echipa lui le-au avut cu Zelenski și consilierii acestuia în ultimele două luni – inclusiv miercuri – au fost oarecum mai liniștitoare pentru ucraineni, spun sursele citate de Axios.

Zelenski însuși consideră că faptul că discuția a avut loc atât de repede după ce Trump a fost declarat câștigător este un semn pozitiv, a precizat una dintre surse.

Trump nu a vorbit încă cu Vladimir Putin după alegerile de marți, dar președintele rus a afirmat că va răspunde dacă noul lider de la Casa Albă îl va suna.

Convorbirea dintre Trump și Zelenski a durat aproximativ 25 de minute, potrivit surselor care au fost informate cu privire la detaliile acesteia.

După ce Zelenski l-a felicitat pe Trump, președintele ales al SUA a spus că va sprijini Ucraina, dar nu a intrat în detalii.

Trei surse informate cu privire la convorbire au declarat pentru Axios că Zelenski a simțit că discuția telefonică a decurs bine și că nu i-a crescut îngrijorarea în legătură cu efectele victoriei lui Trump. O sursă a precizat că „Zelenski nu a rămas cu un sentiment de disperare”.

Musk a intervenit, de asemenea, în timpul convorbirii pentru a spune că va continua să sprijine Ucraina prin intermediul sateliților săi Starlink, au adăugat sursele. Musk nu a răspuns unei cereri din partea Axios de a comenta informațiile privind convorbirea telefonică.

Serviciul Starlink a fost crucial pentru efortul de război al Ucrainei, deși Musk a ironizat în trecut solicitările lui Zelenski de a primi mai mult ajutor din partea SUA, iar liderul ucrainean i-a reproșat miliardarului planul acestuia de pace propus în 2022.

Potrivit surselor, Trump și Zelenski nu au aprofundat diverse politici, precum presupusul plan al lui Trump de a pune capăt războiului sau perspectiva unui ajutor suplimentar din partea SUA.

Zelenski s-a întâlnit cu Trump în luna septembrie, la New York, ocazie cu care au discutat despre războiul cu Rusia și despre o posibilă cale diplomatică pentru a-l încheia.

Potrivit a trei surse care au cunoștință despre acea întâlnire, Trump i-a spus lui Zelenski că nu va abandona Ucraina, dar că vrea să dea o șansă diplomației.

„Vă promit că veți fi mulțumiți cu mine”, i-a spus Trump lui Zelenski în timpul acelei întâlniri, potrivit unei surse avizate. Campania lui Trump a refuzat să comenteze convorbirea de miercuri sau întâlnirea anterioară.

La acea întâlnire a participat și fostul ambasador al SUA în Germania, Richard Grenell, o posibilă alegere a lui Trump pentru funcția de secretar de stat sau pentru o altă funcție de conducere. Se așteaptă ca Grenell să joace un rol important în orice efort diplomatic privind Ucraina.

După întâlnirea de la New York, consilierii lui Zelenski au menținut un canal de comunicare deschis cu consilierii lui Trump. Trump i-a spus miercuri lui Zelenski că vor continua discuțiile după ce își va forma echipa de politică externă.

„Nimic din ceea ce Zelenski și consilierii săi au auzit de la Trump și echipa lui în privat nu a fost alarmant sau nu ne-a făcut să credem că Ucraina va fi cea care va plăti prețul”, a mai dezvăluit o sursă familiarizată cu discuțiile.

„Am avut o convorbire excelentă cu președintele Trump și l-am felicitat pentru victoria sa istorică zdrobitoare – campania sa extraordinară a făcut posibil acest rezultat”, a scris Zelenski, într-o postare pe rețeaua de socializare X, după convorbirea de miercuri.

„Leadership-ul puternic și neclintit al SUA este vital pentru lume și pentru o pace justă”, a mai scris Zelenski, adăugând că el și Trump au convenit să mențină un dialog strâns.

Însă, într-un discurs susținut joi la Budapesta, Zelenski a precizat că, în ciuda convorbirii sale pozitive cu Trump, el „nu poate ști încă care vor fi acțiunile acestuia”.

În timpul campaniei electorale din SUA, Trump a declarat în mod repetat că, dacă va fi ales, va milita imediat pentru negocieri de pace între Ucraina și Rusia și chiar a afirmat că ar putea obține un acord în 24 de ore.

