În cele două zile de după alegerile prezidențiale din SUA, care s-au desfășurat într-un climat extrem de tensionat, locuitorii afro-americani au raportat că au primit sms-uri anonime rasiste, în care erau informați că au fost selectați pentru a culege bumbac „la cea mai apropiată plantație”, relatează AFP și The Guardian. În timp ce textele, dintre care unele erau semnate cu „un susținător al lui Trump”, variau în detaliu, toate transmiteau același mesaj în esență. 

Campania rasistă a început la doar câteva ore după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale, iar mesajele au vizat persoanele de culoare din Alabama, Carolina de Sud, Georgia, New York, New Jersey, Nevada, zona Wasgington DC, dar și în alte părți ale SUA. 

Cei care au primit mesajele erau adulți, precum și elevi și studenți. Cel puțin șase elevi de școală generală din Pennsylvania au primit astfel de mesaje, potrivit Associated Press. 

Potrivit NAACP, o organizație importantă pentru drepturile afro-americanilor, locuitorii de culoare din Carolina de Nord, Virginia, Alabama și Pennsylvania au primit mesaje în care le-au cerut „să se prezinte la o plantație pentru a culege bumbac”.

O referire la trecutul de sclavie al țării pe care organizația a condamnat-o cu fermitate.

„Realitatea tristă de a fi ales un președinte care a îmbrățișat și uneori a încurajat (discursul) urii se materializează în fața ochilor noștri”, a declarat Derrick Johnson, șeful NAACP.

Expeditorul acestor mesaje nu este cunoscut, dar FBI (poliția federală) a indicat că este „la curent” de această campanie de „sms-uri rasiste”.

Cel puțin procurorul general al statului Louisiana a spus că anchetează originea acestor mesaje „dezgustătoare”.

Mesaje semnate „un susținător al lui Trump”

Presa americană a relatat joi că mesaje rasiste au fost trimise studenților afro-americani din mai multe state, unele dintre ele semnate de „un susținător al lui Trump”.

„Ați fost selectat pentru a fi sclav la plantația Agington”, putem citi pe o captură de ecran a unuia dintre aceste mesaje transmise pe rețelele sociale.

”Aceşti oameni simt că le cresc aripi ca să spună sus şi tare ceea ce au gândit întotdeauna în șoaptă”, spune un internaut Joshua Martin, care a postat această captură de ecran.

”Mesajul trimis tinerilor afroamericani, inclusiv unor studenţi de la Universitatea Alabama, este o demonstraţie publică a urii şi rasismului care îşi bate joc de trecutul nostru privind drepturile civice”, condamnă conducătoarea asociaţiei de apărarea acestor drepturi Southern Poverty Law Center, Margaret Huang.

Donald Trump şi-a făcut campanie folosind o retorică tot mai autoritaristă, mai ales împotriva imigranţilor.

Acest lucru nu l-a împiedicat însă să obţină puncte în rândul alegătorilor afro-americani.

În 2023, 11.447 de crime motivate de ură au fost înregistrate în Statele Unite, potrivit FBI, dintre care peste jumătate au fost motivate de ură etnică.

După 2020, cel puţin 30% dintre aceste crime au vizat afroamericani.

În perioada 1525-1866, peste 12,5 milioane de africani au fost trecuţi cu forţa Oceanul Atlantic, în cadrul comerţului cu sclavi, mai ales pentru a munci pe plantaţii de bumbac în Statele Unite.

citeste mai mult …

Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a participat la convorbirea telefonică de miercuri dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Donald Trump, după victoria republicanului în alegerile prezidenţiale americane, a declarat vineri pentru AFP un responsabil din cadrul preşedinţiei ucrainene, potrivit Agerpres.

„Pot să confirm asta”, a indicat acest oficial, sub rezerva anonimatului, întrebat despre informaţia apărută în publicaţia americană Axios.

