Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români
Dragobetele este una dintre cele mai vechi sărbători ale românilor și este celebrat anual la aceeași dată – 24 februarie. Dragobetele este adesea comparat cu Valentine’s Day (Ziua Îndrăgostiților), sărbătoare care are loc în fiecare an pe 14 februarie.
Sărbătoarea românească a dragostei, Dragobetele, are o istorie mai veche și se remarcă prin tradiții bogate și profunde, care își au rădăcinile în mitologia românească. Pe 24 februarie, toți românii celebrează iubirea. În calendarul ortodox, data de 24 februarie este marcată cu cruce neagră. Biserica sărbătorește Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul.
În mitologia locală, Dragobetele este asociat cu zeul tinereții, al dragostei și al bunei dispoziții. El este, de asemenea, considerat deschizător al primăverii. În tradiția populară, Dragobetele marchează sosirea primăverii și renașterea naturii.
Urmând firul anumitor legende populare, aflăm că Dragobetele, zis și ”Cap de primăvară”, ”Năvalnicul” sau ”Logodnicul Păsărilor”, nu era nimeni altul decât fiul Babei Dochia, un flăcău extrem de chipeș, curajos și iubăreț, seducând fără efort femeile care îi ieșeau în cale.
Tradiții și superstiții de Dragobete 2024
Pe 24 februarie, românii respectă mai multe tradiții și obiceiuri vechi, pentru a-i câștiga bunăvoința lui Dragobete, tânărul poznaș și capricios. Astfel, în unele zone din țară, tinerii se primenesc cu straie curate și pornesc în păduri ca să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii: viorele, ghiocei sau brândușe. Ulterior, le așează la icoane și le aruncă pe o apă curgătoare la sărbătoarea Sânzienelor.
Culesul florilor se continuă cu un fel de joc numit ”zburătorit”. Tinerii cântă, dansează și se bucură. În zilele în care plouă de Dragobete, tinerii, în special cei de la sate, se strâng într-o casă și petrec, se joacă și leagă prietenii.
Tradiția impune că, de Dragobete, românii să sărute sau cel puțin să atingă o persoană de sex opus. Astfel, spun tradițiile, vor avea noroc tot anul. Cei ce nu urmează datina pe 24 februarie vor fi tot anul singuri și nu își vor găsi jumătatea decât după Dragobetele următor.
O vorbă din bătrâni spunea că cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei vorbe/strigături ”Dragobetele sărută fetele!”.
În trecut, fetele mari strângeau zăpada rămasă cu o seară înainte de Dragobete și foloseau apa topită pe tot parcursul anului pentru înfrumusețare și cântece de dragoste.
În unele zone ale țării, ajunul sărbătorii de Dragobete este asemănător din punct de vedere simbolic cu noaptea de Bobotează. Tinerele nemăritate, curioase să își afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să-și găsească sufletul pereche.
Ce NU ai voie să faci pe 24 februarie?
Întrucât de Dragobete se celebrează iubirea și revenirea naturii la viață, este interzis ca în această zi să sacrifici animale sau să cumperi carne. De asemenea, se spune că în această zi nu este bine să plângi, deoarece lacrimile vărsate pe 24 februarie sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.
În ziua lui Cap de primăvară, femeile nu au voie să spele, să calce, să coasă sau să cârpească. Curățenia este însă permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. De teama că vor ”ciricăi toată viața”, oamenii evită să lucreze prin ogrăzi sau pe câmp.
Altfel spus, sărbătoarea este considerată una de bun augur pentru treburile mărunte din casă, dar nu ci pentru cele mari. În plus, în această zi importantă, bărbații nu au voie să le supere pe femei sau să se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine tot anul.