Joi, la Budapesta, Zelenski a recunoscut că Trump dorește să pună capăt rapid războiului, dar a subliniat că nu au discutat acest lucru în detaliu în timpul convorbirii.

„Dacă este doar (un acord) rapid, înseamnă pierderi pentru Ucraina. Pur și simplu nu înțeleg încă cum ar putea fi în alt mod. Poate că nu știm ceva, nu vedem”, a spus Zelenski.

El a subliniat că Ucraina dorește „un sfârșit corect al războiului”, care să includă garanții de securitate.

Musk a luat parte și la convorbirea telefonică a lui Trump cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care le-a spus reporterilor că magnatul american și președintele ales luau cina împreună în acel moment.

Putin e pregătit să discute cu Trump, dar condiţiile cu privire la Ucraina rămân neschimbate, anunță Kremlinul

Preşedintele rus Vladimir Putin este pregătit să discute despre Ucraina cu Donald Trump, însă aceasta nu înseamnă că este dispus să modifice cererile Moscovei, a transmis vineri Kremlinul, potrivit agențiilor Reuters și Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a făcut aceste afirmaţii întrebat fiind, în briefingul său de presă zilnic, dacă faptul că Vladimir Putin este gata să discute cu noul președinte al SUA reflectă o disponibilitate de a modifica aceste cereri.

„Preşedintele (Putin) nu a spus niciodată că obiectivele operaţiunii militare speciale se modifică. Dimpotrivă, a spus în mod repetat că ele rămân aceleaşi”, a declarat Peskov.

„Toate acestea privesc interesele de securitate ale ţării noastre, interesele de securitate ale ruşilor care trăiesc acolo. Prin urmare, nu s-a vorbit despre vreo schimbare”, a adăugat reprezentantul Kremlinului.

Putin a prezentat pe 14 iulie condiţiile pentru încheierea războiului: Ucraina ar trebui să renunţe la aspiraţiile de aderare la NATO şi să îşi retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni revendicate de Rusia.

Ucraina a respins aceste condiţii, spunând că ele ar echivala cu o capitulare, iar Zelenski a prezentat planul său, ce include solicitarea de ajutor militar suplimentar din partea Occidentului.

Liderul de la Kremlin l-a felicitat joi pe Donald Trump pentru câştigarea alegerilor, l-a lăudat pentru curajul arătat atunci când un bărbat înarmat a încercat să îl asasineze în iulie şi a afirmat că Moscova este pregătită pentru un dialog cu Trump. Preşedintele rus a mai spus că declaraţiile lui Donald Trump despre faptul că va încerca să pună capăt războiului sunt demne de atenţie.

Trump a precizat la postul NBC că nu a vorbit cu Vladimir Putin de când a câştigat alegerile, dar a adăugat: „Cred că vom vorbi”.

Întrebat despre o posibilă convorbire telefonică între cei doi, Dmitri Peskov a spus că nu există încă nimic concret de raportat şi că ar fi prematur să se vorbească despre vreo ameliorare în relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite.

Însă preşedintele Putin a spus în mod clar de multe ori că rămâne deschis pentru dialog, a punctat purtătorul său de cuvânt.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Uniunea Europeană „trebuie să-i spună foarte clar” viitorului preşedinte american Donald Trump că Rusia se aliază cu China, Iran şi Coreea de Nord pentru a-l convinge să-şi menţină sprijinul pentru Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres.

„Rusia nu este doar o ţară autocrată care ameninţă democraţiile, dar se aliază din ce în ce mai mult cu altele, precum Iran, Coreea de Nord şi, împreună cu China, alimentează acest război. Şi cred că acesta este un argument în privinţa căruia trebuie să fim foarte clari cu prietenii noştri americani”, a declarat Von der Leyen la conferinţa de presă care a urmat summitului informal al liderilor europeni ce a avut loc vineri la Budapesta.

Rusia, a subliniat ea, utilizează tehnologie chineză şi iraniană în Ucraina, „ceea ce arată că securitatea în regiunea Indo-Pacifică şi cea din Europa sunt interconectate şi, prin urmare, europenii şi Statele Unite au, de asemenea, un interes să discute” despre aceasta, a continuat Von der Leyen.

„Ceea ce cred că este cel mai important pentru noi să discutăm cu prietenii noştri americani este faptul că Rusia nu este doar o ameninţare la adresa Europei, ci o ameninţare la adresa securităţii globale”, a afirmat ea.