O altă sursă ucraineană de rang înalt a afirmat pentru agenția France Presse că Donald Trump „i-a trecut telefonul” lui Elon Musk, care a avut o „scurtă” convorbire cu Zelenski.

Trump i-a dat telefonul, în contextul în care omul de afaceri și președintele ales erau împreună acolo. Preşedintele ucrainean i-a mulţumit pentru Starlink (sistemele de legătură prin satelit furnizate de Elon Musk Ucrainei), a indicat această sursă.

„Au vorbit puţin. Dar conversaţia principală a fost bineînţeles cu Trump”, a adăugat sursa citată.

Conform aceleiași surse, Donald Trump şi Volodimir Zelenski „nu au discutat cu adevărat despre ceva substanţial, a fost o conversaţie pentru a se saluta”.

Liderul ucrainean a calificat această conversaţie drept „excelentă”.

Elon Musk, CEO-ul Tesla şi SpaceX, a jucat un rol inedit în campania lui Donald Trump, cheltuind peste 110 milioane de dolari din averea sa pentru a-l ajuta pe republican să fie ales.

Musk a organizat de asemenea o serie de mitinguri de campanie în favoarea candidaturii lui Trump în statul foarte disputat Pennsylvania.

Miliardarul ar urma să i se alăture viitoare administraţii a lui Donald Trump, dar contururile precise ale rolului său nu au fost dezvăluite.

Foarte critic faţă de miliardele de dolari deblocate pentru Ucraina, Trump a promis să rezolve acest conflict chiar înainte de a depune jurământul, fără însă a explica vreodată cum.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Ministerul Energiei recunoaște că va trebui să restituie banii din supraimpozitarea producătorilor de electricitate, după ce Curtea Constituțională a decis că această măsură nu este constituțională. Reprezentanții statului precizează însă că nu întreaga sumă încasată în ultimii doi ani va fi dată înapoi. În acest moment nu poate fi estimată valoarea pe care statul ar trebui să o returneze, au subliniat ei.

„Ministerul Energiei precizează că suma de 27 de miliarde de lei vehiculată în anumite articole de presă, reprezentând “suma de restituit” operatorilor economici, este una eronată. Autorii unor asemenea articole s-au referit, în mod greșit, la întreaga sumă virată în ultimii 2 ani în Fondul pentru Tranziție Energetică – sumă care nu va fi restituită în integralitate operatorilor economici”, spune instituția.

Dispozițiile declarate neconstituționale nu vor mai fi aplicabile în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și nici în cauzele aflate pe rol în fața instanțelor judecătorești în care aceste dispoziții sunt relevante, au completat juriștii ministerului.

„Prin urmare, doar operatorii economici care au formulat excepții de neconstituționalitate cu același obiect declarat neconstituțional de Curte sau care au litigii în curs având ca obiect restituirea sumelor din Fondul pentru Tranziție Energetică vor putea eventual beneficia de recuperarea acestor sume, dacă îndeplinesc și celelalte condiții solicitate de instanța de drept comun”, se arată în comunicatul ministerului.

De asemenea, pot beneficia de restituirea sumelor, cu titlu de excepție, operatorii economici care au o hotărâre judecătorească definitivă prin care li s-au respins sumele, dar care au invocat, pe parcursul procesului, o excepție de neconstituționalitate cu același obiect declarat neconstituțional de Curte, având astfel deschisă calea revizuirii hotărârii judecătorești, conform art. 510 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

• „În prezent, întrucât nu se cunoaște numărul subiectelor de drept menționate anterior și nici cuantumul sumelor solicitate de acești operatori economici, nu poate fi estimată valoarea pe care statul ar trebui să o restituie.
• Acest demers va putea fi realizat abia după publicarea motivării Curții Constituționale a României în Monitorul Oficial al României, Partea I, și după inventarierea tuturor litigiilor pendinte la instanța de la care provine cauza (instanța a quo), precum și a celor pentru care părțile sunt repuse în termenul de revizuire, cu calcularea tuturor petitelor din cererile de chemare în judecată”, mai spune ministerul.

