Ungaria vede o potenţială revenire a fostului preşedinte american Donald Trump ca o „şansă pentru pace” în Ucraina, a declarat miercuri ministrul de Externe Peter Szijjarto, în timp ce a început un summit NATO, majoritatea aliaţilor sperând să trimită un mesaj ferm de sprijin pentru Kiev, potrivit Reuters.
Într-un interviu acordat Reuters la Washington, Szijjarto a declarat că obiectivul Ungariei este de a pune capăt războiului prin discuţii de pace care implică atât Rusia, cât şi Ucraina, scrie News.ro.
„Cred că trebuie să aibă loc un impact extern foarte puternic pentru a-i face să negocieze cel puţin”, a declarat Szijjarto. „Cine are această şansă în perioada următoare? Doar preşedintele Trump, dacă este ales”.
Întâlnirile recente ale lui Orban atât cu Putin, cât şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au demonstrat distanţa mare care separă cele două părţi, iar alţi lideri occidentali nu au vrut sau nu au putut să le aducă împreună, a spus el.
Trump a declarat că va pune capăt rapid războiului. El nu a oferit un plan detaliat pentru a realiza acest lucru, dar Reuters a relatat luna trecută că şi consilierii fostului preşedinte i-au prezentat un plan pentru a pune capăt războiului în parte prin condiţionarea oricărui ajutor viitor pentru Kiev de aderarea Ucrainei la discuţii de pace.
„Vedem o şansă pentru pace dacă preşedintele Trump câştigă. Vedem o şansă pentru relaţii bune între Ungaria şi SUA dacă preşedintele Trump câştigă”, a spus el.
Poziţia Ungariei cu privire la Ucraina contrastează cu cea a altor lideri NATO, inclusiv președintele american Joe Biden, care afirmă că Kievul trebuie să decidă când să negocieze încetarea războiului. Ucraina afirmă că nu va ceda niciun teritoriu în cadrul unui acord de pace.
Szijjarto s-a întâlnit anterior cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, care a declarat că orice iniţiativă de a pune capăt războiului nu ar trebui să se bazeze pe relatările Rusiei, a declarat Kuleba pe X.
Szijjarto a declarat că Ungaria nu vede Rusia ca pe o ameninţare la adresa membrilor NATO sau ai Uniunii Europene, afirmând că liderii Rusiei sunt „raţionali” şi nu ar risca un conflict direct cu Occidentul.
Vizitele lui Orban la Kiev, Moscova şi Bejing, unde a discutat, de asemenea, despre războiul din Ucraina, au fost aspru criticate de membrii Uniunii Europene, care au afirmat că au dat impresia că acesta acţionează în numele blocului. Ungaria a preluat preşedinţia rotativă a UE luna aceasta.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că, prin purtarea de discuţii cu Putin la doar câteva zile după preluarea rolului, Orban a afişat o poziţie care nu este împărtăşită de majoritatea liderilor naţionali ai UE, care încearcă să izoleze Rusia.
„Aceasta a fost o greşeală politică”, a declarat el reporterilor la Washington.
Szijjarto a respins îngrijorările privind utilizarea preşedinţiei de către Ungaria ca fiind „birocratice” şi a declarat că delegaţia lui Orban nu a folosit steagul UE în timpul vizitei, semnalând că nu reprezintă blocul.
Ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, a declarat săptămâna trecută că întâlnirea lui Orban cu Putin şi vizitele repetate ale lui Szijjarto la Moscova sunt dăunătoare pentru relaţiile Ungariei cu aliaţii săi. „Nu este vorba despre „pace”; este vorba despre profit”, a declarat ambasadorul pe X.
Szijjarto a spus că afirmaţia a fost o interferenţă „inacceptabilă” din partea unui diplomat. „Ceea ce face ambasadorul SUA la Budapesta este activism politic… El este liderul opoziţiei”, a spus el.
Szijjarto a declarat că Ungaria nu stă în calea aprobării planului de către NATO, dar nu va participa la acesta.
„Vedem un risc uriaş de escaladare acolo”, a spus el. „Privind acest război de la câteva ore de condus sau privind acest război din perspectiva unui zbor de 10 ore. Acesta este un aspect diferit, credeţi-mă”, a spus el, citând situaţia dificilă a refugiaţilor ucraineni în Ungaria, precum şi a etnicilor maghiari din Ucraina.
