Ştiri & ziare de ultimă oră
Fiul cel mare al prinţesei Mette-Marit a Norvegiei este suspectat de comiterea unui al doilea viol, a anunţat miercuri Poliţia norvegiană, la două zile după arestarea acestuia, informează agențiile France Presse și Agerpres. Născut dintr-o… citeste mai mult …
ActualitateBiroul Electoral Central a acreditat ARA Public Opinion SRL să efectueze sondaje la ieşirea de la urne la primul şi al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, la nivel naţional, scrie Agerpres. Operatorii de sondaj… citeste mai mult …
ActualitateMinistrul apărării al Chinei, Dong Jun, a refuzat o întâlnire cu şeful Pentagonului, Lloyd Austin, în marja unei reuniuni a ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est)-Plus în Laos, o decizie pe care responsabilul american… citeste mai mult …
ActualitatePatru astronauţi de la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), Don Pettit, Nick Hague, Butch Wilmore şi Sunita Williams, au votat la alegerile prezidenţiale din SUA de marţi, la 400 de kilometri distanţă de Pământ, informează agenția spaniolă de presă EFE. În luna septembrie, Wilmore a anunţat, […]
ActualitatePatru astronauţi de la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), Don Pettit, Nick Hague, Butch Wilmore şi Sunita Williams, au votat la alegerile prezidenţiale din SUA de marţi, la 400 de kilometri distanţă de Pământ, informează agenția spaniolă de presă EFE.
În luna septembrie, Wilmore a anunţat, într-o conferinţă de presă desfăşurată la bordul ISS, că şi-a depus cererea pentru buletinul de vot şi a subliniat că „este un rol foarte important pe care toţi îl jucăm ca cetăţeni, să fim incluşi în aceste alegeri, iar NASA face ca acest lucru să fie foarte uşor pentru noi”, potrivit Agerpres.
„Este o datorie ca cetăţeni şi aşteptăm să putem vota din spaţiu, ceea ce este grozav”, a adăugat Williams, la acel moment, în timp ce plutea în gravitaţie zero.
Astronauţii NASA au postat marți pe rețelele de socializare o imagine în care poartă ciorapi în culorile steagului american – albastru, roșu, alb, notează AFP.
Pe şosetele a doi dintre astronauţi scrie „mândru că sunt american” („Proud to be American”).
If astronauts, who are over 270 miles above Earth, traveling at 17,500 MPH on the #ISS, can find time to vote, so can you. Take a moment today to make your voice heard. #Trump2024 #vote pic.twitter.com/ekasU9UJnB
— Trumpasaurus (@LibertyNews123) November 5, 2024
NASA permite acest vot prin corespondenţă excepţional prin intermediul Programului de navigaţie şi comunicare spaţială (SCaN), astfel încât astronauţii să îşi poată îndeplini datoria civică de pe orbită.
Astronauţii pot vota la aceste alegeri prezidenţiale ca orice alt cetăţean american, graţie buletinelor de vot în absenţă sau anticipat în coordonare cu biroul secretariatului din comitatul în care locuiesc, potrivit NASA.
Când buletinul de vot electronic este finalizat la ISS trece în Sistemul de urmărire şi retransmitere a datelor prin satelit până când ajunge în sfârşit pe Pământ, adică, concret, la instalaţia de testare „White Sands” a agenţiei din Las Cruces, New Mexico. De acolo, buletinul de vot este transferat la Centrul de control al misiunii Johnson unde oficialul districtual responsabil va transmite votul.
Potrivit NASA, buletinul de vot este criptat şi poate fi accesat doar de către astronaut şi de secretar, pentru a se păstra astfel integritatea votului.
Urmăriți LIVE AICI desfășurarea alegerilor prezidențiale din SUA
Nestor Rateș, vreme de zeci de ani corespondent la Washington al Departamentului românesc al Europei libere, a fost unul dintre primele nume de ziariști pe care le-am ținut minte atunci când mi-am început cariera de lung și fidel ascultător al postului ce emitea din Capitala Bavariei. […]
ActualitateNestor Rateș, vreme de zeci de ani corespondent la Washington al Departamentului românesc al Europei libere, a fost unul dintre primele nume de ziariști pe care le-am ținut minte atunci când mi-am început cariera de lung și fidel ascultător al postului ce emitea din Capitala Bavariei.
Poate și pentru faptul că Nestor Rateș avea un fel special de a-și semna cele două intervenții zilnice din structura uneia dintre emisiunile fanion ale postului. E vorba despre Programul politic. Corespondențe cărora li se mai adăuga Comentariul săptămânal pe o temă strict legată de realitatea politică americană, comentariu transmis în premieră sâmbăta seara de la ora 18, 50. Ceva mai încolo în sarcinile ziaristului a căzut și magazinul Univers american. Ocazional, acestor contribuții obișnuite, li se mai adăugau interviuri.
