Partidul de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, Adunarea Națională, intenționează să privatizeze televiziunea și radioul publice dacă va câștiga majoritatea absolută în parlamentul francez la alegerile anticipate, au confirmat personalități de rang înalt ale partidului, relatează The Guardian.
Cum motivează partidul lui Le Pen privatizarea posturilor publice
Jordan Bardella, președintele partidului, a declarat duminică la televiziunea publică France 3 că ambiția sa este să privatizeze radiodifuziunea de stat „pentru a economisi bani”.
El a spus că vânzarea serviciilor publice de radio și televiziune ar duce la o economie de peste 3 miliarde de euro, fonduri care astfel ar putea fi alocate altor domenii. El a spus că implementarea măsurii va fi de durată și „nu se va întâmpla în 24 de ore”.
Sebastien Chénu, vicepreședintele partidului, a declarat într-un interviu la France 2 că televiziunea și radioul publice din Franța au nevoie de „un pic de libertate, de ceva oxigen”.
El a spus că anumite programe mari de la posturile naționale de radio „înclină spre stânga sau extrema stângă” și că nu ar trebui să existe „tabuuri” cu privire la privatizare.
Chénu a spus că partidul intenționează să vândă posturile naționale de televiziune și radio, dar să păstreze canalele internaționale care au fost vocea Franței în străinătate, cum ar fi France 24 și Arte, precum și canale din teritoriile de peste mări, precum Martinica și Guadelupa.
Macron a anunțat pe 9 iunie că dizolvă parlamentul și convoacă alegeri anticipate, într-un pariu dramatic după ce extrema dreaptă i-a învins pe centriști la alegerile europarlamentare.
Rezultatul este incert, iar partidul lui Le Pen se situează bine în sondaje.
Radiodifuzorul public France Télévisions, care include patru canale TV naționale și 24 de canale regionale, este un finanțator cheie al filmelor și documentarelor și este principalul trust de presă francez. Radio France are mai multe posturi naționale și locale și domină podcasting-ul. Postul său public de radio, France Inter, este cel mai popular din Franța, cu peste 7 milioane de ascultători pe zi.
O încercare de a reducere la tăcere mass-media pe care Adunarea Națională o acuză că este „woke”
Alexis Lévrier, istoric media la Universitatea din Reims, a declarat că pentru Adunarea Națională „radiodifuziunea publică este o țintă. Privatizarea la care se gândesc este o modalitate de a încerca să reducă la tăcere mass-media pe care o acuză că este woke, de stânga și opusă ideologiei lor. Este pentru a reduce la tăcere o mass-media pe care o consideră prea insolentă”.
El a spus că dacă partidul lui Le Pen va câștiga controlul asupra parlamentului și va decide privatizarea, va alege să o vândă „șefilor mass-media apropiați de ideile lor”.
Dar el a spus că este, de asemenea, posibil ca, odată ajuns la putere, RN să decidă în schimb să păstreze un serviciu public slăbit și să-l controleze. „Dacă radiodifuziunea publică rămâne publică, dar în mâinile RN, atunci Macron ar fi ușurat munca extremei drepte, slăbind radiodifuzorii publici prin eliminarea taxei de licență și prin planurile sale de fuziune care au destabilizat mass-media”.
Noul Front Popular vorbește despre un „măcel” în radiodifuziunea publică
Clémentine Autain, un candidat pentru alianța de stânga, Noul Front Popular, a spus că alegătorii trebuie să aleagă stânga în alegeri pentru a „evita măcelul” în radiodifuziunea publică.
Conflictul privind privatizarea vine într-un moment delicat pentru televiziunea și radioul de stat francez, care au fost slăbite de eliminarea taxei de licență și se confruntă cu incertitudinea cu privire la viitorul său model de finanțare.
În 2022, Macron a renunțat la taxa de licență TV de 138 EUR pe an în Franța continentală. De atunci, radiodifuziunea publică a fost finanțată cu o fracțiune din TVA, dar acea remediere pe termen scurt se va încheia anul viitor.
Când Macron a dizolvat brusc parlamentul după alegerile europene, legislația care a rămas suspendată includea planuri de a decide cum ar putea fi finanțată independent mass-media publică.
O mișcare aproape similară în Slovacia
Și guvernul populisto-ultranaționalist slovac vrea să dizolve radioteleviziunea publică RTVS şi de a crea o nouă entitate. Proiectul urmează să fie dezbătut joi, în timp ce angajații consideră propunerea un atac la adresa independenței pentru a crea o maşinărie de propagandă, informează luni agenția spaniolă de presă EFE, relatează Agerpres.
Propunerea, care a generat proteste masive, a venit din partea Ministerului Culturii, aflat în mâinile partidului ultranaţionalist SNS, membru al coaliţiei de guvernare care include partidul SMER al premierului Robert Fico, şi La Voz, două formaţiuni politice care au fost expulzate din grupul social-democraţilor europeni.
Reforma, care se aşteaptă să fie dezbătută joi, prevede dizolvarea Radioul şi Televiziunea Slovaciei (RTVS) şi înlocuirea acesteia cu Televiziunea şi Radioul Slovac (STaR), o modificare care merge mai departe decât simpla schimbare a numelui, a explicat pentru EFE, la Viena, şefa serviciului internaţional de ştiri al postului public de radio, Sona Weissova.
„Vor să introducă mai multe păreri ale coaliţiei în emisie”, spune această jurnalistă, una dintre angajatele care a condus acţiunile de protest, precum greva de lunea trecută, prima din istoria entităţii publice.
