Președintele rus Vladimir Putin a susținut, joi, că Rusia „nu a refuzat niciodată și nici nu va refuza” să negocieze cu Kievul, dar în condițiile impuse Ucrainei încă din 2022. Putin a anunțat și care este „prioritatea numărul unu” a Moscovei.
„Dacă suntem pregătiţi să negociem cu ei? N-am refuzat niciodată. Dacă o dorință de negociere apare în Ucraina, noi nu vom refuza”, a declarat liderul de la Kremlin, la Forumul Economic de la Vladivostok, scrie News.ro, citând AFP.
El a susținut că negocierile trebuie să aibă la bază concluziile discuțiilor și a condițiilor puse în primăvara lui 2022, la Istanbul.
Cucerirea Donbasului este „prioritatea numărul unu” a Rusiei, a mai spus Vladimir Putin, care a susținut că forțele armate din Kursk „au stabilizat situaţia şi au început să expulzeze treptat” armata ucraineană. El a declarat că Ucraina, prin transferul în Rusia a unor unități bine antrenate, a permis Rusiei să avanseze în estul țării.
„Obiectivul inamicului (prin atacarea regiunii ruse, Kursk) era să ne enerveze şi agite pentru a ne redesfăşura trupele dintr-o zonă în alta şi să oprească ofensiva noastră victorioasă în zone-cheie, mai ales în Donbas, a cărei eliberare este prioritatea numărul unu”, a mai spus Putin.
Vladimir Putin a afirmat de mai multe ori că Rusia şi Ucraina au fost aproape de a conveni un acord pentru încetarea ostilităţilor în aprilie 2022 la Istanbul, dar Ucraina s-a răzgândit de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Acordul nerealizat de la Istanbul cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziţia.
La sfârşitul anului 2022, Zelenski a enunţat o „formulă de pace” prin care cerea retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia a susținut că aceste puncte sunt, de fapt, o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