Observasem încă de pe atunci, adică de la finele anilor ’70, încă de pe vremea când Nestor Rateș nu era încă neapărat o vedetă a Europei libere în românește, două mari calități ale jurnalistului. Concizia din comentarii și capacitatea de a-și asculta cu mare atenție interlocutorul. Interlocutor pe care evita să îl întrerupă pentru ca mai apoi să îi pună o întrebare, uneori capcană, derivată din răspunsul ce tocmai se încheiase. Pentru Rateș nu conta neapărat punctajul, ci fluența discuției. Inteligibilitatea ei pentru ascultătorul din România,
Nestor Rates a preluat în două rânduri conducerea Departamentului românesc al Europei libere. Mai întâi cu începere de la 1 ianuarie 1989. Într-un moment de cumpănă din existența postului. Vlad Georgescu murise în urma unui cancer galopant la 13 noiembrie 1988, iar moartea lui intervenea după ce alți doi directori, inegalabilul Noel Bernard și succesorul lui imediat, Mihai Cismărescu, cunoscut ascultătorilor sub numele de Radu Gorun, decedaseră de aceeași boală.
Nu exista, așa cum nu există nici astăzi o dovadă concretă că în respectivele decese ar fi fost mâna Securității, însă nemaiîntâlnita incidență a bolii la vârful Europei libere în românește nu avea cum să nu pună pe gânduri și să provoace teamă. Așa că nu erau prea mulți cei ce își doreau funcția directorială. Unde mai pui că moartea neașteptată a lui Vlad Georgescu care nu avea decât 53 de ani și care era unul dintre cei mai eficienți directori de departamente naționale din complexul Europa liberă- Libertatea luase cam pe nepregătite conducerea americană.
Înainte de a-și prelua în primire cu titlu de interimar postul, Nestor Rateș a avut o întrevedere cu fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa care l-a sfătuit să nu accepte cu nici un chip oferta americanilor. O acceptase deja.
Odată ajuns la München, Rateș a avut de surmontat o seamă întreagă de dificultăți. Trebuia să se familiarizeze cu arta de a conduce alți 46 de colegi, cu ritmul muncii care presupunea o disciplină a ok- urilor. Și cu problemele românești. În scurt timp această a doua dificultate a fost depășită cu succes. Editorialele sale săptămânale, în marea lor majoritate pe teme românești, deveniseră extrem de interesante și penetrante. În plus, anul 1989 a fost unul plin de provocări. Amintesc celebra Scrisoare a celor 6 sau manifestele semnate Frontul Salvării Naționale difuzate pe post și analizate cu multă acribie.
Un complex de fapte l-a determinat pe Nestor Rates să părăsească directoratul la 1 noiembrie 1989. Nici două luni mai târziu începe Revoluția română. L-am întrebat ani buni mai târziu pe Nestor Rateș dacă a regratat reîntoarcerea la Washington și mi-a răspuns afirmativ. Din toată intima.
Cel de-al doilea directorat al lui Nestor Rateș a început la 1 ianuarie 1995. Soarta Europei libere era deja pecetluită. Mutarea definitivă a postului de la München la Praga era iminentă. Ultimele șase luni petrecute de Europa liberă în Bavaria nu au fost nicidecum simple. Dincolo de toate problemele ce țineau de organizarea mutării, de logistică, s-au adăugat cele ale oamenilor. Puțini dintre vechii angajați optaseră pentru plecarea la Praga, viitorul celor mai multora dintre ei nu era deloc sigur. De aici o omenească agitație, de aici nemulțumiri și chiar reproșuri la adresa directorului.
Din iunie 1995, odată cu mutarea operațiunilor postului la Praga, Nestor Rateș a trebuit să formeze și să coordoneze o echipă redacțională majoritar nouă. Ascultătorii înșiși nu mai erau ca înainte de 1989. Aștepările lor erau deja cu totul altele. Directorul tranziției a trebuit să caute soluții. Nu toate pe placul unora și altora. Între altele, nu se mai auzeau atât de des semnalele cu muzica lui Enescu și asta i s-a imputat lui Nestor Rateș. Decizia avea temeiurile ei tehnice ce țineau de preluarea programelor de RFI, însă când vrei să cauți nod în papură…
Directorul general al SpaceX și Tesla, Elon Musk, va petrece noaptea alegerilor cu fostul președinte Donald Trump în Florida, transmite Fox News. New York Times a relatat pentru prima dată știrea, citând două persoane familiarizate cu programul lui Musk, potrivit cărora Musk va face parte […]
ActualitateDirectorul general al SpaceX și Tesla, Elon Musk, va petrece noaptea alegerilor cu fostul președinte Donald Trump în Florida, transmite Fox News.
