Alegătorii din Franța s-au mobilizat din nou pentru a stopa preluarea puterii de către extrema dreaptă a lui Marine Le Pen. Alegerile au avut un însă un rezultat haotic, niciun partid nereușind să ocupe suficiente locuri pentru a avea majoritatea în Parlament, scufundând politica franceză într-o criză care ar putea dura luni de zile.
Macron a convocat alegerile anticipate în iunie, într-un efort de a sotpa popularitatea în creștere a partidului condus de Le Pen. Dar partidul ei a câștigat cu 50 de mandate mai mult decât în 2022, în timp ce coaliția liberală a președintelui a înregistrat un recul, scrie Politico.eu
Premierul lui Macron, Gabriel Attal, a declarat că își va depune demisia , dar nu este deloc clar cine ar putea prelua funcția.
Nimic din toate acestea nu i-a afectat starea de spirit a președintelui francez. La o întâlnire privată cu aliații săi duminică seara, Macron a fost optimist, spunându-le: „Ideile noastre sunt încă vii iar [noi] nu am pierdut alegători”, potrivit unei persoane prezente la întâlnire.
Cu politica franceză în pragul crizei, iată ce trebuie să știți :
Guvernarea Franței va fi complicată și dificilă
Adunarea Națională, cu 577 de locuri, camera inferioară a legislativului Franței este , nu arată foarte bine: e împărțită între stânga, centru și extrema dreaptă. Niciun grup nu este nici măcar aproape de a forma o majoritate, fiecare având sub 200 de deputați.
„Nu este posibil să guvernezi Franța dacă nu ai între 240 și 250 de parlamentari”, a spus Sylvain Maillard, deputat pentru partidul Renașterea al lui Macron.
Chiar dacă alianța de stânga și liberalii lui Macron au fost de acord să colaboreze și să voteze tactic pentru a împiedica câștigarea alegerilor de către coaliția Adunarea Națională, o coabitare între cele două grupuri pentru a guverna Franța pare puțin probabilă.
Jean-Luc Mélenchon, un veteran de extremă stângă, a exclus să guverneze cu liberalii președintelui. De asemenea, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, a spus că nu va împărți niciodată puterea cu Mélenchon.
Duminică seara, Attal a admis formarea unui guvern interimar pentru a oferi o anumită stabilitate țarii în care se vor desfășura Jocurile Olimpice la sfârșitul acestei luni.
Indiferent de guvernul care se va forma, este puțin probabil ca acesta să rămână stabil pentru mult timp
Discuțiile din această toamnă privind bugetul vor fi primul punct de foc. Franța este sub presiune să-și reducă deficitul, după ce a ratat țintele la începutul anului. Sunt multe idei asupra cărora stânga, liberalii și extrema dreapta nu vor fi niciodată de acord. Politica fiscală este în fruntea listei.
Le Pen este în scădere, dar nu este scos din joc
După primul tur de scrutin, coaliția lui Le Pen era pe cale să câștige puterea pentru prima dată în istoria sa. Acel vis a fost întrerupt duminică seara, după ce centriștii lui Macron și alianța de stânga au colaborat pentru a ține extrema dreaptă departe, spre bucurie pro-europenilor.
Cu toată amărăciunea învingerii în acest tur II al alegerilor, partidul și-a crescut numărul parlamentarilor săi în Adunarea Națională. Cât mai poate stabilimentul să-i țină departe de putere?
Mișcarea lui Le Pen este însă „marele câștigător ai alegerilor”, a spus Benjamin Morel, analist politic la Universitatea Panthéon-Assas, Paris.Morel.
Asta o plasează pe Le Pen într-o poziție puternică înaintea probabilei ei candidaturi pentru președinția franceză, când Macron se retrage în 2027. „Au un argument perfect: pot spune că lor victoria a fost furată și ei sunt alternativa reală”, a spus Morel.
Pariul lui Macron a fost altul, dar ar fi putut fi mai rău
În urmă cu o săptămână, se părea că Macron se îndrepta spre dezastru, deciia lui privind anticipatele nu numai că nu au reușit să o oprească pe Le Pen, ci i-a pus partidul la un pas de putere.
