Financial Times: Rusia ar putea planifica o ofensivă majoră în 2024Rusia ar putea planifica o ofensivă majoră pe frontul din Ucraina în vara lui 2024. Financial Times susţine acest lucru într-un articol, citat de Rnc-Ukraine. Articolul, care citează forţele de securitate ucrainene, scrie că obiectivul ofensivei ar putea fi ocuparea completă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. În plus, potrivit autorităţilor, nu este exclusă o altă încercare de ocupare a Harkovului sau a Kievului.
Moscova desfăşoară un alt avion de detectare radar cu rază lungă de acţiune pentru a-l înlocui pe cel doborât de UcrainaRusia a desfăşurat un alt avion de detectare radar cu rază lungă de acţiune A-50 pentru a-l înlocui pe cel doborât de forţele ucrainene săptămâna aceasta pe coasta de nord a Mării Azov, a scris Ministerul britanic al Apărării în actualizarea sa de informaţii. De data aceasta, însă, A-50 va opera mai departe de graniţele Ucrainei: „în interiorul teritoriului rus, lângă regiunea Krasnodar, mai la est de Ucraina”, se arată în raportul publicat cu privire la decizia Moscovei, comentează experţii londonezi.
Rusia: procuratura cere 28 de ani de închisoare pentru tânăra acuzată că l-a ucis pe bloggerul pro-Kremlin anul trecut la Sankt PetersburgProcuratura a cerut o pedeapsă de 28 de ani de închisoare pentru Daria Trepova, tânăra rusă acuzată că l-a ucis pe bloggerul pro-Kremlin Vladlen Tatarski într-o cafenea din Sankt Petersburg în aprilie anul trecut, înmânându-i o statuetă plină cu explozibil, în timpul prezentarea unei cărţi. Explozia a avut loc în timp ce Trepova stătea calmă, la câţiva metri de Tătarski (născut Maxim Fomin), care vorbea publicului. Potrivit acuzării, femeia, care are 27 de ani, a predat statueta la ordinul cuiva din Ucraina, dar apărarea susţine că nu ştia ce era în interior. Aproximativ 30 de persoane au fost, de asemenea, rănite în atac. Potrivit autorităţilor ruse, serviciile secrete de la Kiev au organizat uciderea lui Tatarski, versiune susţinută şi de o anchetă a Washington Post. Serviciile ucrainene nu au comentat aceste dezvăluiri.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului: nu vom prelungi acordul pentru grâu„Nu există nicio perspectivă de a revigora acordul pentru exportul de cereale către Marea Neagră”, din care Rusia s-a retras anul trecut. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a clarificat acest lucru, adăugând că „rutele alternative pentru transportul grâului ucrainean implică riscuri enorme”. În timpul unui briefing, Peskov a spus că „discuţiile” privind exporturile de cereale „nu mai au loc, probabil că nu există motive pentru a le relua. Acordul nu a fost niciodată implementat în partea care ne-a preocupat şi nu există perspective de implementare, nu le vedem”. Ucraina încearcă să stabilească noi rute pentru aprovizionarea cu cereale, dar pentru Peskov „sunt periculoase, pline de riscuri”.
Kiev: în armele ruseşti, până la 95% din componente sunt occidentale„Până la 95% din componentele critice produse în străinătate găsite în armele ruseşti distruse în Ucraina provin din ţări occidentale”. Ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a scris asta pe X.
Kievul alocă 427 de milioane de euro pentru construirea de fortificaţiiGuvernul ucrainean a alocat în total peste 427 de milioane de euro pentru construcţia de structuri tehnice şi inginereşti, precum şi de fortificaţii, cu scopul de a consolida capacităţile defensive ale ţării în plină invazie rusă. „Continuăm să ne consolidăm în mod constant securitatea. Astăzi am alocat o sumă record pentru construcţia liniilor de apărare”, a anunţat premierul Denis Şmigal.
ISW: întreruperi de GPS în Polonia şi Suedia cauzate probabil de MoscovaÎntreruperile ale sistemelor GPS care au avut loc în Polonia şi Suedia între decembrie şi ianuarie ar fi putut fi cauzate de exerciţiile de război electronic desfăşurate de Rusia în regiunea Kaliningrad. Aceasta este ipotezată de think tank-ul american ISW, citat de agenţia poloneză Pap. Presa poloneză a raportat că pe 16 ianuarie au avut loc perturbări deosebit de grave ale sistemului GPS în zonele de nord şi de est ale ţării, cum ar fi funcţionarea defectuoasă a dispozitivelor de navigaţie, la Varşovia şi Łódź, aminteşte Pap.
Anterior, în perioada 25-27 decembrie până în 10 ianuarie, cazuri similare au fost raportate în nord-vestul şi centrul Poloniei. De asemenea, au fost raportate tulburări în partea de sud a Mării Baltice, a spus ISW. Analiştii ISW, continuă Pap, au citat aprecierile analiştilor polonezi, potrivit cărora cazurile din decembrie ar putea fi legate de exerciţii neprecizate ale forţelor NATO în Marea Baltică sau de activitatea trupelor ruse în regiunea Kaliningrad, unde sistemul de bruiaj comunicaţii. s-au efectuat operaţiuni.
Alte cazuri au fost observate pe 12 ianuarie, în Suedia. Potrivit Serviciului Suedez de Informaţii şi Securitate Militară (MUST), adaugă agenţia poloneză, este posibil ca aceste perturbări să fi fost cauzate de activitatea Flotei baltice ruse..
Macron: Datoria noastră este să facem imposibilă victoria Rusiei„Datoria noastră este să facem imposibilă victoria Rusiei”, asta a spus preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în cadrul tradiţionalei ceremonii de urări Forţelor Armate pentru noul an. „O victorie a Rusiei – a adăugat Macron – înseamnă sfârşitul securităţii europene”. „Vom continua să ajutăm ucrainenii – a insistat şeful de la Palatul Elysée – într-o manieră pragmatică şi completă”.
Statele baltice, „linie de apărare” la graniţa cu RusiaEstonia, Letonia şi Lituania au ajuns la un acord privind crearea unei „linii de apărare” la graniţa cu Rusia. Acest lucru a fost raportat de Ministerul Apărării din Estonia. „Statele baltice au convenit să creeze o linie de apărare baltică de-a lungul graniţei de est. Este imperativ să folosim timpul cu înţelepciune, pentru a creşte pregătirea pentru apărare”, a spus ministerul într-o postare pe pagina sa X (fostă Twitter). Ministerul Eston al Apărării a clarificat că acordul de linie a fost semnat astăzi la Riga de şefii departamentelor de apărare ale celor trei republici. Scopul creării unei „zone defensive” în următorii ani va fi „descurajarea şi, dacă este necesar, apărarea împotriva unei ameninţări militare”.
Moscova îl convoacă pe ambasadorul Franţei, „implicarea în Ucraina”Ambasadorul Franţei în Rusia a fost chemat la Ministerul de Externe, care l-a notificat despre un protest faţă de „implicarea tot mai mare” a Franţei în conflictul din Ucraina. Acest lucru a fost relatat într-o notă citată de agenţia Ria Novosti. Ministerul Apărării din Moscova a declarat că într-un bombardament asupra oraşului Harkov din 16 ianuarie, trupele ruse au ucis „peste 60 de mercenari străini”, în timp ce alţi 20 au fost răniţi şi a spus că mulţi dintre ei erau francezi. La rândul său, Ministerul de Externe de la Paris a negat.