New York Times a relatat pentru prima dată știrea, citând două persoane familiarizate cu programul lui Musk, potrivit cărora Musk va face parte dintr-un grup restrâns de persoane care vor urmări rezultatele alegerilor împreună cu Trump pe măsură ce acestea vor fi anunțate.
Mai târziu în cursul serii, Trump va găzdui un public mai numeros la Palm Beach County Convention Center.
Fostul președinte a votat deja marți în Palm Beach, Florida, unde se află reședința sa Mar-a-Lago.
Musk a devenit treptat un suporter al candidatului republican. După prima tentativă de asasinat împotriva lui Trump în Butler, în iulie, antreprenorul a scris pe rețeaua de socializare X: „Îl susțin pe deplin pe președintele Trump și sper la recuperarea sa rapidă”. De atunci, Musk a făcut campanie pentru Trump, înainte de ziua alegerilor.
Urmăriți LIVE AICI desfășurarea alegerilor prezidențiale din SUA
Candidatul republican la preşedinţie Donald Trump declară marţi că este pregătit să-şi recunoască înfrângerea de către Kamala Harris dacă ”alegerile sunt corecte”, însă agită spectrul fraudelor electorale, scrie News.ro. ”Dacă pierd nişte alegeri, dacă alegerile au fost corecte, eu voi fi primul care să o […]
ActualitateCandidatul republican la preşedinţie Donald Trump declară marţi că este pregătit să-şi recunoască înfrângerea de către Kamala Harris dacă ”alegerile sunt corecte”, însă agită spectrul fraudelor electorale, scrie News.ro.
”Dacă pierd nişte alegeri, dacă alegerile au fost corecte, eu voi fi primul care să o recunoască. Până acum, cred că a fost echitabil”, a declarat, după ce a votat la Palm Beach, în Florida, candidatul la fotoliul de la Casa Albă.
Secţiile de vot se deschid şi se închid la ore diferite în diferitele state, dar până la ora 23:00, ora Coastei de Est a SUA (miercuri, ora 06:00, ora României,) toate statele îşi vor fi închis secţiile de votare – cu excepţia celor din Hawaii şi Alaska, unde secţiile de vot se închid puţin mai târziu.
În mod tradiţional, la scurt timp după închiderea votului, la ora 23:00, în California, vor începe să apară rezultate în favoarea unui candidat sau a celuilalt. Însă puţini observatori se aşteaptă la o rezolvare rapidă a răspunsului cine a câştigat, experţii sugerând că ar putea dura mai degrabă zile decât ore până la aflarea învingătorului. Primele rezultate pot fi, de asemenea, înşelătoare. Un candidat care obţine un avans timpuriu prin voturile în persoană poate ajunge să fie depăşit atunci când voturile prin corespondenţă şi alte tipuri de buletine de vot sunt adăugate ulterior. Acest lucru s-a întâmplat în Michigan în 2020 – Trump a luat un avans timpuriu prin voturile în persoană, dar a fost depăşit ulterior de Biden.
Între timp, Kamala Harris a vorbit, marţi, despre imigraţie şi reducerea disensiunilor politice la emisiunea ”The Big K Morning Show” a lui Larry Richert la postul NewsRadio KDKA din Pittsburgh.
La altă emisiune, ”Big Tigger Morning Show”, la postul V-103, în Atlanta, ea a vorbit despre impactul politicilor sale asupra bărbaţilor afroamericani şi despre implicaţiile istorice ale scrutinului.
La emisiunea ”Bigger Tigger”, ea a reluat o temă pe care a abordat-o apăsat în ultimele zile ale campaniei, şi anume că vrea să învingă pentru a-i ajuta pe americanii obişnuiţi, în timp ce Trump vrea înapoi la Casa Albă pentru a-şi ataca inamicii.
La ora 8:00 pe coasta de est a SUA (15.00, ora României), urnele de vot erau deschise în mai mult de jumătate dintre statele americane şi apar tot mai multe imagini cu americani care ies la vot şi care stau la coadă, mai ales în statele cu miză mare – Pennsylvania şi Carolina de Nord.
La ora 05:00 pe Coasta de Est a Americii (12:00, ora României), s-au deschis urnele în statul Vermont.
Ziua alegerilor din SUA începe cu adevărat.
În următoarele câteva ore, mai multe state de pe coasta de est îi vor urma exemplul.
La ora locală 6:00 (13:00, ora României) s-au deschis secţiile de votare din alte opt state, între care Connecticut, New Jersey, New York, New Hampshire şi Virginia.
În Maine, aproape toate secţiile de votare s-au deschis la ora locală 6 a.m, dar municipalităţile cu mai puţin de 500 de persoane pot deschide până la ora locală 10 a.m..