Von der Leyen a mai spus că partenerii din G7 vor beneficia de o „distribuire echitabilă” a banilor cu care fiecare va contribui la împrumutul pentru Ucraina, astfel încât UE va contribui cu 20 de miliarde de euro, SUA, conform deciziei actualei administraţii, cu 20 de miliarde de dolari, iar Regatul Unit, Canada şi Japonia, cu restul, până la 50 de miliarde de dolari.

În completarea argumentelor Ursulei von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a adăugat că nu trebuie să se arate „slăbiciune” faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

„Sunt absolut convins că, dacă am transmite Kremlinului mesajul că suntem slabi şi dacă nu înţelegem că a întări Ucraina înseamnă a ne întări pe noi înşine, am transmite în acelaşi timp un mesaj greşit altor regimuri din lume care ar fi tentate să încalce ordinea internaţională”, a subliniat Michel.

Preşedintele Consiliului European, care îşi va încheia mandatul la 1 decembrie, consideră că UE dispune de „argumente puternice” pentru a „lua măsurile necesare” în următoarele săptămâni şi luni pentru „o pace justă în Ucraina, bazată pe principiile Cartei ONU”.

citeste mai mult …

Românii s-au bucurat de Black Friday, profitând de prețurile reduse la produsele favorite. Printre aplicațiile cele mai accesate s-a numărat eMag, una dintre cele mai importante platforme de comerț din România. Totuși, un lucru le-a stricat bucuria celor care au sperat să își cumpere cele dorite la reducere astăzi.

În plină perioadă de teamă cu privire la fraudele electronice, când entități bancare ca băncile ne avertizează să avem grijă la datele personale și la tranzacțiile dubioase, mai ales în contextul reducerilor de Black Friday, platforma eMag nu a fost prevăzătoare la temerile clienților. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

citeste mai mult …

O femeie a intrat cu autoturismul vineri în Parcul Central din Târgu Jiu, pe Aleea Scaunelor, ajungând chiar în apropiere de Masa Tăcerii, informează Agerpres.

Femeia a trecut de Poarta Sărutului şi a ajuns cu autoturismul la câţiva metri de Masa Tăcerii.

Potrivit imaginilor postate de Poliţia Locală Târgu Jiu pe Facebook, autoturismul este înmatriculat în Bucureşti.

Din aceste imagini reiese că mașina este SUV Mercedes de culoare roșie, fiind vorba despre modelul GLC 200.

Polițiștii locali precizează că femeia a fost amendată cu 1.000 de lei.

„Persoana care a pătruns astăzi cu un autoturism în Parcul Central, pe Aleea Scaunelor, a fost sancţionată de poliţiştii locali cu suma de 1.000 de lei, fiind escortată în afara parcului. A fost aplicată amenda maximă, conform HCL nr. 33/2023”, scrie în mesajul publicat de Poliţia Locală Târgu Jiu pe pagina de Facebook a instituției.

Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, realizat de sculptorul Constantin Brâncuşi în municipiul Târgu Jiu din județul Gorj, a fost inclus, anul acesta, în patrimoniul mondial UNESCO.

În Parcul Central din Târgu Jiu se află Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, dar şi Aleea Scaunelor.

„Calea Eroilor” este un ansamblu sculptural ridicat între anii 1937-1938, constituit treptat, mai întâi din Coloana fără Sfârşit, închinată eroilor căzuţi în 1916 pe malul Jiului şi Poarta Sărutului, care a fost desăvârşit cu Masa Tăcerii înconjurată de 12 scaune rotunde, completate de alte 30 de scaune cu tăblia pătrată, toate aşezate direct pe pământ, ca soclu natural.

citeste mai mult …

Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză, vineri, jurnalistului Radu Banciu în procesul intentat împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și a anulat decizia prin care omul de televiziune a fost amendat cu 25.000 de lei. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

• „Eu sunt un jurnalist care apăra condiția femeii. Cum să mă ataci în instanță când eu protejam lucrurile astea?! Sunt eu citat undeva pentru violență de vreun tip? Niciodată”, a reacționat Radu Banciu, într-un dialog pentru publicul HotNews.ro, după publicarea deciziei.

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ca neîntemeiată. Admite cererea. Anulează Hotărârea nr. 104/28.02.2023 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. 620/2022. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în minuta deciziei de pe portalul justiției.