„Decizia CCR poate arunca România în brațele FMI”

Decizia de joi a Curții Constituționale prin care supraimpozitarea producătorilor de energie a fost declarată neconstituțională este un cutremur pentru piața de energie, deoarece statul trebuie să returneze companiilor aceste sume, au afirmat, vineri, pentru HotNews.ro, mai mulți reprezentanți ai industriei energiei regenerabile.

La rândul său, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, consideră că această decizie a CCR poate avea efecte devastatoare pentru economia țării.

„De peste doi ani atrag atenția asupra riscului pe care schema de compensarea a facturilor pentru toți consumatorii și impozitarea companiilor îl generează pentru securitatea economică a României. Ieri, Curtea Constituțională, după ce a rezolvat alegerile prezidențiale, a constatat că suprataxarea este neconstituțională, adică statul trebuie să dea miliarde de euro înapoi companiilor, punând țara în brațele FMI”, a scris Nicolescu pe Facebook.

Măsura de a supraimpozita producătorii de energie a fost luată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, iar sumele au fost folosite pentru a subvenționa prețul plătit de consumatori. Suma colectată de stat până acum în acest fond este de 27 de miliarde de lei, la care se adaugă 3 miliarde de lei dobânzi, potrivit Asociației Energia Inteligentă.

Totodată, dacă aceste sume nu vor mai putea fi colectate de la producători, nu se știe cu ce bani va deconta statul facturile plafonate ale consumatorilor până în aprilie 2025, când expiră schema de subvenționare.

„Această decizie a CCR din momentul publicării va produce efecte, în sensul în care ”se taie” o importantă sursă de finațare a bugetului și a acoperirii subvențiilor la gaze și electricitate. Pe lângă faptul că furnizorii reclamă că mai sunt de achitat circa 2 miliarde de lei, subvenții restante din anul 2023, începând din această toamnă creșterile de preț de pe piața de gaze și energie fac necesară din nou plata de subvenții la gaze și energie pentru furnizori. Astfel, o mare întrebare se desprinde: Cum va achita statul aceste subvenții la gaze și energie în următoarele 5 luni și a celor istorice după decizia Curții?”, se întreabă specialiștii asociației.

• Citiți și Cutremur în piața de energie: statul trebuie să returneze companiilor sume estimate la 27 miliarde de lei / ”Tot consumatorii vor fi cei care vor plăti”

Curtea Constituțională a decis, în ședința din 7 noiembrie, că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în 2022 odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român.

• „A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
• În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.

Sursa foto: Dreamstime

citeste mai mult …

Noi valuri de inundații au lovit regiunea Girona din nord-estul Spaniei. Peste 30 de mașini au fost luate de apă, vineri dimineață, din orașul Cadaqués. Mai multe videoclipuri postate de un jurnalist local arată o cantitate mare de apă care umplea strada, scrie BBC.

Inundațiile din Cadaqués au provocat blocarea a circa 30 de vehicule sub un pod, potrivit serviciului de pompieri din Catalonia. Nu au existat răniți sau persoane prinse de inundații. 

La situación es muy grave en Cadaqués, decenas de coches han sido arrastrados por la riera de Cadaqués taponando el puente. Hace muchos muchos años que no ocurría algo así en Cadaqués. pic.twitter.com/oftMEzt3EK

— Hugo Scoccia (@HugoScoccia) November 8, 2024

Valul de inundații este cel mai recent din Spania, iar până acum nu au fost înregistrate victime. Săptămâna trecută, peste 200 de oameni au murit, cei mai mulți în zona Valenciei, într-una dintre cele mai grave inundații din Europa. 

Alertele meteo continuă

În noaptea de vineri spre sâmbătă sunt așteptate condiții meteorologice periculoase. Serviciul meteorologic din Catalonia a emis o avertizare de ploi începând de vineri seara până sâmbătă după-amiază pentru zona Alt Empordà, unde se află orașul Cadaqués. 