Kamala Harris şi Donald Trump sunt deocamdastă la egalitate, cu câte trei voturi fiecare, într-un mic oraş din New Hampshire care, în mod tradiţional, dă startul votului în ziua alegerilor. Încă din anii 1960, alegătorii din Dixville Notch, situat aproape de graniţa cu Canada, se adună imediat după miezul nopţii pentru a vota. Voturile sunt apoi numărate şi rezultatele anunţate – cu câteva ore înainte ca alte state să deschidă urnele. Potrivit CNN, patru republicani şi doi alegători nedeclaraţi au participat marţi la vot imediat după miezul nopţii.
Kamala Harris, care a devenit candidatul Partidului Democrat după ce preşedintele Joe Biden a ieşit din cursă în iulie, pledează pentru dreptul la avort şi a promis să reducă costurile la alimente şi locuinţe pentru familiile de muncitori.
Candidatul republican, Donald Trump, care a supravieţuit în acest an la două tentative de asasinat, a promis să sigileze frontiera americană pentru a împiedica imigranţia şi a propus reduceri de taxe în valoare de trilioane de dolari.
Ambii candidaţi au prezentat viziuni dure pentru viitor dacă pierd alegerile. Donald Trump spune că ţara se va „duce dracului” şi va deveni „comunistă imediat” dacă el va pierde, în timp ce Kamala Harris îşi descrie adversarul drept un „fascist” care doreşte „putere necontrolată”.
Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan și ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, au semnat marți, 05 noiembrie 2024, un protocol de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care pune bazele primului program integrat ce va crea drona românească. Protocolul a fost semnat la sediul Institutului Naţional […]
ActualitateMinistrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan și ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, au semnat marți, 05 noiembrie 2024, un protocol de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care pune bazele primului program integrat ce va crea drona românească.
Protocolul a fost semnat la sediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” (INCAS), aflat în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
INCAS este lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale din România, cu o tradiţie de 75 de ani în ingineria aerospaţială, fizica curgerii şi aerodinamica aplicată, care se bazează pe o infrastructură strategică de importanţă naţională.
La rândul său, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, a afirmat că prototipul de dronă va putea deveni „un produs industrializat în fabricile din industria de apărare din România, cu capital de stat şi cu capital privat”.
El a menţionat că, în cel mult un an, ar putea demara şi producţia de serie a dronelor româneşti, care ar putea fi folosite şi în agricultură sau în domeniul civil.
Protocolul semnat de cei doi miniştri stabileşte un mecanism pentru identificarea şi definirea cerinţelor organizaţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate şi pentru soluţionarea acestora prin expertiza, tehnologiile locale disponibile şi infrastructura de cercetare-dezvoltare, aflate atât în entităţi publice, cât şi private din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.
În cadrul parteneriatului, vor fi utilizate instrumentele de finanţare gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), care vor sprijini firme inovative pentru a adopta şi aplica rezultatele în vederea sporirii competitivităţii, precizează MCID.
Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluţii complete pentru „Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) şi scop dual de utilizare”. Această soluţie va include cel puţin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) şi toate mijloacele de sol necesare pentru controlul şi asigurarea tehnică şi informatică a zborurilor.
Un alt domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluţii pentru „Conversia muniţiei clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă şi rotativă, precum şi toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare şi control al traiectoriei).
Al treilea domeniu se referă la dezvoltarea unei soluţii complete pentru „Capabilitate maritimă multi-rol şi multi-vehicul fără pilot uman la bord”, incluzând toate componentele necesare pentru operarea acestor sisteme (lansare şi control).
Pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare necesare, corespunzătoare unui nivel de maturitate tehnologică TRL 4-8, MCID va aloca fonduri prin intermediul instrumentelor din Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PNCDI IV) 2021-2027.
Imaginile din satelit ale instalațiilor de apărare ale Ucrainei, care au fost afișate pe hărțile Google actualizate, au fost făcute cu peste un an în urmă și sunt disponibile publicului, a spus compania într-un comentariu pentru Ekonomichna Pravda, scrie Ukrainska Pravda. „Aceste imagini satelitare au […]
ActualitateImaginile din satelit ale instalațiilor de apărare ale Ucrainei, care au fost afișate pe hărțile Google actualizate, au fost făcute cu peste un an în urmă și sunt disponibile publicului, a spus compania într-un comentariu pentru Ekonomichna Pravda, scrie Ukrainska Pravda.
„Aceste imagini satelitare au fost făcute cu mai bine de un an în urmă și provin din surse disponibile pe scară largă – nu publicăm în mod intenționat imagini recente ale zonelor de conflict. Luăm astfel de solicitări foarte în serios și suntem în legătură cu oficialii ucraineni”, a spus Google.
În urma unei recente actualizări a Google Maps, pe hartă au apărut mai multe fotografii cu instalațiile armatei ucrainene. Compania a decis să elimine imaginile, dar abia după ce a apărut o uriașă indignare publică față de această situație, notează Ukrainska Pravda.
