Trei sferturi din capacitatea de import de gaze naturale lichefiate (GNL) din UE riscă să devină neutilizabile în următorii șase ani, susțin specialiștii de la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEAF). Potrivit acestora, în ultimii ani, s-au construit prea multe terminale de gaze lichefiate, în condițiile în care cererea de gaze tot scade.
În aceste condiții, au ajuns sub semnul întrebării noi investiții, inclusiv în terminalele din Grecia pe care se baza inclusiv România pentru importurile de gaze pe Coridorul Vertical.
Cererea de gaze va scădea cu încă 37%
Terminalele de import de GNL din Uniunea Europeană sunt mai puțin utilizate, deoarece cererea de gaze continuă să scadă pe tot continentul, se arată într-o analiză a Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEAF).
După ce a scăzut la un minim din ultimii 10 ani în 2023, consumul de gaz al Europei s-a redus cu 5,4% în primul semestru din 2024. La nivelul UE, scăderea a fost cu 3%.
În acest context, importurile de gaze lichefiate au scăzut cu 20% în Europa și cu 11% în UE, în primul semestru al 2024. Probabil că Europa a depășit deja vârful consumului de gaze lichefiate, cred specialiștii. IEEFA estimează că cererea Europei de gaze va scădea cu încă 37% până în 2030.
Investiții suspendate
După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, și reducerea ulterioară a aprovizionării cu gaze rusești, țările europene s-au străduit să construiască noi terminale de import de gaze lichefiate. Dar evoluțiile recente sugerează că această dezvoltare pierde din avânt.
„S-ar putea ca șirul de investiții în terminalele GNL din Europa să se apropie de final, unele țări întârziind sau anulând lucrările. De la începutul anului 2023, noi terminale sau extinderi au fost suspendate în Albania, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Nu este clar dacă trei terminale planificate în Grecia vor merge înainte”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal, la IEEFA.
De la începutul anului 2022, Europa și-a crescut capacitatea de import de GNL cu 23%, sau 58 de miliarde de metri cubi (bcm). Țările care au avut cele mai mari creșteri sunt: Germania (16 miliarde metri cubi), Țările de Jos (13 bcm), Turcia (7,7 bcm), Italia (7,5 bcm), Franța (6,5 bcm) și Finlanda (5 bcm).
Există însă, în continuare, multe țări europene care încă planifică investiții în noua infrastructură de import de GNL. Acest lucru ar putea duce la neutilizarea a trei sferturi din capacitatea de import de GNL a continentului, până în 2030, estimează IEEFA.
Coridorul Vertical, în impas din cauza întârzierii unor investiții
Licitațiile organizate în 1 iulie de România, Bulgaria, Ungaria și Ucraina pentru gazele de pe Coridorul Vertical de Gaze au eșuat, din cauza întârzierilor la construirea unui terminal grecesc. Erau licitații pentru capacitățile din punctele de interconectare, pe unde ar trebui, teoretic, să fie transportate gazele de la terminalele din Grecia.
Prin acest coridor vor fi aduse gaze de la terminalele de gaze lichefiate din Grecia, urmând să treacă prin Bulgaria către România. Mai departe, prin conductele românești, o parte din gazul grecesc ar putea ajunge în Ucraina, Ungaria și Slovacia. Teoretic, este un coridor bidirecțional al fluxurilor de gaze naturale. Aceasta înseamnă că pot fi transportate gaze și în sens invers.
Terminalului plutitor de LNG de la Alexandroupolis (FSRU Alexandroupoli), cu o capacitate de 5,5 miliarde metri cubi/an, își întârzie operarea comercială, fiind anunțate amânări peste amânări.
Un alt terminal grecesc care prezintă interes pentru România este cel de la Volos, proiectul Argo FSRU. Este proiectat să furnizeze până la 5,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, anual, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din consumul României, și ar urma să fie finalizat la începutul lui 2025.