Agenția meteo a avertizat că intensitatea ploilor ar putea depăși 20 mm în 30 de minute. Agenția a înregistrat peste 76 mm de precipitații în Cadaqués pe 7 și 8 noiembrie, și peste 100 mm în alte două orașe din apropiere.

Între 1 octombrie și 5 noiembrie, cantitatea de precipitații care a căzut pe teritoriul Spaniei, a fost cu 72% mai mare decât media normală a acelei perioade, potrivit agenției meteo din Spania, citată de BBC. 

Precipitațiile, despre care experții spun că au fost intensificate de schimbările climatice, au provocat inundații rapide, punând viețile oamenilor în pericol și blocându-i în case sau în mașini.

citeste mai mult …

Dinamo București și CFR Cluj au remizat, scor 1-1, în al doilea meci din returul sezonului regular pe SuperLigii, disputat pe Stadionul „Arcul de Triumf”.

Echipa antrenată de Zeljko Kopic a făcut o primă repriză excelentă în fața trupei lui Dan Petrescu.

Dinamo București – CFR Cluj 1-1, în etapa #16 din SuperLiga

În minutul 33, Selmani a fost ultimul care a atins mingea, dar arbitrul a dictat corner. Milanov a centrat excelent, iar Homawoo a înscris primul său gol pentru „câini” cu o lovitură de cap.

Dinamo a trimis mingea în poarta oaspeților și în minutul 41, însă golul lui Cîrjan (’41) a fost anulat pentru o poziție de ofsaid.

Cu doar câteva secunde înainte de pauză, Golubovic a ieșit greșit din poartă, s-a ciocnit de Boateng, iar Louis Munteanu (’45+2) a profitat și a marcat.

Atacantul CFR-ului l-a împins ușor pe fundașul gazdelor, iar Adrian Cojocaru a considerat că a fost fault în atac. Ajutat de VAR, arbitrul a validat reușita. Accidentat, portarul „câinilor” a fost înlocuit cu debutantul Alexandru Roșca (20 de ani).

Dinamo a forțat și în repriza secundă și a fost foarte aproape de gol în minutul 72, însă Hindrich a avut o intervenție spectaculoasă la șutul lui Politic.

CFR a răspuns prin Peter Michael: fotbalistul care l-a înlocuit pe Munteanu a încercat să trimită mingea peste Roșca, dar aceasta s-a dus și peste poartă.

În urma acestui rezultat, Dinamo rămâne pe locul 2 (25 de puncte), iar CFR Cluj ocupă locul 3 (24 de puncte). Ardelenii vor juca luni, de la ora 21:00, împotriva Oțelului Galați (meci restant din etapa #6).

Au evoluat echipele:

• Dinamo: Golubovic (Al. Roşca 45) – Costin, K. Boateng, Homawoo (Patriche 85), Opruţ (A. Luna 79) – P. Olsen, Gnahore, C. Cîrjan – G. Milanov (Alberto Soro 85), Selmani, Politic. Antrenor: Zeljko Kopic
• CFR Cluj: Hindrich – Mogoş, Bolgado, Aly Abeid, Camora (M. Ilie 46) – Djokovic, K. Keita (Fică 46), Tachtsidis – Deac, L. Munteanu (Peter Michael 77), Postolachi (Korenica 75). Antrenor: Dan Petrescu.

citeste mai mult …

Un tribunal militar rus a condamnat doi soldați la închisoare pe viață pentru uciderea unei familii de nouă persoane, inclusiv a doi copii, în Ucraina ocupată, a informat vineri ziarul Kommersant, potrivit The Moscow Times.

Soldații, Anton Sopov, 21 de ani, și Stanislav Rau, 28 de ani, au fost arestați pe 30 octombrie 2023, la două zile după ce familia Kapkaneț a fost găsită împușcată în casa lor din Volnovaha, un oraș din regiunea Donețk parțial ocupată, din estul Ucrainei.