Șeful Centrului pentru contracararea dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Andrii Kovalenko a spus că imaginile Google Maps au început deja să fie „distribuite activ” de către bloggerii ruși. În special, capturile de ecran ale instalațiilor militare ucrainene au fost publicate de canalele corespondeților de război.
„I-am rugat să remedieze rapid situația, dar nu au fost disponibili în weekend. Nu i-a preocupat. În tot acest timp rușii răspândeau deja în mod activ aceste imagini”, a declarat Andrii Kovalenko, șeful Centrului de Combatere a Dezinformarii la Securitatea Națională a Ucrainei. și Consiliul de Apărare.
După aceea, potrivit lui Kovalenko, reprezentanții Google au spus că lucrează deja la corectarea situației.
The New York Times prezintă patru scenarii pentru felul în care ar putea decurge alegerile din SUA 2024. Două vizează victorii clare pentru Donald Trump, respectiv Kamala Harris, iar alte două iau în calcul un scrutin strâns și o repetare a scenariilor din 2020 și […]
ActualitateThe New York Times prezintă patru scenarii pentru felul în care ar putea decurge alegerile din SUA 2024. Două vizează victorii clare pentru Donald Trump, respectiv Kamala Harris, iar alte două iau în calcul un scrutin strâns și o repetare a scenariilor din 2020 și 2022.
Iată patru scenarii pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în aceste alegeri. Toate sunt plauzibile – atât de plauzibile încât fiecare ar putea părea evident, în retrospectivă, scrie cotidianul american.
Dacă Kamala Harris obține o victorie clară, asta înseamnă că ar fi trebuit să ne așteptăm la asta de la bun început.
Democrații au câștigat alegeri după alegeri de la victoria surprinzătoare a lui Trump în 2016. L-au învins pe acesta în 2020, au excelat în alegerile speciale și au obținut rezultate peste așteptări în alegerile de la mijlocul mandatului.
Da, electoratul se ferește de status quo, dar regulile obișnuite nu s-au mai aplicat după insurecția de la 6 ianuarie și după decizia Curții Supreme de a anula dreptul constituțional la avort.
Ar putea fi repudiat Trump printr-o înfrângere decisivă? Este greu de exclus. În primul rând, există o șansă ca sondajele de opinie să fi supracompensat eșecul lor de a-i include pe susținătorii săi în alegerile recente.
Iar forța lui Trump nu este chiar atât de stabilă. El trebuie să convingă alegătorii tineri, negri și hispanici să iasă la vot și să voteze pentru un candidat foarte diferit de cel pe care l-ar fi votat în trecut. Dacă nu o fac, dacă ei se îndreaptă spre Harris, atunci lucrurile vor sta foarte rău pentru republicani, crede New York Times.
Nu ar fi nevoie de mult timp pentru a înțelege că Harris va câștiga. Dacă ar depăși cu doar două puncte procentuale cifrele din sondaje, ea ar câștiga mult peste 300 de voturi în Colegiul Electoral.
Sâmbătă seară, ultimul sondaj Selzer/Des Moines Register din Iowa a sugerat că acest lucru s-ar putea întâmpla.
Dacă Harris va beneficia de marjele obișnuite pentru democrați în rândul alegătorilor tineri, negri și hispanici, așa cum beneficiază de votul alegătorilor albi mai în vârstă, dintr-o dată există premisele unei victorii clare.
Ultimele sondaje de opinie New York Times/Siena au arătat o tendință pozitivă pentru Harris printre exact aceste grupuri.
Nimic nu ar fi mai puțin surprinzător decât un scrutin strâns în toate statele cheie, cu puține schimbări față de cel de acum patru ani.
Trump este pe buletinul de vot pentru a treia oară consecutiv. Alegătorii ar putea să ezite, dar este ușor de văzut cum ar putea vota în mare parte la fel ca data trecută, oferind un rezultat foarte asemănător cu cel din 2020.
Asta este în esență ceea ce arată sondajele de astăzi: un mic decalaj de un punct sau două în aceleași șapte state în care Biden și Trump au terminat la câteva puncte unul de celălalt în urmă cu patru ani.
Cursa din 2020 a fost atât de strânsă în Colegiul Electoral încât nu ar fi nevoie de prea multe schimbări pentru o răsturnare a rezultatului
Chiar și o scădere modestă a sprijinului sau a participării la vot pentru Harris în rândul alegătorilor tineri, negri sau hispanici ar putea fi suficientă pentru a-l aduce pe Trump în frunte.
Biden a câștigat Georgia, Arizona și Wisconsin cu mai puțin de un punct – în cazul unei repetări a scenariului din 2020, Harris ar avea nevoie de cel puțin unul dintre aceste state pentru a se impune.
Dintre cele patru scenarii, poate că acesta este cel mai greu de prevăzut. Din punct de vedere istoric, nu există prea multe motive să considerăm că alegerile de la mijlocul mandatului, pentru Congres, au o valoare predictivă mare pentru următoarele alegeri prezidențiale.
