Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a demis vineri pe şeful Statului Major al armatei, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, în ciuda faptului că acesta era un susţinător al cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, informează agenţiile EFE și Agerpres.
Maia Sandu a semnat decretul de demitere în urma cererii transmise pe data de 18 septembrie de către guvernul de la Chișinău.
Premierul Dorin Recean a calificat această cerere drept „o procedură obişnuită”, motivând-o prin faptul că generalului Ohladciuc „i-a expirat contractul”, notează presa locală.
Opoziţia socialistă remarcă însă că Eduard Ohladciuc devenise o persoană incomodă pentru autorităţi.
Generalul Ohladciuc, un critic al „războiului hibrid” dus de Rusia
În cei trei ani şi jumătate cât a fost şef al Statului Major, acest general cu studii în Ucraina, România şi SUA a pledat mereu pentru apropierea Republicii Moldova de NATO şi, de asemenea, pentru echiparea armatei cu armament occidental.
Mai mult, generalul Eduard Ohladciuc a criticat „războiul hibrid” dus de Rusia contra Republicii Moldova şi a considerat ilegală prezenţa militară rusă în Transnistria.
Ohladciuc l-a înlocuit în funcţie în 2021 pe generalul Igor Gorgan, care săptămâna trecută a fost pus sub învinuire pentru presupuse fapte de spionaj în favoarea Rusiei şi căruia preşedinta Maia Sandu i-a retras toate decoraţiile.
„Fostului şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Igor Gorgan, i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul privind pretinse acţiuni de spionaj în interesul Rusiei. Cercetarea penală continuă, iar persoana beneficiază de prezumţia nevinovăţiei până la o hotărâre judecătorească finală”, a anunţat Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).
Potrivit unei dezvăluiri a publicației The Insider, Gorgan ar fi transmis Moscovei cu regularitate informaţii despre situaţia politică internă din ţară şi despre vizitele reprezentanţilor Ministerului Apărării din Ucraina, țară care a cumpărat echipament militar şi obuze.
Maia Sandu doreşte să obţină un nou mandat la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, dată la care a convocat desfăşurarea concomitentă a unui referendum pe tema aderării la UE. Ea denunţă în mod repetat ingerinţele Rusiei, în timp ce opozanţii acesteia acuză faptul că sunt ținta unor măsuri represive, menite să îi împiedice să candideze.