Până duminică seara, coaliția sa centristă a evitat ceea ce era mai rău, supraviețuind ca forță parlamentară, deși una mai restrânsă, în timp ce partidul lui Le Pen părea să nu aibă nicio problemă. Realitatea însă e că extrema dreaptă este acum mai puternică, iar liberalii mai slabi, înaintea unei curse prezidențiale deschise în 2027.
„Macron a deschis Cutia Pandorei, țara nu este mulțumită de macronism și vrea un nou tip de apartenență politică”
Înainte de alegerile anticipate, președintele conducea cel mai mare grup din parlament. Acum va trebui probabil să lucreze cu un politician din opoziție ca prim-ministru. Autoritatea lui în țară și credibilitatea în străinătate au fost afectate.
Potrivit lui Alberto Alemanno, profesor la HEC Paris, Macron a avut dreptate să convoace alegeri anticipate, chiar dacă ele s-au terminat altfel decât se aștepta. „Văd o mulțime de tensiuni latente în Franța, o mulțime de probleme care nu au fost abordate”, a spus el. „A deschis Cutia Pandorei, țara nu este mulțumită de macronism și vrea un nou tip de apartenență politică”.
Mélenchon nu va fi la conducere
Dacă a existat un câștigător, acesta a fost veteranul de stânga Mélenchon care i-a cerut lui Macron să numească un prim-ministru de stânga care i-ar fi adus mișcarea la putere.
„Suntem pregătiți pentru asta”, a declarat Mélenchon. Fost candidat de trei ori la președinție, el a sugerat că nu l-ar deranja să devină el însuși prim-ministru al Franței.
Asta nu se va întâmpla.
Tip foarte pasional, Melenchon e considerat toxic pentru mulți politicieni, cu fascinația lui pentru liderii din America Latină, pentru crizele sale de furie și atacurile asupra adversarilor. Cel mai recent, criticii l-au acuzat că a cochetat cu antisemitismul atunci când a minimizat atacurile împotriva evreilor din Franța .
Mélenchon nici măcar nu poate convinge alte partide din cadrul alianței libere de stânga din care face parte să-l pună la putere.
Coaliția de stânga – sub steagul Noului Front Popular – pare a fi confuză. Liderii săi, duminică seara, trimiteau mesaje contradictorii despre obiectivele lor.
În timp ce Mélenchon a spus că stânga va aplica „manifestul nostru, nimic altceva decât manifestul nostru”, europarlamentarul Raphaël Glucksmann, liderul unui partid mai mic din alianță, a părut mai conciliant, oferindu-se să „să dezbate și să schimbe cultura politică”.
Ce ar putea ieși din această situație delicată?
Nu există un răspuns ușor . Întrucât niciun partid nu a câștigat de-a dreptul, este posibil ca președintele să opteze pentru o perioadă de calm care să ofere partidelor timp să poarte discuții privind formarea unei coaliții.
Macron ar putea apoi să scoată din joben o figură de stânga pentru a forma un guvern, având în vedere că stânga a devenit cel mai mare grup din parlament.
Partidul Socialist nu a exclus complet construirea unei coaliții mai largi, dar este puțin probabil ca partidul lui Mélenchon să fie de acord să fie inclus în cadrul ei.
Ca alternativă, Macron ar putea numi un guvern provizoriu, păstrându-l pe Attal ca prim-ministru. El ar putea chiar să adopte modelul italian și să nominalizeze o echipă tehnocrată de experți. O astfel de administrație s-ar abține de la a planuri ambițioase și s-ar concentra pe menținerea în mișcare a roților statului.
O astfel de administrație limitată s-ar baza pe un acord tacit între părți aparent diametral opuse pentru a liniști piețele financiare și partenerii internaționali.
Dar un guvern interimar sau unul tehnocrat „riscă să fie frustrant din punct de vedere democratic”, a avertizat Morel, analist politic. „Francezii au votat masiv, centrul a fost învins, iar dacă se termină cu Attal rămânând prim-ministru, nu este un lucru bun pentru democrația Franței”.