Cu toate acestea, sondajele sugerează că alegerile din 2024 ar putea semăna mai mult cu cele din 2022 decât cu cele din 2020: alegeri în care diferite state, regiuni și grupuri demografice se schimbă semnificativ, dar în direcții diferite.
În primul rând, sondajele naționale arată o cursă mult mai strânsă decât în urmă cu patru ani, chiar dacă Harris rămâne competitivă în principalele state cheie. Acest lucru s-a întâmplat și în alegerile intermediare din 2022, când republicanii au câștigat votul popular, dar au avut dificultăți în statele-cheie.
Pe de altă parte, multe sondaje arată că Trump se descurcă bine în aceleași locuri în care republicanii au excelat în alegerile parțiale, cum ar fi New York și Florida. În schimb, Harris arată mai multă reziliență în statele relativ albe din nord, unde democrații au excelat în 2022.
De ce ar fi fost alegerile de la mijlocul mandatului un semn prevestitor al schimbării hărții electorale?
Au fost primele alegeri după pandemie și toate frământările care au urmat – inclusiv 6 ianuarie, sfârșitul dreptului constituțional la avort, dezbaterea despre „politica woke”, o creștere a criminalității și creșterea prețurilor, scrie New York Times.
Multe dintre aceste probleme au fost, de asemenea, profund personale, de la închiderea școlilor și vaccinul COVID până la creșterea prețurilor.
Spre deosebire de multe dezbateri politice naționale, multe dintre aceste probleme au fost abordate diferit de la stat la stat.
Sau poate că Harris se descurcă într-adevăr foarte bine în state precum Iowa sau Nebraska, unde alegătorii s-au concentrat asupra exceselor republicanilor și asupra interdicțiilor privind avortul, chiar dacă succesul democraților în Wisconsin și Michigan a contribuit în mod ciudat la scoaterea avortului din discuție.
Un alt factor: campania.
În timp ce alegătorii de orientare democrată își pot exprima frustrarea față de status quo votând în New York sau California, alegătorii din Pennsylvania sau Michigan ar putea avea o perspectivă diferită.
În aceste state-cheie, democrații au cheltuit milioane de euro pe reclame, au bătut la mii de uși, iar alegătorii înșiși cunosc miza.
Într-un moment în care democrații se bazează pe faptul că alegătorii își vor lăsa deoparte frustrările față de status quo, poate că tocmai campania este ceea ce ar putea face ca aceste zone să fie diferite de restul țării.
Concluzia este în orice caz aceeași: alegeri foarte strânse în care oricare dintre părți poate câștiga.
Luăm în considerare faptul că republicanii au câștigat votul popular pentru Camera Reprezentanților în statele care valorează mai mult de 270 de voturi electorale în 2022, chiar dacă democrații au câștigat cursele cheie pentru Senat.
Totuși, diferențele dintre scenariile 2020 și 2022 sunt importante.
În scenariul din 2022, Harris ar avea șanse mult mai mici de a câștiga votul popular. De asemenea, ea s-ar putea confrunta cu o provocare mai mare în statele relativ diverse din zona Sun Belt, precum Georgia sau Arizona.
Fără acestea, șansele ei s-ar reduce la a câștiga în Michigan, Wisconsin și Pennsylvania. Este posibil, dar este o misiune dificilă.
Dacă Trump va obține o victorie importantă, ar fi trebuit, de asemenea, să ne așteptăm la asta de la bun început.
Pe hârtie, aceste alegeri ar trebui să fie o victorie republicană. La urma urmei, rata de aprobare a președintelui Biden este blocată la 30%, alegătorii sunt convinși că țara se îndreaptă într-o direcție greșită și nu cred că economia este într-o formă bună.
Acestea sunt cifre slabe pentru partidul președintelui, iar partidele aflate la putere au fost răsturnate în alegeri după alegeri în întreaga lume.
Semnele unei victorii republicane au apărut de ani de zile. Pentru prima dată din 2004, sondajele de cea mai bună calitate arată că republicanii au un avantaj.
Cifrele privind înregistrarea partidelor au înregistrat, de asemenea, o tendință semnificativă în favoarea republicanilor, republicanii înregistrați fiind pe punctul de a-i depăși numeric pe democrați în cadrul electoratului din noiembrie în multe state cheie: Pennsylvania, Carolina de Nord, Arizona și Nevada.
Deși democrații s-au descurcat bine în recentele alegeri cu participare redusă la vot, acest lucru s-a datorat în principal sprijinului lor în rândul alegătorilor cu participare ridicată la vot.
Este mai probabil ca baza mai dezangajată a lui Trump să voteze mai mult azi.