Tribunalul militar al districtului din Rostov-pe-Don i-a condamnat pe cei doi bărbați pentru că au pătruns în casa familiei și i-au ucis. Cazul lor marchează un caz rar în care Rusia a recunoscut crimele comise de forțele sale în Ucraina.

Potrivit Kommersant, Sopov și Rau au pledat nevinovați și intenționează să facă recurs la hotărâre. 

Procurorii au ținut procesul în secret, invocând confidențialitatea militară.

Ucraina susține că familia a fost ucisă pentru că nu voia să părăsească locuința

Când procesul a început în iulie, agenția de presă de stat TASS a raportat că soldații au pledat vinovați de acuzațiile de crimă, dar au negat că au făcut acest lucru „din ură bazată pe naționalitate”. 

Presa rusă a oferit relatări oarecum contradictorii despre motivele lui Sopov și Rau, TASS descriind crimele ca parte a unei „dispute interne”. Kommersant a raportat că a existat un conflict pornit de la votcă.

Cu toate acestea, autoritățile ucrainene susțin că cei doi soldați ruși au ucis cei nouă membri ai familiei după ce au refuzat să elibereze locuința.

„Ocupanții au ucis familia Kapkaneț, care sărbătoreau o zi de naștere și au refuzat să renunțe la casa lor”, a declarat comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, la scurt timp după masacrul de anul trecut.

Forțele ruse au capturat Volnovaha la scurt timp după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022 și a fost în mare parte distrusă de bombardamente.

Militarii din armata rusă s-au confruntat cu acuzații de ucidere a civililor în teritoriile ucrainene ocupate, dar Kremlinul a negat în mod constant că ar fi vizat civili, respingând acuzațiile ca fiind invenții.

citeste mai mult …

În ultimele sale luni de mandat, administraţia preşedintelui Joe Biden a decis să permită contractorilor americani din domeniul apărării să lucreze în Ucraina pentru a întreţine şi repara armamentul furnizat de Pentagon, au declarat vineri oficiali americani pentru Reuters, într-o schimbare politică semnificativă care vizează să ajute Kievul în lupta împotriva Rusiei, pe fondul realegerii lui Donald Trump la Casa Albă.

Un oficial american, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat că contractorii vor fi în număr mic şi localizaţi departe de linia frontului. Acesta a precizat că ei nu vor fi angajaţi în lupte, informează Agerpres.

„Cu un număr mic de contractori în Ucraina, efectuarea întreţinerii departe de linia frontului va contribui la asigurarea faptului că echipamentele furnizate de SUA pot fi reparate rapid atunci când sunt deteriorate şi pot beneficia de întreţinere în funcţie de necesităţi”, a declarat oficialul.

Informaţia a fost confirmată de CNN, care citând un oficial familiarizat cu dosarul, a transmis că administraţia Biden a ridicat o interdicţie de facto privind detaşarea contractorilor militari americani în Ucraina pentru a ajuta armata ucraineană să întreţină şi să repare sistemele de armament furnizate de SUA, în special avioanele de luptă F-16 şi sistemele de apărare antiaeriană Patriot.

Noua politică, aprobată la începutul acestei luni, înainte de alegeri, ar permite Pentagonului să ofere contracte companiilor americane pentru lucrări în Ucraina, pentru prima dată de la invazia rusă în 2022.

Oficialii spun că speră că acest lucru va accelera întreţinerea şi repararea sistemelor de arme utilizate de armata ucraineană.

Nu este clar dacă Donald Trump va menţine această politică în vigoare atunci când va prelua funcţia de președinte, în ianuarie 2025.

Trump a declarat că speră să pună capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia „în 24 de ore” de la revenirea la Casa Albă, dar nu a precizat şi cum o va face.

În ultimii doi ani, Joe Biden a insistat ca toţi americanii, şi în special trupele americane, să stea departe de linia frontului ucrainean.

