Guvernul va trimite un plan fiscal la Bruxelles care include o serie de ținte în privința anumitor modificări fiscale pe care le va lua în perioada următoare. Unul dintre puncte este legat de reformă fiscală, conform documentului analizat de HotNews.ro.
„Este necesară ajustarea fiscal-bugetară și privește modificări aduse sistemului de impozite și taxe potrivit jalonului 207 (până în Trimestrul 2 2025), 208 și 237 (până în T4 2025) estimate la un impact bugetar de 1,1% din PIB”, se arată în document.
Dacă ne uităm la acele jaloane, este vorba despre eliminarea sitmulentelor fiscale cum sunt cele de la IT sau construcții, agricultură și industria alimentară. Acest lucru ar urma să se întâmple până în al doilea trimestru din 2025.
De asemenea, este vorba și despre creșterea impozitelor pe proprietate. Jalonul 237 înseamnă noul sistem e-Proprietatea prin care se va determina impozitul în funcție de o nouă bază fiscală. Impozitele pe proprietate vor crește de la 1 ianuarie 2026, conform unui document recent al Ministerului Finanțelor.
Un alt punct se referă la reforma impozitării microîntreprinderilor care are la bază jalonul 206 din PNRR și „include modificări care o mare parte au fost deja implementate prin cererea de plată nr. 3 depusă în cadrul PNRR”. Impactul bugetar estimat este de 0,1% din PIB. Termenul stabilit de Guvern în care va fi următoare modificare este primul trimestru din 2025.
Practic, jalonul 206 se referă la „reducerea graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi”, lucru care s-a întâmplat prin condițiile introduse prin OG 16/2022 și OUG 115/2023.
Surse din zona Ministerului de Finanțe spun că specialiștii Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de faptul că avem astăzi cu aproximativ 50% mai puține firme plătitoare de impozit pe microîntreprinderi, iar obiectivul ar fi fost de fapt atins. Astfel, ei au sugerat să fie redus pragul la nivelul celui pentru TVA de 88.500 euro, de la 500.000 de euro în prezent.
Ce alte lucruri mai conține Planul fiscal
- Reforma sistemului de impozite și taxe: digitalizarea, reducerea gap-ului de impozite și taxe, îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor și actualizarea cadrului legal specific insolvenței. Impact bugetar estimate de 0,5% din PIB.
- Reforma sistemului de cheltuili al operatorilor economici de stat/locali: eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, reducerea dependenței față de bugetul general consolidat. Impact de 0,25% din PIB.
- Restructurarea sistemului de cheltuieli publice: introducerea normativelor de cheltuieli, realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli publice, extinderea sistemului de achiziții centralizate, digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Impact de 0,35% din PIB. Din trimestrul II 2025 și până în 2030.
- Reforma salariului minim: intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim: impact bugetar de 0,11% din PIB. Acest punct are ca termen trimestrul II din 2025.
- Reforma sistemului de salarizare în sectorul public: realizarea unei evaluări globale a impactului legii privind salarizare, precum și adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privin remunerarea funcționarilor publici. Termen: trimestrul II 2025.
- Reforma pensiilor: îmbunătățorea cadrului legal pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii, respectiv creșterea contribuțiie de la 4,75% la 6%.
Documentul spune că a fost realizat acest lucru, deși în practică procentul este astăzi de 4,75%. Ceea ce a fost realizat momentan este doar reforma pensiilor.
- Reforma finanțării mediului de afaceri: atragerea de investitori prin sprijin pentru marile investiții în economie, înființarea Fondului de Investiții pentru sprijinirea mediului de afaceri, reglementarea creditului pentru investiții și granturi alocate pentru sprijinul industriei prelucrătoare. Termen: trimestrul II 2026.
În ceea ce privește salariile bugetarilor, documentul vorbește de o ipoteză de reducere graduală a cheltuielilor ca procent în PIB de la 9,3% la 8,3%, acest lucru fiind posibil prin creșterea moderată a cheltuielilor de personal în perioada 2025-2031, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public.
