Actuala generație a părinților cu copii cu vârsta între 12-17 ani din România este mai deschisă să discute despre bani și aspecte financiare decât au fost părinții lor. Această situație poate fi explicată prin faptul că mai mult de jumătate dintre actualii părinți (56%) au auzit cel mai des în copilărie ”nu avem bani”, iar 22% nu au auzit nimic despre bani pentru că părinții lor au evitat acest subiect, arată un studiu publicat marți de BCR și Cult Market Research, în contextul începerii școlii.
Mai mult decât atât, există și subiecte cu privire la aspecte financiare pe care o parte dintre actualii părinți nu doresc să le discute niciodată cu copiii lor precum subiectul datoriilor/ creditelor familiei, suma veniturilor familiei sau despre investiții. Cel mai probabil consideră că nu este necesar ca ai lor copii să cunoască aceste aspecte sau consideră că nu dețin suficiente informații pe unele subiecte, precum subiectul investițiilor.
Investițiile constituie un subiect dificil pentru părinți, 42% și-ar dori să discute în viitor despre acest aspect cu copiii lor, dar încă nu știu când o vor face, iar 11% nu vor să abordeze acest subiect niciodată.
Topul subiectelor de discuție pe care părinții din România nu vor să le abordeze niciodată cu copiii lor (indiferent de vârsta acestora) este format din discuții despre datoriile/creditele familiei (19%), cardurile de credit (12%), despre câți bani câștigă (11%) și despre investiții (11%).
Principalele 5 motive de ceartă dintre părinți și adolescenți constau în petrecerea unui timp prea îndelungat pe telefon (65%), lipsa lecturii (44%), întârzierile acasă (31%) și cercul de prieteni al copilului (21%). Discuțiile în contradictoriu despre bani sunt un subiect care generează tensiune doar în cazul a 10% dintre familii.
Mai mult de jumătate (64%) dintre persoanele care au un venit familiar lunar sub 5000 de lei consideră că banii le ajung pentru un trai decent, iar 8% consideră că acești bani le ajung pentru tot ceea ce le este necesar fără să se restrângă. Doar 59% (cu 5% mai puțin) dintre cei care au venitul mediu lunar al familiei peste 8000 de lei consideră că acești bani le ajung pentru un trai decent.
Familiile mai sărace discută cum să pună bani deoparte. Cele mai avute discută despre excursii și vacanțe
Familiile cu venituri sub 5000 de lei consideră că bunăstarea financiară a familiei reprezintă asigurarea tuturor necesităților de bază. Familiile cu venituri între 5001 și 8000 de lei consideră că bunăstarea financiară reprezintă gestionarea eficientă a banilor disponibili. Cei care au venituri lunare peste 8000 de lei consideră că bunăstarea financiară reprezintă un fond de urgență pentru situații neprevăzute și venituri recurente mai mari decât cheltuielile, mai arată autorii cercetării.
Cu cât cresc veniturile familiei, cu atât crește probabilitatea de a deschide un cont de economii pentru copii.
În cadrul familiilor cu venituri mai reduse se discută mai des despre economisire.
În cadrul familiilor cu venituri mai ridicate se pune un accent mai mare pe excursii, vacanțe și experiențe diverse.
Este important de remarcat că 22% dintre actualii părinți de adolescenți au declarat în cadrul acestui studiu că ei nu au discutat niciodată cu părinții lor despre bani, iar aproximativ 30% au discutat cu părinții lor despre bani după vârsta de 15 ani.
Câți bani le dăm pe mână copiilor?
Actualii părinți de adolescenți din România au crescut într-o perioadă în care situația economică era una dificilă și cea mai des auzită sintagmă referitoare la bani în adolescența lor a fost ”nu cumpărăm acest lucru pentru că nu avem bani”. Un alt aspect pe care l-au auzit frecvent în copilărie actualii părinți de adolescenți a fost faptul că trebuie să învețe bine la școală ca să poată avea un loc de muncă bine plătit.
Cea mai des utilizată strategie de către părinți pentru a detensiona o situație apărută atunci când refuză să îi ofere bani copilului pentru ceva ce considerați că nu este necesar constă în a îi spune copilului să economisească dacă chiar își dorește acel lucru (29%). O altă strategie constă în a îi spune copilului că acest lucru nu este o prioritate (27%) sau a îi spune că nu consideră necesară această cheltuială și din acest motiv nu îi va da banii respectivi (14%). Pe de altă parte, 4% dintre părinții care au copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au afirmat că ei nu refuză niciodată cererile copiilor.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, salariul mediu net în România a crescut de la aproximativ 1.200 RON în 2010 la peste 4.000 RON în 2023, reflectând o creștere substanțială a veniturilor disponibile pentru multe familii. De asemenea, venitul mediu lunar pe gospodărie a evoluat semnificativ, de la aproximativ 2.300 RON în 2010 la peste 5.500 RON în 2023.
Această creștere a veniturilor a influențat percepțiile și atitudinile față de bani.
Părinții, adesea modelatori esențiali ai valorilor și comportamentelor adolescentine, își formează atitudinile financiare în contextul propriei experiențe cu tranziția economică post-comunistă (perioada anilor 1995-2010 este perioada în cadrul căreia cei mai mulți dintre actualii părinți de adolescenți din România s-au integrat pe piața muncii și au început să câștige proprii bani), instabilitatea pieței muncii și diversele crize economice prin care a trecut țara. Aceștia se confruntă cu dileme legate de educația financiară a copiilor lor, oscilând între dorința de a-i proteja de dificultăți economice și nevoia de a le insufla responsabilitatea financiară.
Adolescenții, pe de altă parte, își construiesc propriile percepții despre bani într-un context tot mai digitalizat și globalizat, unde accesul la informație este facilitat de tehnologie, dar unde tentațiile consumeriste sunt la fel de puternice. Adesea adolescenții români sunt influențați de rețelele sociale în deciziile lor de cumpărare (dovadă fiind numeroasele campanii de marketing de succes care au fost realizate în colaborare cu diferiți influenceri), ceea ce evidențiază importanța influențelor externe în formarea comportamentului financiar.
Această dublă perspectivă – cea a părinților, cuprinsă între tradiționalism și adaptare la noile realități economice, și cea a adolescenților, care explorează autonom noțiunile financiare – contextul actual care alcătuiește o imagine complexă a relației dintre generații în ceea ce privește banii și aspectele financiare. Analiza acestor percepții este esențială pentru a înțelege cum se pregătesc tinerii pentru viața economică adultă și cum influențează părinții lor aceste pregătiri, într-un context social și economic în continuă schimbare.