Casa Albă decisese să limiteze atât pericolul pentru americani, cât şi percepţia, în special din partea Moscovei, că armata americană ar fi angajată în luptă în Ucraina.

Departamentul de Stat i-a avertizat în mod explicit pe americani să nu călătorească în Ucraina începând din 2022.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Guvernul iranian a ordonat unui agent să îl asasineze pe Donald Trump înainte de alegerile din 2024, au anunțat vineri procurorii federali din Manhattan, acesta fiind cel mai recent episod din ultimele luni dintr-o serie de comploturi de asasinare îndreptate împotriva fostului și viitorului președinte american, scrie Politico.

Procurorii l-au inculpat pe Farhad Shakeri, acuzându-l de crimă la comandă și că a furnizat sprijin material unei organizații teroriste străine. Se crede că acesta se află în Iran și rămâne în libertate, au declarat procurorii.

Pe lângă complotul de ucidere a lui Trump, Shakeri și alți doi bărbați – Carlisle Rivera și Jonathan Loadholt – au fost acuzați de un complot separat de tentativă de asasinat la comandă care viza un cetățean american de origine iraniană ce s-a opus public guvernului iranian.

Conform unei plângeri penale depuse la tribunalul federal din Manhattan, Shakeri a declarat în timpul unei discuții cu FBI că, în septembrie, a fost instruit de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) să îl supravegheze și să îl ucidă pe Trump, pe care documentele din dosarul de acuzare îl identifică drept „Victima-4”.

Atunci când Shakeri i-a spus unui oficial al IRGC că acest lucru s-ar dovedi costisitor, oficialul a răspuns că „banii nu sunt o problemă”, ceea ce Shakeri „a înțeles că înseamnă că IRGC cheltuise anterior o sumă semnificativă de bani în eforturile de a ucide Victima-4 și era dispus să continue să cheltuiască mulți bani în încercarea sa de a obține asasinarea Victimei-4”, potrivit documentelor de acuzare.

O lună mai târziu, la 7 octombrie, potrivit procurorilor americani, IRGC i-a ordonat lui Shakeri să prezinte un plan de asasinare a lui Trump în termen de o săptămână și, în cazul în care acest lucru se dovedea imposibil, să suspende planul până după ziua alegerilor, deoarece IRGC presupunea că Trump va pierde, ceea ce îl va face mai ușor de ucis.

Potrivit plângerii penale, Shakeri a susținut în discuția cu FBI că nu a „intenționat să propună un plan de asasinare” a lui Trump în intervalul de timp dictat de oficialul IRGC.

Potrivit plângerii, Shakeri (51 de ani) este un cetățean afgan care a emigrat în SUA în copilărie și a fost deportat în 2008, după ce a executat 14 ani de închisoare în statul New York, în urma unei condamnări din 1994 pentru jaf. Plângerea îl descrie pe Shakeri ca dezvoltând și folosind o rețea de asociați criminali în timpul detenției sale „pentru a furniza IRGC agenți care să efectueze supravegherea și asasinarea țintelor IRGC”.

În septembrie și octombrie anul acesta, potrivit procurorilor, Shakeri, în timp ce se afla în Teheran, a participat la discuții telefonice voluntare cu FBI. Procurorii au declarat că motivul pentru care a acceptat să vorbească cu FBI a fost „încercarea de a obține o reducere a pedepsei pentru un alt individ” care este încarcerat în SUA.

„Actorii dirijați de guvernul Iranului continuă să îi vizeze pe cetățenii noștri, inclusiv pe președintele ales Trump, pe teritoriul SUA și în străinătate”, a declarat Damian WIlliams, procurorul federal din Manhattan. „Acest lucru trebuie să înceteze”, a adăugat el.

Directorul FBI, Chris Wray, a afirmat că Iranul „a conspirat cu infractori și asasini pentru a ținti și a împușca americani pe teritoriul SUA, iar acest lucru pur și simplu nu va fi tolerat”.

