Acuzaţia se află într-un raport al unui ofiţer de conformitate al FIA către comitetul de etică.
Acuzaţia făcută de denunţător este că Ben Sulayem l-a sunat pe şeicul Abdullah bin Hamas bin Isa Al Khalifa – vicepreşedintele FIA pentru sport pentru regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord, care se afla în Arabia Saudită pentru cursă în calitate oficială – şi i-a spus clar că este de părere că sancţiunea lui Alonso ar trebui să fie revocată.
Alonso primise o penalizare de 10 secunde pentru lucrări efectuate la maşina sa în timp ce executa o penalizare anterioară de cinci secunde.
Raportul, întocmit de ofiţerul de conformitate Paolo Basarri, arată că denunţătorul a raportat că Ben Sulayem „a pretins comisarilor să anuleze decizia lor de a acorda” sancţiunea lui Alonso.
În italiană, cuvântul „pretendere” înseamnă a cere sau a aştepta.
Comitetul de etică probabil va avea nevoie de patru până la şase săptămâni pentru a-şi emite un raport.
Sancţiunea în cauză îl coborâse pe Alonso de pe locul trei – în spatele piloţilor Red Bull Sergio Perez şi Max Verstappen – pe locul patru, şi după George Russell de la Mercedes. Retragerea penalizării l-a readus pe podium.
Ce s-a întâmplat în Arabia Saudită în 2023?
Alonso a primit o penalizare iniţială de cinci secunde pentru că şi-a plasat maşina parţial în afara boxei de start pe grila de start a cursei.
Aceasta a fost servită la prima oprire la boxe a lui Alonso, dar dublul campion a primit apoi o penalizare de 10 secunde, deoarece s-a considerat că Aston Martin a încălcat regulile prin faptul că a lucrat la maşina sa.
Penalizarea a fost impusă deoarece maşina lui Alonso a fost atinsă de cricul din spate înainte de expirarea duratei complete de timp, ceea ce contravine regulilor F1.
La momentul respectiv, justificarea dată de comisari pentru anularea deciziei s-a referit la o discuţie care avusese loc între echipele de F1 şi FIA pe tema lucrului la maşini în timpul executării unei sancţiuni la boxe.
În decizia privind dreptul de revizuire se spunea: „Am ajuns la concluzia că nu a existat un acord clar, aşa cum s-a sugerat anterior comisarilor, pe care să se poată baza pentru a stabili că părţile au convenit că un cric care atinge o maşină ar echivala cu lucrul la maşină.”
La acea vreme, articolul 54.4c) din regulamentul sportiv spunea: „În timp ce o maşină este staţionată pe linia boxelor ca urmare a aplicării unei penalizări în conformitate cu articolele 54.3a) sau 54.3b) de mai sus, nu se poate lucra la ea până când maşina nu a stat staţionată pe durata penalizării.”
După cursă şi ca urmare a situaţiei lui Alonso, a fost adăugată o propoziţie suplimentară: „În acest context, atingerea maşinii sau a pilotului cu mâna sau cu unelte sau echipamente va fi considerată muncă”.
Dacă această propoziţie ar fi fost în vigoare la momentul respectiv, nu ar fi existat nicio îndoială că comisarii au luat decizia iniţială corectă.
Contextul acestei situaţii
Dezvăluirea unei încercări de a interveni asupra deciziei de penalizare este cea mai recentă dintr-o serie de controverse care îl implică pe Ben Sulayem de când a fost ales în decembrie 2021.
Cel mai recent, FIA a lansat o anchetă de conformitate cu privire la directorul echipei Mercedes, Toto Wolff, şi soţia sa Susie, pe baza afirmaţiilor dintr-o revistă privind un conflict de interese.
Ancheta a fost retrasă după doar două zile, în urma unor intervenţii furioase din partea Mercedes, a F1 şi a celorlalte nouă echipe, care au declarat toate că nu au depus nicio plângere.
Persoane din interior spun că FIA s-ar putea confrunta cu o acţiune în justiţie în legătură cu problema Wolff.
O serie de controverse de-a lungul anului 2022, primul an de mandat al lui Ben Sulayem, a dus la o îngrijorare generalizată în F1 cu privire la preşedinţia sa şi la apeluri din partea unor personalităţi de rang înalt pentru ca acesta să fie înlocuit.
În urma presiunilor din iarna 2022-23, Ben Sulayem a declarat că va face un pas înapoi de la implicarea directă în F1, afirmând că acesta a fost „obiectivul său declarat de a fi un preşedinte neexecutiv”.
