Băncile au încasat în primul semestru din 2024 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 24,4 miliarde de lei, mai mari cu circa 4 miliarde de lei, respectiv cu 18,4% peste nivelul încasărilor din aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor de Banca Națională a României.
Creşterea substanţială a încasărilor din dobânzi a fost influenţată şi de nivelurile încă ridicate ale indicilor de referinţă ROBOR şi IRCC, în jurul a 6%.
O întrebare care se conturează este cât de corelate sunt câştigurile bancherilor cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea privată a crescut cu un ritm mediu modest, de doar 5,6%, în S1/2024, sub viteza medie din 2023. Şi economia a încetinit, înregistrând în S1/2024 o creșterea de doar 0,7% faţă de S1/2023, pe serie brută.
Dobânzile încasate de bănci pentru creditele acordate reprezintă principala sursă de câștig
BNR a menţinut în primul semestru din acest dobânda-cheie la 7%, pentru ca ulterior, în lunile iulie şi august să opereze două ajustări, rata coborând până la 6,5%.
Indicele ROBOR la 3 luni, care este folosit ca referinţă pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, dar şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a avut o valoare medie de peste 6% în S1/2024. Iar noul indice IRCC, folosit ca reper pentru creditele retail noi în lei luate după 2019, a fost de 5,97% în T1/2024, respectiv 5,90% în T2/2024.
Dobânzile la lei au început să sprinteze din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat atunci, depăşind 16%, iar dobânzile au rămas ridicate şi în anul 2023 şi în S1/2024, deşi inflaţia a mai scăzut, până la 6,6% în decembrie 2023 şi în jurul a 5% în prima parte a acestui an.