În august, procurorii federali din Brooklyn au inculpat un pakistanez suspectat că a complotat în numele Iranului pentru a ucide politicieni sau oficiali americani de rang înalt – inclusiv, probabil, Trump. Bărbatul este acuzat că a încercat să angajeze asasini pentru a pune în aplicare planul.

Separat, doi americani au încercat să-l asasineze pe Trump în această vară, în incidente fără legătură între ele. Unul dintre ei, Thomas Crooks, a fost împușcat și ucis de Secret Service după ce a tras asupra lui Trump în timpul unui miting din Pennsylvania în iulie. Un altul, Ryan Routh, a fost arestat și acuzat de tentativă de asasinat după ce autoritățile au declarat că aștepta cu o pușcă semiautomată în apropiere de terenul de golf din Florida al lui Trump în timp ce republicanul juca acolo.

Trump a fost o țintă a Iranului din ianuarie 2020, când, în calitate de președinte, el a ordonat un atac cu dronă care l-a ucis pe Qassem Soleimani, pe atunci cel mai puternic general militar iranian.

De atunci, Teheranul a emis declarații în care promite răzbunare pentru atacul cu dronă și a publicat înregistrări video care descriu moartea lui Trump și a altor persoane care au legătură cu atacul.

citeste mai mult …

Interdicția impusă acum trei decenii față controversata carte „Versete satanice” a lui Salman Rushdie a fost ridicată efectiv în India după ce o intanță a declarat că guvernul nu a putut prezenta ordinul original, relatează Reuters. 

Romanul autorului britanic născut în India a fost interzis de India în 1988, după ce unii musulmani au considerat că acesta este o blasfemie. 

Înalta Curte din Delhi a anulat decizia în timpul unui proces deschis în 2019 care contesta interzicerea importului cărții în India.

Potrivit unei hotărâri judecătorești din 5 noiembrie, guvernul Indiei a declarat Înaltei Curți din Delhi că ordinul de interzicere a importurilor „era de negăsit și, prin urmare, nu a putut fi prezentat”.

Drept urmare, instanța a spus că nu are „o altă opțiune decât să presupună că nu există o astfel de notificare”.

„Interdicția a fost ridicată începând cu 5 noiembrie, deoarece nu există nicio notificare”, a declarat Uddyam Mukherjee, avocatul petiționarului Sandipan Khan.

Sandipan Khan a spus că a sesizat Curtea după ce i s-a spus în librării că romanul nu poate fi vândut sau importat în India și apoi, când a căutat, nu a găsit ordinul oficial de interzicere a importurilor pe site-urile guvernamentale.

Chiar și în instanță, guvernul nu a fost în măsură să prezinte ordinul, a spus el.

„Niciunul dintre intimați nu a putut prezenta notificarea menționată… de fapt, presupusul autor al notificării menționate și-a arătat și neputința în a produce o copie”, se menționa în ordinul din 5 noiembrie, referindu-se la funcționarul departamentului vamal care a redactat ordinul. 

Al patrulea roman al lui Rushdie a intrat într-o controversă globală la scurt timp după publicarea sa în septembrie 1988, deoarece unii musulmani au văzut pasajele despre profetul Mahomed ca fiind blasfemiante.

A declanșat demonstrații violente, iar copii ale volumul au fost incendiate în întreaga lume musulmană, inclusiv în India, care are a treia populație musulmană din lume.

În 1989, liderul suprem al Iranului de atunci, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis o fatwa, sau edict religios, cerând musulmanilor să-l asasineze pe Rushdie.

Rushdie a fost nevoit să se ascundă în perioada imediat următoare și a trăit sub amenințarea cu moartea până când guvernul iranian a declarat că nu va mai aplica fatwa (deși aceasta a rămas activă).

În august 2022, la aproximativ 33 de ani după fatwa, Rushdie a fost înjunghiat pe scenă în timpul unei prelegeri la New York, ceea ce a făcut să își piardă vederea cu un ochi și i-a afectat utilizarea uneia dintre mâini.

citeste mai mult …