Ce a spus Banciu în emisiunea care a atras amenda

Cazul a plecat de la emisiunea Fotbal All Inclusive de la Prima Sport de joi, 1 septembrie 2022. Atunci, realizatorul și jurnalistul Radu Banciu a strecurat, printre știrile din fotbal, și un comentariu despre femeile cărora „le-ar conveni mai degrabă să vă plesnească unul care arată a bărbat de să vă meargă fulgii”.

„99% dintre femeile pe care le-am cunoscut asta își doreau: să le mai și plesnești din când în când”, a fost unul din comentariile făcute de Radu Banciu în timpul emisiunii din 1 septembrie pe care o realiza la Prima Sport care a dus la amendă.

Afirmațiile lui Radu Banciu au fost semnalate atunci de Libertatea, pentru care realizatorul TV a spus că totul a fost o ironie făcută „în cadru foarte intim, într-o discuție absolut neoficială”. „Sunt niște stigmate, o satiră la adresa prostiei societății. Eu v-aș sfătui să nu vă băgați unde nu e nimic de găsit. Nu e un îndemn la violență. Apăram împotriva violenței. Era o fabuloasă satiră. Cum să incităm? E o discuție făcută ca să râdem de prostie, nu să incităm la violență. Cei care v-au semnalat n-au priceput, n-au ținut cont de context. Îi stigmatizam exact cum nu trebuie să faci”, declarat, atunci, Banciu, pentru Libertatea.

În martie 2023, Radu Banciu a fost amendat de CNCD cu 25.000 de lei, fiind acuzat de insultă („Sunt atât de proaste cele mai multe dintre ele asta doresc în realitate”), deprecierea femeilor („Femeia nu știe unde sunt lipsurile”), manifestări care încurajează violența împotriva femeilor („99% din femeile pe care le-am cunoscut și doreau să le mai plesnești din când în când”), clișee sexiste care validează masculinitatea toxică („tât timp cât te dai cocoș, femeia e în jurul tău”).

Reacția lui Radu Banciu după anularea amenzii

„Ce să comentez la o instanță de judecată? Era firesc să se întâmple așa. Din păcate, nici la Libertatea, nici la HotNews, nici la CNCD nu se face justiție. În România, justiția o fac presa și instituțiile neablitate ale statului. În momentul în care ajungi la Tribunal, e deja târziu. Pe mine m-au târât în Instanță. Procesul ăsta a durat aproape doi ani și e doar o primă instanță, nu-i definitivă, o să ne ducem în toamna anului viitor la Curtea de Apel”, a declarat Radu Banciu pentru publicul HotNews.ro după decizia instanței.

El a subliniat că „fost târât (nr. în acest proces) de unii care n-au înțeles o emisiune de la televizor” și a nominalizat aici publicația Libertatea și pe jurnalistul Cătălin Tolontan.

„Domnul Tolontan lucra la Libertatea, el a omis cu bună știință, atunci când ne-a executat sumar în ziar, a omis să spună tot citatul. El ne dă nouă lecții de presă, dar el a citat din emisiunea mea, care a durat 45 de minute, un minut și jumătate, nespunând concluzia. Eu în mesajul ăla apăram condiția femeii, nu dădeam în ea. Doar că dânsul a fost impetuos și n-a avut răbdare să citească până la capăt sau să urmărească emisiunea”, a acuzat jurnalistul, care în prezent lucrează la iAMsport.

„Asta i-am spus și judecătoarei. Noi suntem singurii care au văzut emisiunea până la capăt. Nici CNCD, nici FILIA, nici HotNews, nici Libertatea, nimeni nu știa. Dovada CNCD în instanță era un link din Libertatea. Aceasta nu este o probă. Nu te poți duce în instanță cu un link. Noi aveam un dosar de 200 de pagini, argumentat cu toată jurisprudența europeană, cu tot ce înseamnă un limbaj adevărat de jurnalist”, a continuat el.

„Emisiunea apăra femeile cum nu apărase nimeni niciodată”

Cât privește declarațiile făcute în 2022, el subliniază că a fost „un monolog excepțional” în care apără femeile. „Era excepțional monologul. Judecătoarea nu a avut altceva de făcut decât să constate lucrurile astea și le-a spus celor din partea adversă: nu aveți nicio probă. Nu exista nicio probă. Ne-au târât în instanță din cauza presei, care a zis uite bă, Banciu vinde, hai să-l plesnim”.

