„Președintele, în calitate de garant al instituțiilor noastre, va respecta alegerea poporului francez”, a precizat Palatul Élysée, într-un comunicat de presă.
El va aştepta „structurarea” noii Adunări Naţionale pentru a „lua deciziile necesare”, a adăugat comunicatul, care reprezintă prima reacție a președinției franceze după aceste alegeri cu rezultat suprinzător.
De atlfel, Emmanuel Macron a făcut apel la „prudență” în analiza rezultatelor alegerilor legislative din Franța pentru a ști cine poate fi însărcinat să formeze un guvern și a estimat că blocul de centru este „energic” după cei șapte ani de putere, a transmis anturajul președintelui duminică seară, potrivit agenției France Presse.
Coaliția franceză de stânga Noul Front Popular (NFP) a obținut cele mai multe locuri în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative anticipate, au anunțat duminică principalele case de sondare, ceea ce reprezintă o victorie neașteptată în fața partidului de extremă-dreaptă Adunarea Națională (Rassemblement National – RN), dar nu indică și so majoritate absolută în parlament.
RN a câștigat primul tur de scrutin de duminica trecută și și-a îndemnat alegătorii la urne pentru a atinge majoritatea necesară unui guvern stabil.
Însă alianța partidelor de stânga (Franța Nesupusă – stânga radicală, socialiști, ecologiștii și comuniștii) și coaliția centristă a lui Emmanuel Macron au retras zeci de candidați din cursele pentru turul doi, în încercarea de a unifica votul anti-RN.
Lovitură de teatru
Lovitură de teatru în Franţa: alegerile legislative de duminică au plasat alianţa partidelor de stânga în frunte, potrivit primelor estimări, în faţa taberei prezidenţiale a lui Emmanuel Macron şi a extremei-drepte, ajunsă pe locul al treilea, niciunul dintre blocuri nereuşind să obţină majoritatea absolută, mai scrie France Presse.
RN intră în forţă în parlament, cu un număr istoric de deputaţi aleşi (între 115 şi 155), dar rămâne departe de putere înregistrând un scor dezamăgitor faţă de avântul său din primul tur.
Franţa, un pilon al Uniunii Europene, se găseşte cufundată în necunoscut, fără nicio certitudine cu privire la viitorul său guvern, cu doar trei săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, comentează agenţia franceză de presă, potrivit Agerpres.
Cu 172 până la 215 deputaţi, conform primelor estimări ale institutelor de sondare, alianţa de stânga Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular, NFP), formată din partide care nu sunt de acord pe o serie de probleme, a creat o surpriză devenind prima forţă a ţării.
La o lună după dizolvarea parlamentului, decisă de preşedintele Emmanuel Macron, tabăra prezidenţială a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, cu 150 până la 180 de aleşi, faţă de 250 în iunie 2022.
Această împărțire a mandatelor între cele trei tabere importante aruncă Franţa în ceaţă, la capătul unui scrutin care a mobilizat puternic alegătorii (prezenţa la vot în jur de 67%), cea mai ridicată din 1981. Pentru că fără 289 de deputaţi, ceea ce înseamnă o majoritate absolută sau chiar apropiată de aceasta, niciun bloc nu este în măsură să formeze singur un guvern.