Și, într-adevăr, în fiecare stat, votul anticipat este mult mai republican decât a fost în trecut. Democrații speră să compenseze cu o prezență mai mare la vot în ziua alegerilor decât în ultimele cicluri, dar dacă nu o fac, alegerile ar putea deveni rapid o veste bună pentru Trump.
Nu, sondajele nu arată o victorie clară a lui Trump, dar ce ar putea fi mai puțin surprinzător decât faptul că sondajele îl subestimează pe Trump, la fel cum au făcut-o în 2016 sau 2020?
Este „realiniere” un cuvânt prea puternic? Dacă vorbim strict despre 2024, atunci da. Ar fi mai corect să numim o victorie decisivă a lui Trump un „scrutin al schimbării”, precum 1992 sau 2008.
Dar dacă cele trei alegeri ale lui Trump sunt privite în ansamblu, cuvântul „realiniere” ar trebui să facă parte din conversație, crede New York Times.
Ascensiunea populismului conservator al lui Trump a transformat politica americană. A redefinit conflictul politic de bază dintre cele două partide.
A condus la schimbări demografice majore, mai întâi prin faptul că Trump a înregistrat câștiguri uriașe în rândul clasei muncitoare albe și acum în rândul alegătorilor de altă culoare, în timp ce democrații au câștigat în rândul absolvenților de facultate albi.
În cazul în care aceste schimbări vor persista și după dispariția lui Trump, istoricii ar putea spune că rezultatul din 2024 a fost punctul culminant al realinierii populiste pe care a declanșat-o în urmă cu un deceniu.
Această inițiativă vine în contextul renovării stadionului Santiago Bernabeu, care a trecut printr-un amplu proces de modernizare, având costuri estimate la 500 de milioane de lire sterline. Casa de licitații Sotheby”s din Londra a fost desemnată să organizeze vânzarea, punând la dispoziția fanilor și colecționarilor […]
SportAceastă inițiativă vine în contextul renovării stadionului Santiago Bernabeu, care a trecut printr-un amplu proces de modernizare, având costuri estimate la 500 de milioane de lire sterline.
Casa de licitații Sotheby”s din Londra a fost desemnată să organizeze vânzarea, punând la dispoziția fanilor și colecționarilor din întreaga lume o serie de artefacte iconice din vestiarul Realului.
Printre acestea se numără o colecție de 24 de dulapuri folosite de jucători legendari ca Ronaldo, Beckham, Zidane, Sergio Ramos, Karim Benzema și Luka Modric. Licitația va începe pe 12 noiembrie, iar înainte de aceasta, obiectele vor fi expuse publicului într-o galerie dedicată la Sotheby’s London Galleries.
Printre alte obiecte scoase la licitație se numără un mozaic masiv al stadionului Santiago Bernabeu, decorat cu emblema clubului, cu o lățime de trei metri și un preț de pornire de 12.000 de lire sterline, precum și uși metalice vechi ale stadionului. O parte din încasări va fi direcționată către Fundația Real Madrid, susținând astfel proiectele sociale ale clubului.
Un reprezentant al Sotheby”s a declarat, cita de Goal: „Suntem onorați să colaborăm cu Real Madrid pentru această licitație unică, oferind fanilor și colecționarilor oportunitatea de a deține o parte din moștenirea clubului.”
Expoziția este deschisă publicului în luna noiembrie, fiind gratuită pentru toți cei care doresc să admire colecția de suveniruri din istoria faimosului club spaniol.
Codul Rutier stabilește că folosirea luminilor de semnalizare este obligatorie, în anumite situații. Astfel, la schimbarea direcției, în funcție de virajul care urmează să fie efectuat, trebuie activat semnalul stânga sau semnalul dreapta. În ce situații sunt obligați șoferii să semnalizeze schimbarea direcției Folosirea semnalelor luminoase este […]
SportCodul Rutier stabilește că folosirea luminilor de semnalizare este obligatorie, în anumite situații.
Astfel, la schimbarea direcției, în funcție de virajul care urmează să fie efectuat, trebuie activat semnalul stânga sau semnalul dreapta.
În ce situații sunt obligați șoferii să semnalizeze schimbarea direcției
Folosirea semnalelor luminoase este obligatorie atât pe timpul zilei, cât și noaptea. Conform legii, sunt anumite situații în care șoferii trebuie să semnalizeze stânga sau dreapta sau să activeze luminile de avarie.
„Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare. Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte de efectuarea manevrelor”, se arată în Art. 145 din Codul Rutier.
Așadar, orice schimbare de direcție, la stânga sau la dreapta, trebuie semnalizată. Numai în cazul în care îți vei continua deplasarea pe direcția înainte nu ești obligat să semnalizezi. Pentru că, efectiv, nu există niciun mijloc de a semnaliza această direcție.
Este legal să dai cu spatele în sesnul giratoriu atunci când ai ratat ieșirea?