„Emisiunea apăra femeile cum nu apărase nimeni niciodată. Asta era ideea. Nouă acolo ne-a fost ușor, dar termenii sunt lungi. Ei tot completau la dosar, mai trimiteau câte ceva, mai schimbau avocatul. Nu merge așa acolo. O să ne ducem acum, când vor face apel, la Curtea de Apel. Eu i-aș sfătui să vină bine, bine documentați, să facă un dosar serios, că la Curtea de Apel nu-i jucărie. E chiar mai dificil dacă vii cu un link”, a continuat el.

După emisiunea din septembrie 2022, Radu Banciu a mai primit o amendă de 10.000 de lei din partea CNA despre care afirmă că a plătit-o singur pentru că postul la care lucra atunci, Prima Sport, „nu a avut curajul să dea CNA în judecată”.

citeste mai mult …

„Dincolo de efectele asupra democrației americane, al doilea mandat prezidențial al lui Trump ar putea avea consecințe negative pentru democrația la nivel global. Trump are palmares bogat de relații amicale cu lideri populiști și autoritari”, spune într-un articol pe Contributors.ro Grigore Pop-Eleches, profesor de științe politice și relații internaționale la Universitatea Princeton.

Alegerile din 6 noiembrie au produs o schimbare dramatică în politica din Statele Unite: Donald Trump a obținut o victorie clară în Colegiul Electoral, iar republicanii sunt așteptați să câștige majorități atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat. Republicanii nu doar că au evoluat mult mai bine decât în 2020, ci au depășit majoritatea predicțiilor pre-electorale. Cum putem explica aceste rezultate, mai ales având în vedere palmaresul problematic al lui Trump din primul său mandat, multiplele sale condamnări penale și campania sa electorală adesea haotică?

Nici diferențele de gen, nici cele de rasă dintre cei doi candidați nu par să explice schimbările electorale

Mass-media din SUA este suprasaturată cu analize post-mortem ale diferitelor greșeli tactice care ar putea explica înfrângerea lui Harris. Dar răspunsurile definitive vor necesita mai mult timp și o cercetare mai atentă, așa că, în loc să speculez, voi compara câteva tendințe din exit-poll-urile CNN din 2020 și 2024 pentru a ilustra ce s-a schimbat (și ce nu).

Deși diferențele etnice și rasiale sunt în mod evident cruciale în comportamentul electoral din SUA, modelele de vot pentru albi și afro-americani au rămas neschimbate, cu aproximativ 57% dintre albi și 12% dintre afro-americani susținându-l pe Trump în ambele alegeri. Totuși, Trump a reușit să reducă avantajul democrat printre alegătorii latino de la peste 30% la 10%, iar pentru asiatici, de la 27% la 15%.

La fel de surprinzător, diferența tradițională de gen în vot a scăzut ușor în 2024: în timp ce Trump și-a mărit avantajul de la 8% la 13% printre bărbați, câștigurile sale relative au fost mai mari printre femei, reducând diferența de la 15% la 8%.

Cu alte cuvinte, nici diferențele de gen, nici cele de rasă dintre cei doi candidați nu par să explice schimbările electorale. În mod similar, deși alegătorii albi fără studii superioare au continuat să-l susțină pe Trump în 2024, nu au făcut-o într-o proporție mai mare decât în 2020.

Avantajul lui Trump printre alegătorii rurali s-a dublat

Singurul aspect demografic în care polarizarea a crescut între 2020 și 2024 a fost diviziunea urban-rurală: în timp ce avantajul democraților printre alegătorii urbani a rămas constant (puțin peste 20%), avantajul lui Trump printre alegătorii rurali s-a dublat, de la 15% la 30%.

În ceea ce privește preferințele de politică, comparațiile sunt complicate de faptul că exit-poll-urile au avut întrebări diferite în cele două sondaje. Însă multe dintre sursele de conflict din politica americană, inclusiv cele legate de impozite, imigrație, avort și sănătate, nu s-au schimbat semnificativ în ultimii patru ani.

Ceea ce s-a schimbat este că, în timp ce nemulțumirea față de status quo (în special economia și gestionarea pandemiei de Covid) i-a favorizat pe democrați în 2020, patru ani mai târziu „votul negativ” – alimentat în mare parte de îngrijorările legate de inflație – a sporit susținerea pentru Trump.

Combinat cu faptul că votul național nu s-a schimbat dramatic (doar 3-4% dintre alegători au trecut de la democrați la republicani), aș argumenta că nu ar trebui să exagerăm amploarea și importanța schimbărilor electorale din aceste alegeri.

