Primăriile din marile orașe vor delimita anumite “zone cu nivel scăzut de emisii” (ZNSE), iar șoferii care conduc mașini poluante care tranzitează acele zone vor trebui să plătească o taxă, potrivit unui proiect al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
Acele zone vor fi supravegheate video. Cei care locuiesc în acele zone vor fi exceptați de la plata acelei taxe. La acest moment se află în dezbatere publică.
Proiect Zone cu nivel scazut de emisii – click pentru a dechide
Înainte de a face acele ZNSE, autoritățile locale vor trebui să pregătească anumite măsuri compensatorii pentru cetățeni:
1. Să asigure serviciul de transport public local de călători în interiorul zonelor;
2. Să asigure o infrastructură adecvată pentru mobilitate activă.
Astfel, primăriile vor trebui să dezvolte trasee pentru transport activ (inclusiv trotinete electrice) în interiorul ZNSE și să pună la dispoziție servicii publice de transport activ în acest sens (stații de închiriere biciclete și trotinete electrice) și să amenajeze în interiorul ZNSE stații de încărcare pentru mașini electrice.
Abordarea autorităților locale poate fi de două tipuri:
1. Zone pentru care se stabilesc tarife de acces pentru autovehicule, în funcție de clasele de autovehicule (norma de poluare). În acest caz, vor trebui implementate mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul ZNSE, precum și platformă online unde se poate achita tariful de acces.
2. ZNSE pentru care se stabilesc reguli care limitează accesul autovehiculelor în funcție de clasele de autovehicule, în care autoritatea administrației publice locale care instituie aceste zone trebuie să asigure controlul accesului în aceste zone.
De asemenea, vor putea fi alese unele zone ca având caracter temporar de ZNSE, de exemplu doar în weekend, sau pe perioada nopții, sau pe o anumită perioadă dintr-o zi calendaristică.
ZNSE nu se vor institui pe zone ce cuprind drumuri naționale, drumuri județene, sau variante ocolitoare ale localităților.
Cuantumul tarifelor va fi în funcție de clasa de vehicul și combustibil și ce amendă pot primi șoferii care nu respectă regulile
Conform proiectului, cuantumul tarifelor va fi în funcție de fiecare clasă de vehicul și de tip de combustibil.
În vederea instituirii ZNSE, se utilizează următoarele clase de autovehicule din categoriile M și N:
- clasa 1- vehicule cu norma de poluare EURO 3/III pe motorină și normele de poluare Euro 2/II, Euro 1/I și non euro;
- clasa 2 – vehicule cu norma de poluare EURO 4/IV pe motorină și norma de poluare EURO 3/III pe benzină, GPL, GNC și GNL;
- clasa 3 – vehicule cu norma de poluare EURO 5/V/EEV pe motorină și norma de poluare EURO 4/IV pe benzină GPL, GNC și GNL;
- clasa 4 – vehicule cu norma de poluare EURO 6/VI pe motorină și norma de poluare EURO 5/V/EEV pe benzină, GPL, GNC și GNL;
- clasa 5 – vehicule cu norma de poluare EURO 6/VI pe benzină, GPL, GNC și GNL;
- clasa verde – vehicule pur electrice, vehicule cu pilă de combustie cu hidrogen.
Conform proiectului, șoferii care nu respectă regulile vor primi o amendă de 300 lei.
Nu va fi permisă gestionarea ZNSE pe baza ecusoanelor/autocolantelor sau a altor elemente de identificare a normei de poluare a autovehiculelor.
Autoritățile administrației publice locale care instituie ZNSE, precum și personalul Poliţiei Rutiere și/sau Poliției Locale vor avea acces la datele relevante din Registrul Național de Evidență a Permiselor de Conducere și a Vehiculelor Înmatriculate, în condițiile stabilite prin protocol încheiat între acestea și Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări.
Ministerul motivează acest proiect prin faptul că orașele din România se confruntă cu o serie de probleme cauzate de extinderea urbană și de serviciile de transport public inadecvate, de rețelele rutiere incoerente, de trotuarele subdimensionate și de soluțiile de parcare inadecvate, dar problema majoră este traficul, care este foarte aglomerat și frecvent congestionat.
„Atunci când vorbim despre mobilitate urbană durabilă, trebuie să luăm în considerare nu numai transportul de persoane, ci și transportul de mărfuri, o componentă importantă a aglomerației urbane”, se arată în nota de fundamentare.
Conform sursei citate, în anul 2019, Bucureștiul a fost cel mai congestionat oraș din Uniunea Europeană și al 14-lea cel mai congestionat oraș din lume, iar timpul pierdut în trafic de bucureșteni la orele de vârf ajunge să fie de peste 227 de ore anual, echivalentul a 9 zile întregi sau 28 de zile lucrătoare.
„Situația nu este foarte bună nici în orașele mai mici ale României. Măsurile de fluidizare a traficului și cele de reducere a poluării, a gazelor cu efect de seră sunt de primă importanță, iar crearea de zone cu nivel scăzut de emisii în interiorul orașelor este o soluție absolut necesară pentru atingerea acestor obiective”, se mai spune în document.
