România a luat act de solicitările Comisiei Europene în ceea ce privește legislația privind prețurile la energie electrică și gaze, a răspuns Ministerul Energiei, după ce Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement. Schema de compensare și plafonare va rămâne în vigoare în forma actuală, așa cum prevede legea, cel puțin până la 1 aprilie 2025, a mai precizat Comisia Europeană.
Reamintim că măsurile României legate de plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze sunt incompatibile cu directivele europene, se arată într-un document publicat pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României.
România trebuie să răspundă și să elimine plafoanele în următoarele două luni, în condițiile în care Guvernul a stabilit ca acestea să se aplice până în primăvara anului viitor.
De ce este România singura țară cu plafonări
România este singura țară care a păstrat plafonarea prețurilor, atât la producători, cât și la consumatorii casnici și industriali, chiar dacă s-a finalizat de peste un an criza energetică.
Un argument esențial este că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populației și asigurarea securității energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană, susține Ministerul Energiei.
Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creșterea extremă a prețurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării și instituții publice esențiale, și pentru a menține stabilitatea pieței energetice interne.
Cu toate acestea, România a avut cele mai mari prețuri pe piața spot la energia electrică. De asemenea, la consumatori nu sunt cele mai mici prețuri.
Ministerul Energiei afirmă că România a adoptat aceste măsuri ca un „răspuns temporar pentru a gestiona impactul creșterii volatilității prețurilor la energie pe piețele internaționale și pentru a asigura accesul la energie la prețuri accesibile pentru cetățeni și companii”.
”România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții și trebuie subliniat faptul că măsurile naționale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetățenilor și a securității energetice naționale într-un context de criză. (…) În această iarnă, prețurile în facturi rămân plafonate”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.
„România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creșterea prețurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere și capacitatea limitată de interconectare împiedică piețele din regiune să beneficieze de stabilitatea prețurilor observată în alte părți ale Uniunii Europene”, a mai spus Burduja.
Potrivit Ministerului Energiei, măsurile adoptate au fost gândite ca o reacție de urgență într-un context excepțional. România a acționat conform unor mecanisme permise de legislația europeană în cazuri de criză, cum ar fi Regulamentul UE privind intervențiile de urgență pe piața energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetățenii în fața prețurilor ridicate (într-adevar unele dispoziții din regulament au expirat deja anul trecut), mai arată Ministerul Energiei.
Potrivit acestuia, pe măsură ce situația energetică se stabilizează, România va evalua și ajusta măsurile astfel încât să respecte mai bine normele UE, dar fără a compromite protecția populației și stabilitatea pieței interne.
România se bazează pe faptul că o procedură de infringement durează mult
Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancțiune, ci un apel la clarificare și ajustare a legislației naționale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene, explică Ministerul Energiei.
Termene și următoarele etape: România are două luni pentru a răspunde și a furniza informații suplimentare sau pentru a propune soluții care să corecteze problemele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta și implementa soluții, a mai precizat Ministerul Energiei.
Ce reclamă Comisia Europeană
- România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile peste un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
- Plafonările la producători sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.
- Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.
- Aceste măsuri restrâng principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor, precum și comerțul transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.
- Măsurile au efect echivalent cu o restricție cantitativă la export.
- Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere de astăzi urmează deschiderii procedurii de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023.
- În urma modificărilor aduse legislației din România care nu au abordat preocupările Comisiei și care au ridicat probleme noi, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere suplimentară.
- România are acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Cum câștigă statul de pe urma plafonărilor
În acest moment, un producător este obligat să vândă energia cu 400 lei (80 euro)/ MWh, iar gazele cu 120 lei (24 euro)/MWh. Acestea sunt prețurile cu care producătorii pot vinde fără a fi supraimpozitați. Ce este peste aceste niveluri se supraimpozitează cu 100%.
HotNews.ro a scris în mai multe rânduri că de pe urma prețurilor mari din energie profită unele companii, precum cele de pe piața de echilibrare, dar și statul. Cu cât este tranzacționată energia mai scump, așa cum se întâmplă pe piața spot, cu atât câștigă statul mai mult la Fondul de Tranziție Energetică.
În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligați să plătească o contribuție la acest fond, în procent de 100% din diferența dintre preţul lunar de vânzare şi un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro/MWh).
Această contribuție este aplicabilă și pentru traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piața angro. Formula de calcul a contribuției este stabilită în așa fel încât aceștia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.
Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi către furnizori de peste 5 miliarde de euro.
Cum ignoră Guvernul României solicitările Comisiei
În documentul Comisiei se arată că a fost deschisă o procedură de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023. Cu toate acestea, Guvernul a continuat să mențină plafoanele până la sfîrșitul lui martie 2025. A vrut chiar să le prelungească până în martie 2026, însă s-a opus ferm Comisia Europeană.
În ultima perioadă, în prag de campanie electorală, ministrul energiei Sebastian Burduja a redeschis discuția despre posibilitatea prelungirii acestor plafonări, dacă nu pentru toți consumatorii, măcar pentru cei cu venituri reduse.
Mai mult, ministrul energiei a trimis, în urmă cu două zile, o scrisoare Comisiei Europene, ca la următoarea reuniune a miniștrilor Energiei din 15 octombrie de la Luxemburg să fie acceptate măsuri care să reducă prețul energiei în regiunea balcanică.
Ministrul susține că exporturile de energie electrică în Ucraina și Moldova creează presiune pe prețurile din România. Însă, HotNews.ro a demonstrat că aceste exporturi sunt nesemnficative.
HotNews.ro scria, la începutul anului, că România nu a notificat Comisia Europeană asupra schemei de plafonare / compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prevăzută de OUG 27/2022, chiar dacă aceasta vizează și consumatorii industriali, pentru care s-ar putea considera ajutor de stat.
Surse din sectorul energetic au spus pentru HotNews.ro că acest lucru ar putea deveni o problemă, deoarece, dacă s-ar sesiza Comisia Europeană, s-ar putea ajunge la sancțiuni mari, inclusiv la obligarea statului de a recupera sumele alocate pentru subvenționarea prețurilor la consumatorii industriali, adică peste 12 miliarde lei.