Dar, chiar dacă americanii nu au devenit cu mult mai conservatori sau autoritari în ultimii patru ani (la fel cum nu au devenit mai liberali sau mai democratici între 2016 și 2020), schimbarea gărzii politice la Washington va avea consecințe dramatice pe plan intern și internațional.

Trump a promis schimbări majore într-o gamă largă de domenii, inclusiv impozitare, tarife, politici de mediu, imigrație și politică externă (inclusiv promisiunea de a pune capăt rapid războiului din Ucraina). Mulți dintre aliații săi conservatori ar dori, de asemenea, să vadă restricții semnificative privind acțiunile afirmative în educație și pe piața muncii, precum și a accesului la avort și a protecțiilor LGBT.

Deși diferența dintre promisiunile politice și adoptarea efectivă a politicilor a fost mare în timpul primei administrații Trump, există motive să ne așteptăm la o implementare mai eficientă a acestei agende în al doilea mandat.

Efecte posibile asupra democrației americane

În primul rând, spre deosebire de 2016, există o majoritate conservatoare clară la Curtea Supremă, ceea ce, combinat cu controlul republican asupra Senatului și Camerei Reprezentanților, înseamnă că există puține bariere instituționale pentru politicile sale. Dorința sa de a forța agresiv limitele legale va fi amplificată de o decizie recentă a Curții Supreme, care limitează semnificativ măsura în care foștii președinți pot fi urmăriți penal pentru acte oficiale comise în timpul mandatului.

În al doilea rând, Trump a eliminat majoritatea vocilor independente din rândul consilierilor săi și a stabilit un control strict asupra Partidului Republican, ceea ce va limita criticile interne și dezertările. În final, Trump are o experiență politică mai mare decât în 2016 și poate beneficia de sprijinul unor planuri politice detaliate, cum ar fi Proiectul 2025 al Fundației Heritage.

Pe de altă parte, Trump este notoriu imprevizibil, iar unele dintre politicile sale – precum restricțiile asupra drepturilor la avort – sunt probabil extrem de nepopulare pentru majoritatea americanilor. Chiar dacă legile trec de Congres, acestea se vor confrunta cu provocări judiciare de lungă durată, iar implementarea lor va fi încetinită de birocrație (desi Trump a amenințat că va înlocui mulţi funcţionarii publici cu loialiști).

Se va răzbuna pe adversarii săi politici?

Deși consecințele politice pot fi potențial foarte importante în anumite domenii – precum traiectoria războiului din Ucraina sau politicile de mediu – dintr-o perspectivă internă, cea mai alarmantă amenințare este ceea ce va însemna al doilea mandat al lui Trump pentru democrația americană.

Primul său mandat a dezvăluit lipsa de respect pentru normele democratice și pentru constrângerile instituționale asupra puterii sale. Trump și aliații săi continuă să pună sub semnul întrebării legitimitatea înfrângerii sale electorale din 2020, iar insurecția din 6 ianuarie arată că aceste provocări nu sunt doar retorice.

În 2025, el se va întoarce la putere cu o promisiune – frecvent repetată în timpul campaniei – de a se răzbuna pe adversarii săi politici pentru ceea ce el consideră a fi fost urmăriri penale motivate politic în ultimii patru ani. Având în vedere că încă este ținta mai multor procese penale și civile, este de așteptat să vizeze în mod special sistemul judiciar, pentru a anula condamnările și de a respinge procesele in curs de desfasurare. Din această perspectivă, s-ar putea sa asistăm la fenomene asemănătoare cu atacurile penalilor asupra justiției din România după 2012.

Dincolo de efectele asupra democrației americane, al doilea mandat prezidențial al lui Trump ar putea avea consecințe negative pentru democrația la nivel global. Trump are palmares bogat de relații amicale cu lideri populiști și autoritari, cum ar fi Bolsonaro în Brazilia, Duterte în Filipine, Bukele în El Salvador și, în mod special, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

În cazul probabil că va continua această abordare în al doilea mandat, Trump nu doar că va legitima și încuraja liderii populiști și autoritari aflati la putere, dar va stimula și perspectivele electorale ale unor populiști mai marginali, precum AfD din Germania și SOS și AUR din România, și ar putea încuraja alte partide să intre în coaliții de guvernare cu extremiști marginalizați până în prezent.