Dar, se consideră schimbare de direcție dacă îți continui deplasarea pe drumul cu prioritate care virează la stânga?
Trebuie să semnalizeze dacă drumul cu prioritate virează la stânga?
Dacă te afli pe un drum cu prioritate care virează la stânga și te intersectezi cu un drum secundar, conform legii, trebuie să semnalizezi.
„Cel care virează trebuia să semnalizeze stânga, pentru că el, chiar dacă a rămas pe drumul prioritar, drumul prioritar virează la stânga. Legea spune „orice viraj”, deci el virează la stânga și trebuie să semnalizeze”, a explicat polițistul Tavi Perțea pe contul său de YouTube, în analiza făcută asupra unui clip surprins pe o șosea din România.
În imagini se poate observa un accident evitat la limită. O mașină circulă pe un drum cu prioritate care virează la stânga. Din față, un alt vehicul care se apropia de intersecția cu drumul prioritar, circulând pe un drum secundar, are semnul de cedează trecerea.
Dar, observă că cel care circulă pe drumul cu prioritate nu a dat semnal stânga, așa că îți continuă deplasarea și îi „taie” calea celui aflat pe drumul prioritar. Șansa a făcut ca cel care avea prioritate să poată frâna și să vireze pentru a evita impactul.
Cod Rutier 2024. Dacă vorbești la telefon, dar pe boxele mașinii, mai poate poliția să te amendeze?
„Chiar dacă cel aflat pe drumul prioritar nu și-a îndeplinit obligația de a semnaliza, în cazul unui impact era vinovat cel care nu a respectat indicatorul de cedează trecerea”, a mai explicat polițistul.
VIDEO
Sursa: TaviPertea/YouTube
Piața auto din România a înregistrat o creștere, în primele nouă luni, din 2024. Înmatriculările de mașini noi au crescut cu 4.3% față de aceeași perioadă a anului 2023, iar piața de mașini second-hand s-a apreciat cu 9.7 procente. De asemenea, reînmatriculările auto, care au reprezentat peste […]
SportPiața auto din România a înregistrat o creștere, în primele nouă luni, din 2024. Înmatriculările de mașini noi au crescut cu 4.3% față de aceeași perioadă a anului 2023, iar piața de mașini second-hand s-a apreciat cu 9.7 procente.
De asemenea, reînmatriculările auto, care au reprezentat peste jumătate din tranzacțiile de vehicule SH, au crescut cu 4.7%.
Câți bani alocă românii pentru un vehicul Second-Hand
O analiză realizată de autovit.ro arată că, în medie, cei care și-au cumpărat o mașină în 2024 au alocat un buget cuprins între 10.000 și 25.000 de euro.
Aproximativ 36% dintre cei care și-au căutat mașină, au fost interesați de un vehicul nou. Iar peste 50% dintre cei care au accesat platforma au căutat mașini de peste 15.000 euro.
În continuare, motorizările diesel și pe benzină se află în topul preferințelor cumpărătorilor.
Care e cea mai căutată mașină în România
În rândul căutărilor, modelele diesel sunt preferate Volkswagen, Audi și BMW. Pentru vehiculele pe benzină, Volkswagen și Skoda conduc clasamentul preferințelor utilizatorilor, urmate de BMW.
Cererea de vehicule hibride și electrice este mai mică, dar în creștere. Toyota este lider în căutările de modele hibrid, alături de Hyundai și BMW.
SUV-urile sunt cele mai căutate tipuri de vehicule, conform analizei realizate de autorii studiului.
Aceste tipuri de vehicule s-au regăsit în peste 30% din căutările utilizatorilor și au constituit aproape 44% din oferta dealerilor.
Modelele sedan, de asemenea, au fost destul de populare, cu aproape 23% din căutări, urmate de break, care au apărut în 16% din căutări.
Cele mai vizualizate mărci de autoturisme la mâna a doua pe platforma care a realizat această analiză sunt BMW, Volkswagen și Audi.
Modelele BMW au înregistrat aproape 170.000 de vizualizări, cele Volkswagen puțin peste 168.000, iar mașinile Audi aproximativ 155.000.
Care sunt cele mai căutate modele din România
Cele mai căutate modele auto, în perioada ianuarie-septembrie 2024, au fost:
BMW Seria-3: 88.871 de accesări;Volkswagen Golf: 83.660 de accesări.
În topul vizualizărilor de piese auto, clasamentul realizat de autorii studiului este:
BMW – 729.127 de vizualizări unice;Volkswagen – 384.472 de vizualizări unice;categoria multimarcă – 368.874 de vizualizări unice.
Subcategoria „caroserie-interior” este cea mai vizualizată. BMW a înregistrat peste 189.300 de vizualizări, în primele 9 luni ale anului, fiind urmat de Volkswagen, cu 40.044 de accesări și Mercedes-Benz cu 37.238.