Ministerul de Externe al Rusiei a susținut vineri că Uniunea Europeană „și-a pierdut mințile” și merge pe calea ruinei prin alocarea de fonduri suplimentare pentru a ajuta militar Ucraina, transmite Reuters.
Declarația a venit în contextul în care, tot vineri, șefa Comisiei Europene, a anunțat în timpul unei vizite la Kiev că UE va acorda un împrumut de până la 35 miliarde de euro. „Atacurile necontenite ale Rusiei înseamnă că Ucraina are nevoie de sprijinul continuu al UE”, a spus von der Leyen într-o postare pe X.
Într-o conferință de presă comună cu von der Leyen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că țara sa intenționează să folosească împrumutul pentru apărarea aeriană, sectorul energetic și achizițiile interne de armament.
Zaharova: UE și-a pierdut mințile
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a început prin a afirma – așa cum Moscova a mai spus în trecut – că UE și-a pierdut autonomia și se supune obiectivelor Washingtonului.
„Acum, UE și-a pierdut mințile și și-a paralizat voința pentru a continua să urmeze o cale spre conflict și, pentru UE, sinucigașă”, a declarat Zaharova.
„Este pe un curs de escaladare a tensiunilor cu Rusia”, a adăugat ea.
Zaharova a trecut apoi la subiectul activelor rusești sechestrate în străinătate, cele „înghețate” în țările G7 fiind în valoare totală de aproximativ 300 de miliarde de dolari.
„Ei fură totul – bunuri imobiliare, bunuri mobile, active suverane”, a afirmat Zaharova.
„Spălarea acestor (active) dobândite ilegal se întâmplă literalmente sub ochii noștri, iar ei le vor spăla prin achiziționarea de arme pentru Ucraina”, a susținut reprezentanta ministerului rus de externe.
Împrumutul UE, parte a unui plan al G7 privind activele rusești înghețate
Împrumutul de 35 de miliarde de dolari anunțat de von der Leyen este parte a unui plan al G7 de a strânge 50 de miliarde de dolari pe baza profiturilor viitoare din activele înghețate ale statului rus.
Cota finală a UE ar urma să fie redusă dacă Statele Unite vor contribui la împrumut într-o etapă ulterioară, potrivit unor surse citate de Financial Times.
Liderii G7 conveniseră în iunie să împartă cele 50 de miliarde de dolari în funcție de ponderea lor economică relativă, UE și SUA urmând să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari fiecare, iar Canada, Japonia și Regatul Unit cu un total de 10 miliarde de dolari .
Însă Washingtonul și-a condiționat participarea la împrumut de înghețarea activelor rusești pentru o perioadă mai lungă decât perioada actuală de șase luni de reînnoire a sancțiunilor UE – lucru care nu s-a întâmplat din cauza opoziției Ungariei.