În orice caz, este probabil că eforturile de promovare a democrației de către SUA vor fi semnificativ reduse. Combinat cu sprijinul tot mai activ din partea Chinei și Rusiei pentru regimurile autoritare, aceste tendințe vor agrava procesul de regres democratic la nivel mondial din ultimii ani.

citeste mai mult …

O anchetă externă va fi demarată împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, pentru un presupus abuz sexual, au declarat vineri două surse familiare cu chestiunea pentru Reuters. Acestuia i s-a cerut, potrivit unui document intern transmis statelor membre ale CPI, să renunțe temporar la postul său din cadrul instanței internaționale pe timpul anchetei.

Documentul nedatat și nesemnat, văzut de Reuters, a fost transmis statelor membre de către personalul CPI.

Khan a negat acuzațiile de abuz care au fost raportate organului de conducere al instanței luna trecută. La acel moment el a cerut organului de supraveghere internă al instanței să investigheze acuzațiile.

O sursă care cunoaște detaliile procedurilor a spus că o anchetă externă a fost convenită la o întâlnire de joi a unui grup central al organului de conducere al curții, Adunarea Statelor Părți.

Reuters nu a putut determina cine va conduce investigația.

Karim Khan este cel care din funcția sa a cerut mandate de arestare atât pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, cât și pentru președintele Vladimir Putin.

Judecătorii CPI examinează în prezent o solicitare formulată de Khan în mai pentru mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, precum și a liderilor Hamas. Khan a spus că acuzațiile de abuz au coincis cu o campanie de dezinformare împotriva biroului său.

Documentul intern a susținut că organismul intern independent al instanței care se ocupă de anchetarea problemelor de conduită ar fi trebuit să lanseze o anchetă oficială asupra acuzațiilor atunci când au fost raportate pentru prima dată.

O sursă informată cu această chestiune a spus că presupusa victimă în cazul Khan nu are încredere în independența organului intern al instanței, al cărui șef este un fost membru al personalului lui Khan.

Actualul și viitorul șef al organismului independent nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Documentul arată, de asemenea, că Khan este presat să se retragă temporar din funcție și să-l lase pe unul dintre procurorii săi adjuncți să preia conducerea pe parcursul anchetei.

„Procurorul ar trebui să se retragă cu efect imediat pentru a deschide calea unei anchete independente”, se arată în document. 

Nu era clar dacă organul de conducere al curții i-a cerut lui Khan să facă acest lucru.

citeste mai mult …

Oțelul Galați a ajuns la nouă meciuri consecutive fără victorie, după ce a remizat cu FC Botoșani, scor 0-0, în primul meci din returul sezonului regular al SuperLigii.

Oțelul Galați – FC Botoșani 0-0, în etapa #16 din SuperLiga

FC Botoșani a cerut un penalty în minutul 28, după ce Chică-Roșă a fost victima unei intrări întârizate a unui adversar, însă arbitrul a lăsat jocul să continue.

Oaspeții au crezut că au dat lovitura decisivă în minutul 70, dar reușita lui Mitrov a fost anulată pentru ofsaid, după o analiză VAR care a durat 5 minute.

Echipa lui Liviu Ciobotariu a rămas în inferioritate numerică în minutul 86, după ce Sadiku a primit al doilea cartonaș galben, însă Oțelul nu a profitat.

Ultima victorie a echipei lui Dorinel Munteanu datează din 30 august, 2-0 cu Sepsi. De la acel moment, Oțelul a înregistrat 5 remize și 3 înfrângeri în SuperLiga (a pierdut și un meci în Cupa României).

Formația gălățeană se află pe locul 8 în clasament (20 de puncte), în timp ce FC Botoșani ocupă locul 15 (13 puncte).

Au evoluat echipele:

• Oțelul Galați: I. Popescu – Maftei (R. Tănasă 69), Angha, Zivulic, Tomasevic – N. Roşu (Adăscăliţei 57), Joao Lameira, Samuel Teles (Bourard 57) – Maciel, Juric (M. Cojocaru 68), Djuric (Al. Pop 43). Antrenor: Dorinel Munteanu
• FC Botoșani: Anestis – Matricardi, Sadiku, G. Miron – Adams Friday (G. David 89), Aldair Ferreira (Charles Petro 81), Francisco Junior, M. Pavlovic – Ed. Florescu (Kaprof 81), Chică-Roşă (E. Lopez 90), Bodişteanu (Mitrov 65). Antrenor: Liviu Ciobotariu.

citeste mai mult …